Natiunea cenzurata/ TALIBĂSISMUL SAU PRETENTIA ALINIERII BISERICII LA IMPERATIVELE ”STRATEGICE” ALE FRACKINGULUI

1-11-2013 8 minute Sublinieri

proteste-rosia-montana-mii-de-protestatari-au-ajuns-in-pia-a-victoriei-102284-4

În iarna lui 2012, Puterea și vuvuzelele aferente numeau Strada ”pegră”, ”ciumpalaci”, ”mahala” și ”viermi”.

În toamna lui 2013, un ministru numește Strada ”neofascistă”.

Cel mai cultural dintre miniștrii Puterii din iarna lui 2012 a fost demis Summa cum laude pentru frisonul politologic cu ”mahalaua”. Cel mai cultural demnitar al Puterii de azi este și acum bine mersi, adică tot ministru, chiar și după tiribomba cu ”neofascismul”.

Nu e drept. Trebuia demis, măcar pentru că nutrește certitudinea aberantă că doar neonaziștii pot sparge oglinizile mașinii unui demnitar de stat, când există dovezi peremptorii că și neocomuniștii sunt capabili de asemenea performanță. Până și oameni care nu sunt nici neonaziști, nici neocomuniști, ci doar extrem de nemulțumiți de contraperformanțele unei guvernări, pot, la o adică, să spargă geamuri și oglinzi. […]

Toată lumea e nemulțumită de toată lumea – națiunea de politicieni, politicienii de națiune. Cum politicienii se dovedesc inamovibili și nemuritori, e nevoie de altă națiune.

Aștept cu emoție patriotică strategul care va avea înțelepciunea să introducă în Parlament Națiunea de Cenzură. Moțiunile de până acum n-au rezolvat nimc.

Certocratic vorbind, de data aceasta votul nu poate fi decât unanim și “pentru”.

La vremuri noi-nouțe, națiune nou-nouță!

În urma recentelor proteste împotriva Chevron care au avut loc în judeţul Vaslui, şi care s-au distins printr-o puternică implicare a clerului ortodox, se discută tot mai mult despre cât de oportună este participarea reprezentanţilor Bisericii în astfel de acţiuni sociale. Vocile din presă, care susţin politica de exploatare a resurselor subsolului pe care guvernarea USL a preluat-o neschimbată (în ciuda a ceea ce afirma pe vremea când era în opoziţie) de la guvernarea MRU, au pus presiune pe BOR reproşându-i faptul conform căruia, contrar spiritului care ar trebui s-o caracterizeze, aceasta din urmă se implică în politică şi, mai mult, se situează (ca de atâtea ori în trecut) de partea proastă a istoriei şi a geografiei, opunându-se progresului şi împingând ţara înspre Răsăritul dominat de obscurantism, primitivism şi de tarele postcomunismului care se adaugă la o mai veche tradiţie a opoziţiei faţă de modernitatea occidentală.

Pe de altă parte, un comunicat al Patriarhiei care viza clarificarea poziţiei oficiale a acesteia, cu privire la problema exploatării gazelor de şist, este deja interpretat de diverse voci situate în zona extremei stângi într-o cheie marxistă clasică: ierarhia BOR a bătut palma cu marele capital lăsând astfel în off-side „preoţimea revoluţionară” de la Pungeşti şi pe enoriaşii acesteia din urmă, omeni simplii şi sărmani, confirmând încă o dată faptul că Biserica este şi rămâne traversată de un conflict de clasă, care separă „lower Church” de „upper Church”, şi care îi rezervă ierarhiei eternul statut de aliat al opresiunii şi producător de opium pentru poporul care trebuie ţinut în frâu.

În ceea ce mă priveşte, atât în spatele reproşurilor care vin dinspre dreapta neoconservatoare şi neoliberală, cât şi în spatele reproşurilor care vin dinspre stânga revoluţionară de inspiraţie marxistă, se ascunde instinctul propriu ideologiilor moderne (nimic nou din acest punct de vedere) de a captura Biserica şi de a şi-o subordona, de a-i impune teologiei criterii ideologice, fapt care, aşa cum bine subliniază John Milbank, se întâmplă inevitabil atunci când, dominată de interese meschine sau pur şi simplu marcată de complexe de inferioritate, teologia abdică de la misiunea ei: aceea de a lectura lumea şi, pe cale de consecinţă, variile ideologii care susţin lecturi diferite ale lumii, cu propriile ei criterii. 

[…]

Ce vrăji şi vrăjeli a mai făcut dreapta ?

În final, doresc să mă opresc şi asupra argumentului conform căruia participarea preoţilor la protestele împotriva exploatării gazelor de şist riscă să divizeze comunitatea ortodoxă. Cu atât mai mult cu cât acest argument a fost invocat, pe platforma contributors, de către domnul Marius Vasileanu. În articolul domniei sale, intitulat « Popa-Cablu şi gazele de şist », domnul Vasileanu debutează cu două precizări binevenite : întâi de toate subliniază faptul că în Ortodoxie, sensibilitatea ecologică are o solidă înrădăcinare teologică, iar apoi dezminte inepţia conform căreia clivajul pro-exploatare vs. anti-exploatare s-ar suprapune pe clivajul tradiţionalişti vs. ecumenişti. Articolul este dominat însă de o atitudine critică (acidă) pronunţată vizavi de preoţimea cu veleităţi activiste, considerate profund deplasate de către autor.

Mă voi opri doar la două dintre argumentele invocate de domnul Vasileanu în sprijinul poziţiei sale. Cel dintâi îl reia practic pe cel din comunicatul Patriarhiei. Astfel, autorul se întreabă : « Preotul X din Pungești, să spunem, care are o atitudine talibană într-o astfel de chestiune (a gazelor de şist – nota mea : A. R.), mai poate fi considerat „părinte spiritual” de un localnic cu păreri opuse în ceea ce privește gazele de șist? ». Dinolo de acest fapt, domnul Vasileanu reaminteşte Bisericii faptul că, vrând, nevrând, BOR a fost şi este şi un actor geopolitic, implicat în jocul gasland-pr.laiugeopolitic dintre Vest şi Est, a cărui miză include interesul naţional al românilor şi al « fraţilor de peste Prut », interes care trece prin independenţa energetică pe care, vrând, nevrând, preoţii care se opun gazelor de şist o periclitează, expunând în plus Biserica şi la atacuri mediatice mai mult sau mai puţin fundamentate care-i creează o imagine de instituţie retrogradă şi anti-occidentală, imagine pe care BOR, sugerează domnul Vasileanu, nu şi-o poate permite dat fiind faptul că opţiunea pro-occidentală corespunde intereselor strategice ale României[7].

Cert este că, spre deosebire de mine care insist asupra riscurilor pe care le implică o eventuală ruptură a ierarhiei de popor, domnul Vasileanu dă de înţeles că BOR ar putea face abstracţie de popor, dar ar trebui să aibă mare grijă ca nu cumva să se pună rău cu presa băsistă. Iar, dacă tot veni vorba de popor, sunt nevoit să constat că acelaşi domn Vasileanu care se întreabă astăzi cum ar mai putea să păstorească părintele Lăiu un enoriaş fracturist, nu se mai întreba astă vară, atunci când soma ierarhia BOR să ia atitudine în faţa « loviturii de stat » (fireşte, la fel ca şi domnul Cornea cu privire la efectele fracturării, nici domnul Vasileanu nu are nici o îndoială că astă vară chiar am avut de-a face cu o tentativă de lovitură de stat), cum ar mai fi putut o ierarhie  convertită la talibăsism să-i păstorească pe cei 7,4 milioane de români (de fapt 8,4 milioane, dacă adăugăm şi milionul de români care nici n-au votat pentru suspendare, dar nici nu s-au conformat apelului preşedintelui de a boicota referendumul) care s-au făcut vinovaţi de complicitate la « lovitura de stat »[8]. Din nou, BOR poate face abstracţie de popor. Important e să se poziţioneze « strategic » alături de « fruntea ţării » şi împotriva ruşilor, slujind interesul…altora.

În fine, dacă tot veni vorba de popor, domnul Vasileanu ar trebui să ştie că, deşi compus din mai multe neamuri şi organizat canonic în mai multe biserici autocefale, poporul lui Dumnezeu, creştin-ortodox, este unul. Aşa că domnul Vasileanu nu-mi pare prea coerent atunci când, pe de o parte acuză clericii vasluieni de crearea unor diviziuni în sânul Bisericii, iar pe de altă parte (asta rezultă din articol) îi cere BOR să-şi asume rolul său partizan de actor geopolitic în conflictul româno-rus. Spun asta deoarece ştiu că, aşa cum a dovedit-o cu prisosinţă afacerea Corneanu în 2008, elita noastră pro-europeană « joacă cartea naţionalismului după cum » îi « convine »[9] şi că, deseori, aceiaşi ecleziologi ultrascrupuloşi în raport cu orice intersectare dintre conştiinţa ortodoxă şi cea naţională, n-au nicio jenă în a cultiva filetismul (care alături de « hiliasm » reprezintă erezia care-i îngijorează atât de mult pe toţi teologii şi patrologii adepţi ai globalizării după reţetă neoliberală) atunci când naţionalismul poate fi uilizat ca instrument de luptă împotriva ruşilor. Însă văzând cât ne costă « independenţa faţă de ruşi », poate că totuşi n-ar strica să întreţinem măcar buna înţelegere la nivel bisericesc, dacă la nivel politic relaţiile sunt atât de antagonice. Chiar şi din punct de vedere strategic, oare e înţelept să aruncăm toate podurile în aer, sau pur şi simplu să acceptăm orice ne bagă pe gât (la figurat şi la propriu) Chevron şi alţii asemenea, din dorinţa de a părea mai europeni decât francezii ?

În fine, toate aceste observaţii ne readuc la problema ce priveşte măsura în care unele consideraţii prezente în comunicatul Patriarhiei, altminteri cât se poate de corecte din punct de vedere abstract, îşi păstrează acelaşi statut atunci când le discutăm din punct de vedere concret. Pentru că dacă ne temem, şi e normal să ne temem, de divizarea comunităţii ortodoxe ca rezultat al partizanatului pe tema gazelor de şist, e normal să ne întrebăm şi în ce măsură vorbim totuşi de un pericol concret. Pentru că, pe de altă parte, după cum am arătat, BOR este prinsă între pericolul care poate rezulta dintr-un militantism excesiv, şi pericolul care poate rezulta dintr-un exces de pasivitate/neutralitate. La fel ca şi ereticii din vechime, ideologii de astăzi vor să ne facă să vedem doar un singur pericol, în politică şi spiritualitate deopotrivă. Vor să ne pună ochelari de cal şi să ne mâne ei încotro vor (adică la loc fără verdeaţă şi cu cianură şi alte substanţe toxice). Or, în măsura în care vorbim despre oameni simpli, care sunt dezinformaţi şi manipulaţi de o presă şi de nişte politicieni aserviţi intereselor comerciale ale marilor corporaţii, este oare creştineşte să-i deprivăm de posibilitatea de a fi informaţi de către membri mai informaţi ai comunităţii, care în multe cazuri sunt preoţii, şi care chiar dacă pot greşi (şi este foarte important să nu deducem automat competenţele ştiinţifice din harul preoţiei), sunt totuşi cunoscuţi ca oameni de încredere, care nu înşeală cu bună ştiinţă, oameni care şi-au câştigat încrederea enoriaşilor aşa cum politicienii (care spun una înainte de alegeri şi fac alta după) n-au fost în stare să o facă ? Fireşte că există o limită. Nu poţi opri omul de la împărtăşanie pentru că i-a intrat lui în cap că fracturarea e ok. Dar nu văd de ce am presupune că participarea preoţilor la proteste generează clivaje intraecleziale într-atât de intense. De fapt, n-am văzut până acum niciun fel de clivaje. Dacă pe minerii RMGC i-am văzut în Apuseni, pe petroliştii Chevron nu i-am văzut (încă) în Moldova. Nu zic că n-or exista. Dar poate că ar trebui şi ei să fie ceva mai vocali şi mai articulaţi ca să fie băgaţi în seamă. Domnul Vasileanu a putut trece cu vederea 8,4 milioane de alegători consemnaţi. Însă nu-l poate trece cu vederea pe fracturistul anonim/nevăzut. Deci despre ce discutăm de fapt?  Lăsând gluma la o parte, orice decizie s-ar lua, în opinia mea ea trebuie să se bazeze nu pe presupuse pluralisme, ci pe realităţile pe care episcopul locului ar trebui să le cunoască cel mai bine, şi căruia să nădăjduim că îi va dărui Dumnezeu înţelepciunea necesară.

Dacă aşa stau lucrurile cu oamenii simpli, despre restul ce am putea spune? S-au recomandat domnii Cornea, Aligică sau Pantazi ca membrii ai comunităţii ortodoxe? Iar dacă e să vorbim de un clivaj între guvernaţi şi guvernanţi (şi ei săracii tot oameni cu frica lui Dumnezeu, nu-o aşa?), atunci să întrebăm de câte ori a făcut ierarhia uz de autoritatea sa pentru a-i chema la pocăinţă pe aceşti din urmă membri ai comunităţii ortodoxe pentru furăciunile, minciunile şi abuzurile pe care deseori le comit la vedere (adaug asta pentru că mi se va spune că şi p-astea trebuie să le dovedească experţii din Justiţie)? În fine, dacă e să vorbim de acei membri ai laicatului care invocă argumente precum independenţa energetică, locurile de muncă şi alte marote neoconservatoare, n-ar fi oare normal ca ei să fie băgaţi în seamă doar în măsura în care şi dau dovadă de coerenţă şi consecvenţă, adică doar în măsura în care se dovedesc oameni oneşti ? Ca să luăm decizii corecte, avem nevoie nu doar de o cunoaştere empirică a realităţii concrete ci şi de criterii. Şi nu putem căuta soluţii pragmatice (soluţia cea mai puţin rea dintre cele posibile) decât împreună cu oamenii cu care am căzut de acord, în prealabil, asupra principiilor morale, şi care şi-au demonstrat adeziunea la acele principii morale prin statornica continuitate dintre « gând şi cuvânt, dintre vorbă şi faptă, şi dintre ieri şi azi »[10]. Până să ne lămurim pe deplin cu privire la adevărul corespondenţă, asumarea adevărului coerenţă este testul care îi diferenţiază pe cei care chiar vor să se lămurească de cei care vor doar să ne aburească.

Concluzie

În acest articol nu am încercat să dau un răspuns concret la o problemă cu privire la care numai ierarhia Bisericii este îndreptăţită să decidă, ci doar să ridic o serie de probleme de care cred că ar trebui să se ţină cont în cazul în care se va lua o decizie. Da, este periculos să amesteci credinţa cu politica, fie că vorbim de politică de dreapta sau de politică de stânga. Şi în diverse forme, de-a lungul istoriei moderne, şi stânga şi dreapta au încercat deseori să-şi subordoneze creştinismul ideologizându-l. Însă pe cât de periculos, pe atât de imposibil este de evitat amestecul dintre creştinism şi politică (căci, aşa cum scriam într-un articol mai vechi, apartenenţa la cetate şi apartenenţa la Biserică se întâlnesc în mod concret în omul concret), iar istoria Bisericii este plină de astfel de intersectări mai mult sau mai puţin fericite şi mai mult sau mai puţin asumate. Pe de altă parte, aşa cum arată John Milbank în magnum opusul său, Theology and Social Theory, în spatele noţiunii iluzorii de neutralitate a politicului secularizat, se ascunde faptul că politicul care s-a autonomizat în raport cu puterea transfiguratoare a harului, materializată prin faptă şi cuvânt (inclusiv în dimensiunea politică a acestora din urmă), se închide de fapt într-o ontologie a violenţei, definitorie pentru modernitate în ansamblul ei, şi care devine pe deplin transparentă o dată cu triumful la nivel global al neoliberalismului.

pungesti3Ca atare, acceptarea de către Biserică a genului de neutralitate în care sistemul neoliberal vrea să o închidă înseamnă de fapt pasivitate în raport cu darwinizarea programatică a vieţii sociale, distrugerea iresponsabilă a naturii şi dezumanizarea omului; înseamnă deci abandonare a omului şi a lumii create cu scopul îndumnezeirii, şi pentru care Fiul lui Dumnezeu a ales să moară pe Cruce. Linia care separă creştinarea politicului şi îmbisericirea lumii de politizarea creştinismului şi înlumirea (mundanizarea) bisericii nu poate fi concepută abstract, şi deci trasată aprioric. Dar cei ancoraţi temeinic în Duhul lui Hristos vor merge pe prima cale, pe calea de mijloc (împlinind astfel vocaţia la care sunt chemati toţi cei botezaţi), şi vor şti să o ocolească pe cea de a doua. 

[…]

INTEGRAL LA SURSA


Categorii

Alexandru Racu, Articolele saptamanii, Gazele de sist, ROSIA MONTANA

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

17 Commentarii la “Natiunea cenzurata/ TALIBĂSISMUL SAU PRETENTIA ALINIERII BISERICII LA IMPERATIVELE ”STRATEGICE” ALE FRACKINGULUI

  1. Faptul că destui clerici (ierarhi și preoți) au dosare de informatori/colaboratori/angajați ai securității (foste și actuale) sau au hibe de care pot fi “agățați” pentru a fi compromiși public îi face să tacă, iar tăcerea lor a devenit normă, răspândindu-se ca o epidemie în rândul clericilor pe temeiul subordonării de frică. Ascultarea totală de oameni (de frică, repet) a prevalat și înlocuit ascultarea de Dumnezeu, de Adevăr (din iubire și jertfă).

    Biserica instituțională tinde să devină remorca și departamentul statului (cezarului din ce în ce mai anticreștin) responsabil de docilizarea oamenilor și de reeducarea lor prin tăcere și printr-o ideologie (zis creștină) idolatră a cezarului. Ni se tot spune numai că toată stăpânirea este de la Dumnezeu ca să ne inoculeze ideea predestinației și a acceptării fataliste a tuturor călăilor și trădătorilor de neam care s-au cățărat în frunte prin minciuni, fraudă și manipulare.

    Bine că mirenilor încă nu li se impune să tacă prin constrângeri și amenințări cu caterisirea, deși nici ei nu sunt feriți de linșajul mediatic nu doar al ateilor, ci chiar al unor clerici-agenți. Glasul Bisericii nu constă doar în recitarea refrenului administrației după partitura cezarului, ci în glasul pleromei (al poporului cu conștiință și demnitate) ortodoxe care nu e aservită cezarului sau unui partid trecător oarecare. Iar această stabilitate și fermitate în verticalitatea ascultării de Dumnezeu a pleromei nereeducate sunt văzute ca și radicalism național-legionar, extremist, deci nazist, deci terorist, iar terorismul, suprapus astfel cu tradiționalismul, trebuie eradicate din brave new world a progresului și civilizației fără morală și fără nici un Dumnezeu. Acum mai mult ca oricând se împlinesc cuvintele Mântuitorului Hristos: “vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu” (Ioan 16, 2).

    Dumnezeu să ne dea înțelepciune, unitate, răbdare și putere să rezistăm și să parcurgem cu puține vătămări vremurile tulburi prin care trecem acum!

  2. Nimic nou…., despre profesorul de Istoria religiilor, Marius Vasileanu! Dansul asteapta (cu nerabdare, poate) o „resetare a relatiilor cu Islamul”, asa cum declara intr-un articol, la inscaunarea papei actual.

    Este – statornic – in gandirea-i new-age-ista si, fumigenele pe care le arunca vartos in slujitorii BOR (cei care-si pazesc turma cu multa grija), nu sunt o noutate.

    Sa ne amintim ca, ceva vreme in urma, cu mult tupeu ne califica drept fundamentalisti, atacand slujitori ai Sfintei Biserici, care „si-au permis sa califice o creatie de succes intr-o cheie crestina”. Este vorba despre filmul Avatar…
    http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/avatar-viziunea-viitorului-180721.html

    Este persoana de contact a celui ce conduce GNSPY (Grupului National de Studiu si Practica Yoga), dupa spusele lor, ooo „yoga crestina”.

    Dle., Vasileanu,

    Cand ne vedem in anumite manastiri din Bucuresti, stau si ma-ntreb (uimita): esti acolo cautand sa-ti ceri iertare de la cei despre care vorbesti… vorbe nedrepte si calomniatoare? Sau ai o – misiune – bine stabilita, cu referire directa la „popi”?

    Nu ai dreptul sa-l citezi pe pr.Dumitru Staniloae, atata timp cat nesocotesti ceea ce spune dansul in Ascetica si Mistica Bisericii Ortodoxe. Si-apoi Parintele Dumitru NUMAI in „cheie” crestina vorbeste, infierand ecumenismul.

    Cu tristete, dle.Vasileanu! Cu muulta tristete!

    (o fosta colega de tatami, d’ acu vreo’ 2 decenii si 1/2)

  3. Nu stiu daca ati observat dar papa urmeaza profetiile Parintelui Elipide care a spus ca vor incepe sa schimbe rugaciunile. Acest papa a si inceput prin a schimba Tatal Nostru http://stirileprotv.ro/stiri/international/vaticanul-modifica-o-fraza-din-rugaciunea-tatal-nostru-in-varianta-franceza.html Poate pentru intarirea celor care uneori cred explicatiile lor ar trebui o intarire la varianta veche data de preotii ortodocsi la schimbarile care au loc la catolici, caci multi ortodocsi i-am auzit abrobandu-i pe catolici.

  4. Traistacumerinde@

    In Biblia tradusa de vrednicul de pomenire I.P.S. Bartolomeu Anania la Rugaciunea Domneasca in subsolul paginii exista urmatoarea explicatie pentru “si nu ne duce pe noi in ispita”: “In intelesul de nu ne lasa sa cadem in ispita” sau “fereste-ne de prilejul ispitei”. De altfel ispita nu este o cadere propriu-zisa, ci o incercare sau un examen prin care cineva poate sa cada; o proba de foc”.

    Deci, nu aceasta modificare, in sine, constituie una din dovezile ca papa urmeaza profetiile Parintelui Elpidie. Desigur, nu era cazul sa schimbe, neaparat, rugaciunea, era destul sa explice sensul, cum a facut-o Inaltul Bartolomeu dar modificarea in sine nu constituie o erezie. Dar, oricum, trebuie sa fim atenti! Acest lucru se poate sa fie un semn care sa ne arate ca papa e pus pe schimbari si va purcede la alte modificari dintre care e posibil ca unele vor fi chiar bune, caci altfel cum ar putea sa-i insele pe cei alesi. Doar, tatal minciunii este maestru la deghizarea raului in bine, folosirea jumatatilor de adevaruri, etc.
    Altele sunt, insa, problemele acestui papa, mai intai problemele papalitatii eretice, in general, cu toate ereziile si deviatiile de care nu se leapada si pe care nu le indreapta. Cu asta ar fi trebuit sa inceapa o papalitate care a luptat si in ascuns si pe fata impotriva Bisericii lui Hristos de-a lungul istoriei, cerandu-si iertare de la El, in primul rand si pocaindu-se. Dar se continua in linia de pana acum tintindu-se in continuare la puterea lumeasca “universala”, la care se adauga tusa personala a actualului papa: smerenia afisata cum s-a vazut, gestul absurd de spalare a picioarelor unor detinuti, a 2 femei, una musulmanca, in joia lor mare (sugestiva deturnare a sensului spalarii picoarelor ucenicilor la cina cea de taina!), ingaduinta fata de homosexualitate si altele care au fost prezentate pe acest site.
    Dar, sa fim atenti! Chiar daca Biserica Catolica ar indrepta toate ereziile dar ar pastra doar primatul papal cu ceea decurge din el si acesta ar trebui sa ne tina departe de ea caci ar fi doar semn al unei mari viclenii.

  5. Cica Ponta da resursele la strainii corporati ca din resturile ramase de la masa stapanilor sa avem si noi bani de scoli si spitale. In acelasi timp, vad ca ia bani de la sanatate ca sa ingroase bugetul institutiilor securistice. Adica cu banii care ne raman dupa jaful cu acte in regula al corporatiilor se plateste jandarmeria, tocmai ca sa aiba cine sa apere mai sus mentionata hotie. Sa-i apere pe ei (hotii) de noi (cetatenii). Patriotism curat.

    http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/dle-ponta-nu-doctorii-sint-de-vina-pentru-tinicheaua-doctoratului-dumitale-99976.html

  6. @Alexandru R:

    Iata o ocazie care “justifica”, nu-i asa, redirectionarile de buget catre servicii: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/11/02/bruiaj-sts-la-negocierile-dintre-guvern-si-fmi-ce-ar-avea-de-ascuns-autoritatile/

  7. Multumesc Daniela pt lamuriri, dar sincer orice ar face papa ca si schimbare eu nu o cred si nu ma intereseaza, tocmai din motivele pe care le-ai enumerat tu(spalarea picioarelor musulmancei, homosexualitatea etc) plus ca de acum incolo e bine sa tinem cu ce ne-au invatat Sfintii Parinti si legatura cu duhovnicul, in rest orice schimbare nu e binevenita si mai bine sa fiu sceptica decat sa primesc ce nu trebuie.

  8. Pingback: De ce sunt enervate AGENTIILE DE PROPAGANDA NEOLIBERALE de portalul Doxologia ? Romania Libera ataca site-ul Mitropoliei Iasilor din cauza ”RAZBOIULUI CU OCCIDENTUL” - Recomandari
  9. Pingback: De ce sunt enervate AGENTIILE DE PROPAGANDA NEOLIBERALE de portalul Doxologia? Romania Libera ataca site-ul Mitropoliei Iasilor din cauza ”RAZBOIULUI CU OCCIDENTUL” - Recomandari
  10. Pingback: MIZERABILUL ATAC al premierului Ponta la adresa parintelui Vasile Laiu si a REZISTENTEI PREOTILOR din Vaslui/ Contra-ofensiva corporatiilor americane: un LOBBYST afirma ca ”N-AR FI O SURPRIZA” CA RUSIA SA FIE IN SPATELE PROTESTELOR ANTI-FRACKING - Rec
  11. Pingback: ”BINECUVANTARE SAU BLESTEM? PAMANT LUCRAT SAU PAMANT PUSTIIT?” Pastorala de Craciun a Patriarhului Daniel – receptata de mass-media neoliberala drept ”POZITIE OFICIALA” ECOLOGISTA SI ”ANTI-SIST” - Recomandari
  12. Pingback: Dezvaluire trista de la Andrei Plesu: DANIEL BARBU, fostul ministru al culturii, SE LEPADASE DE ORTODOXIE (asumata ca practicant) PENTRU CATOLICISM. Apoi s-a lepadat si de caracter… - Recomandari
  13. Pingback: Daniel Funeriu – atac delirant la ortodoxie din cauza de… Ponta: “BISERICA ORTODOXA E, IN PARTE, INFILTRATA DE OAMENI IN SOLDA SOVIETOIDA, CARE SE AFLA MAI ALES IN MOLDOVA SI OLTENIA” - Recomandari
  14. Pingback: Hotnews recidiveaza grav: IPS TEOFAN, “FILORUS CONVINS”, “PARTIDA ORTODOXA” O VULNERABILITATE A ROMANIEI FATA DE RUSIA! - Recomandari
  15. Pingback: Candidatii la presedintia României între STERGEREA IDENTITATII NATIONALE SI RELIGIOASE, circul diversionist de mahala si SFIDAREA NESIMTITA A ADEVARATELOR TEME SI PROBLEME ALE POPORULUI - Recomandari
  16. Pingback: “AMENINTAREA RUSEASCA”. Horatiu Pepine despre MANIPULAREA IDEOLOGICA a “pericolului rusesc” de catre FRONTUL SECULARIST si GRUPURILE DE INTERESE/ Raspunsul unor lideri ai sustinatorilor familiei Bodnariu la acuzele Alinei Mungiu-Pi
  17. Pingback: “AMENINTAREA RUSEASCA”. Horatiu Pepine despre MANIPULAREA IDEOLOGICA a “pericolului rusesc” de catre FRONTUL SECULARIST si GRUPURILE DE INTERESE/ Alte reactii ale sustinatorilor familiei Bodnariu la aberatiile Alinei Mungiu-Pippidi
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare