CULT NEORTODOX AL PERSONALITATII LA TRUSTUL PATRIARHIEI. Decizii ale Sinodului BOR: CANONIZAREA MITROPOLITILOR ANDREI SAGUNA SI SIMION STEFAN si… reluarea neconditionata a dialogului cu greco-catolicii. Oare si a cedarilor de biserici?
- Basilica: Sfântul Sinod a hotărât canonizarea mitropoliţilor Transilvaniei Andrei Şaguna şi Simion Ştefan
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE ne informează:
În ziua de 21 iulie 2011, în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
În deschiderea lucrărilor, după oficierea slujbei de Te Deum în Catedrala Patriarhală, ierarhii au participat la slujba de pomenire a părintelui arhimandrit Arsenie Papacioc, trecut la Domnul în ziua de 19 iulie 2011.
Dintre hotărârile luate menţionăm:
– Sfântul Sinod a aprobat canonizarea mitropoliţilor Transilvaniei Andrei Şaguna (cu zi de pomenire la 30 noiembrie) şi Simion Ştefan (cu zi de pomenire la 24 aprilie), ca urmare a propunerilor sinoadelor mitropolitane ale Mitropoliei Ardealului şi Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.
– În legătură cu răspunsul Sinodului episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică) privind reluarea dialogului dintre cele două Biserici, Sfântul Sinod consideră că dialogul trebuie reluat fără condiţii prealabile întrucât problemele invocate pot fi discutate în cadrul dialogului însuşi spre a fi identificate soluţii în vederea rezolvării acestor probleme. De asemenea, dialogul trebuie extins şi la alte aspecte ale unei posibile cooperări practice.
Andrei Şaguna: mângâierea, speranţa tuturor românilor
Andrei Şaguna în memoria ardelenilor
Mitropoliţii Andrei Şaguna şi Simion Ştefan canonizaţi
1. Mitropolitul Şaguna Andrei (din botez Anastasie) a fost mitropolit al Ardealului (de origine aromână). S-a născut la 20 decembrie 1808 (1 ianuarie 1809 st. n.) în Mişcolţ, în Ungaria şi a trecut la Domnul la 16/28 iunie 1873 în Sibiu (înmormântat în Răşinari). Studiile gimnaziale la Mişcolţ şi Pesta (abs. 1826), superioare – de Filosofie şi Drept – la Universitatea din Pesta (1826-1829) şi de Teologie la Seminarul ortodox din Vârşeţ (1829-1832). După terminarea studiilor teologice, a intrat la mănăstirea sârbească Hopovo, unde a fost tuns în monahism, sub numele Andrei (24 octombrie 1833) şi hirotonit ierodiacon (februarie 1834); profesor la Seminarul Teologic din Carloviţ şi secretar al „Consistoriului arhidiecezan’ de acolo (din 1834), ieromonah (29 iunie 1837), protosinghel, „asesor’ (consilier) mitropolitan şi «administrator’ (locţiitor) de egumen la mănăstirile Iazac (1838), apoi la Beşenovo (1841); arhimandrit şi egumen la mănăstirile Hopovo (1842), apoi la Covil (1845); după 1842 a funcţionat un timp ca profesor la secţia română a Seminarului Teologic din Vârşeţ şi „asesor’ al Consistoriului de acolo. La 15/27 iunie 1846 numit „vicar general’ al Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiu; la 2 decembrie 1847 ales episcop (recunoscut la 5 februarie 1848, hirotonit la Carloviţ la 18/30 aprilie 1848); la 12/24 decembrie 1864 numit arhiepiscop şi mitropolit al reînfiinţatei Mitropolii a Ardealului cu reşedinţa în Sibiu.
Ca episcop, a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Ardealului, prin numeroase memorii înaintate Curţii din Viena, patriarhului ortodox sârb şi Congresului naţional-bisericesc sârb din Carloviţ, prin sinoadele eparhiale – formate din clerici şi mireni – convocate la Sibiu în 1850, 1860 şi 1864. După reînfiinţarea Mitropoliei (1864), cu două eparhii sufragane – la Arad şi Caransebeş -, a convocat un Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din întreaga Mitropolie, la Sibiu (septembrie-octombrie 1868), care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (sancţionat de autoritatea de stat la 28 mai 1869), după care s-a condus Biserica Ortodoxă din Transilvania şi Banat până în 1925. Principiile fundamentale ale acestui statut – autonomia faţă de stat şi sinodalitatea, adică participarea laicilor (2/3) alături de clerici ( 1 / 3 ) la conducerea treburilor bisericeşti – au stat la baza Statutului de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române din 1925 şi a celui din 1948.
Pe tărâm cultural, a organizat învăţământul primar şi mediu ortodox românesc din Transilvania, punându-l sub îndrumarea Bisericii; preoţii parohi erau directori ai şcolii „poporale’ din parohia lor, protopopii „inspectori’ ai şcolilor din „tractul’ lor, iar episcopul (sau arhiepiscopul), „inspector suprem’ al şcolilor din întreaga eparhie, principii înscrise şi în Statutul Organic. La sfârşitul păstoririi sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproximativ 800 de şcoli „poporale’, un gimnaziu cu 8 clase la Braşov (înfiinţat în 1850), o şcoală reală-comercială (din 1869) la Braşov, un gimnaziu cu 4 clase la Brad (din 1868). La îndemnul lui s-au tipărit peste 25 de manuale şcolare, unele în mai multe ediţii (de Sava Popovici Barcianu, Ioan Popescu, Zaharia Boiu ş.a). La Sibiu cursurile de teologie au fost ridicate de la 6 luni la un an (1846), iar în 1853 a înfiinţat un Institut teologic-pedagogic cu două secţii: teologică (doi, apoi trei ani de studii) şi pedagogică (doi, apoi trei ani de studii), cumpărând câteva case pentru nevoile şcolii şi internatului, pentru studenţii teologi şi preoţi a tipărit un număr însemnat de manuale didactice, lucrate de el însuşi sau de profesorii Institutului; a trimis numeroşi tineri la studii de specializare la Universităţile din Austria şi Germania, cu burse oferite din fondurile şi fundaţiile create de el. A avut un rol decisiv la, întemeierea şi organizarea „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român’ (Astea), fund primul ei preşedinte (1861-1866); a iniţiat ziarul „Telegraful Român’ (ianuarie 1853), care apare până azi.
Ca „om politic’, a îndeplinit un rol de seamă în perioada 1848-1849: preşedinte al Adunării Naţionale româneşti de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3 / 1 5 mai 1848, delegat de Adunare să prezinte revendicările româneşti împăratului Austriei, la Innsbruck şi Viena, apoi Guvernului din Pesta. în anii următori – fie singur, fie cu alţi delegaţi ai românilor – a prezentat în mai multe rânduri memorii către împărat, cu doleanţele naţiunii române; după 1860 a fost membru în Senatul imperial din Viena, între 1863-1865 deputat în Dieta Transilvaniei, copreşedinte al Conferinţei naţionale-politice a românilor (1861) şi al Congresului naţional al românilor (1863), ambele la Sibiu; după crearea statului dualist austro-ungar (1867), a fost mentorul direcţiei „activismului’ în viaţa politică a românilor transilvăneni. Îndrumător şi sprijinitor al preoţimii şi al credincioşilor, ctitor al bisericii din Guşteriţa, lângă Sibiu; membru de onoare al Societăţii Academice Române (1871), preşedinte de onoare al Societăţii „Transilvania’ din Bucureşti.
2. Mitropolitul Simion Ştefan a fost mitropolit al Transilvaniei şi a trecut la Domnul în iunie/iulie 1656 în Alba Iulia. A învăţat în Colegiul academic din Alba Iulia; călugărit în mănăstirea românească din acest oraş. În 1643 ales mitropolit al românilor ardeleni, cu sediul în Alba Iulia (Bălgrad). În timpul păstoririi sale s-a tipărit Noul Testament zis „de la Bălgrad’, prima traducere românească integrală (1648), cu o remarcabilă prefaţă a mitropolitului, în care dezbătea problema unităţii limbii româneşti. A fost reeditat în 1988 şi 1998. În 1651 a tipărit o Psaltire în limba română.
De remarcat si CULTUL – strident, dizgratios si… absolut neortodox – al personalitatii, practicat pe platforma Basilica la adresa PF Daniel, a carui aniversare surclaseaza net orice alt eveniment, incepand cu plecarea la ceruri a Cuviosului Arsenie Papacioc… Iata doar o enumerare a ultimelor titluri de pe Basilica:
22-07-2011 15:09
22-07-2011 12:45Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României împlineşte 60 de ani
22-07-2011 12:30Te Deum cu ocazia aniversării a 60 de ani de viaţă ai Patriarhului României
22-07-2011 12:25Darul lui Dumnezeu pentru Biserica Ortodoxă Română – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la 60 de ani de dăruire lui Hristos (1951-2011)
22-07-2011 10:44Liturghie arhierească în paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale resfinţit astăzi
22-07-2011 10:43Sfânta Liturghie Arhierească la Catedrala Patriarhală
22-07-2011 10:15Părinţii Patriarhului Daniel
22-07-2011 09:45Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române în sinod
22-07-2011 09:33 Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale a fost resfinţit de Patriarhul României
22-07-2011 09:00Părintele Arsenie a primit sărutarea cea mai de pe urmă
22-07-2011 08:52Mănăstirea Bocşa Vasiova din Episcopia Caransebeşului în haine de sărbătoare
22-07-2011 07:30Astăzi se resfinţeşte Paraclisul Reşedinţei patriarhale
21-07-2011 21:43Sfinţirea noului autocar al Centrului de Pelerinaj al Patriarhiei Române
21-07-2011 21:13Concert aniversar la Palatul Patriarhiei
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Prea tare ultima poza,nu stiu de unde le luati,dar le nimeriti foarte bine.
El e oaia alba in aceasta poza,cred ca la asta v-ati gandit ,nu? 🙂
Oare acesti ierarhi sunt mai mari decit martirii temnitelor comuniste?
As vrea sa stiu, pe larg, ce argumente se aduc pentru canonizarea acestora.
apropo de feeling-ul ceausist care a reverberat din intreaga massmedia ortodoxa romaneasca (vedeti btw ca baietii de la site-ul Doxologia nu l-au uitat pe “Taticul” care i-a format) pe mine nu m-a surprins Basilica, ci acest articol (ma refer mai ales la autorul sau)
http://www.ziarullumina.ro/articole;1670;1;60201;0;E-sarbatoare!.html
@ Clifford:
Da, ce sa mai zicem, pai fiecare supus mai mic sau mai mare trebuie sa-si aduca proppriul tribut omagial… Cu atat mai mult cei rasplatiti – sau pe cale de a fi… – cu un beneficiu (de egumen) sau altul… Trist, dar trebuie sa-i intelegem si iertam, iubindu-i la fel… de indurerat.
La multi ani si la multi bani !!!
Mi-a placut transmisia de la palat,de azi.
S-a transmis foarte multa afectivitate si chiar dragoste pe micile ecrane. Ce s-au mai giugiulit ei pe acolo ,chiar mi-a placut,e bine ca se mai deconecteaza,merita.
Fratilor cu retrocedarile va fi problema. A plecat Bartolomeu. Cei noi vor face pe ei de frica sa nu li se duca scaunele. Cand li se duc scaunele nu mai au cine sa ii linguseasca si se vor simti pierduti. Daca nu-i rasfata nimeni nu se simt bine si asa ca vor face orice sa isi pastreze scaunele pe care stau…
De pe site-ul Basilica, citez din omagiul adus Prefericirii sale Patriarhul Daniel:
Un singur cuvant: Waw !
Am orbit de atata stralucire. Deci asa ceva…
Aceste laude mi-au adus acest gand :” Diavolul se face inger de lumina”.
Acest patriarh, desi calugar, are mai mult comportamentul unui “om de afaceri”. Fac parte dintre cei care in mod obisnuit nu sunt de acord cu criticarea ierarhilor, dar faptul ca Patriarhul nu a participat la inmormantarea parintelui arhimandrit Arsenie Papacioc, care nu a fost ierarh ales, dar a fost ierarh al sufletelor ortodoxe romane lasat de Dumnezeu, mie mi-a pus multe semne de intrebare. Parintele Arsenie merita aceasta “onoare”.
In plus, eu am duhovnic calugar (arhimandrit) si stiu ca de cate ori este ziua de nastere a sfintiei sale si ii urez multi ani, el imi raspunde: Gheorghe a murit, ziua mea de nastere este ziua cand m-am calugarit…
Doamne iarta-ma !
@ Dorian:
IPS Andrei a rezistat darz in fata greco-catolicilor cat a fost la Alba-Iulia. Inca mai nadajduim sa nu-si calce in picioare constiinta nici acum, chiar daca la Cluj presiunile sunt mult mai mari, iar slabiciunea sa omeneasca este… pe masura 🙁
Ierarhii propusi spre canonizare, nu zic nu, au fost ierarhi importanti, dar din biografia sumara redata se vede ca au avut mai mult o activitate administrativa foarte importanta… Nu stiu daca activitatea administrativa poate fi un semn al sfinteniei… In tot cazul poate fi un precedent, nu? Vedeti peste nu stiu cati ani X a facut Catedrala Neamului, a reimpartit administrativ episcopiile, mitropoliile, a infiintat nu stiu cate episcopii nu stiu pe unde , a facut trust tv radio, ziare, pagina web etc…. rezulta ca trebuie canonizat!!! Si asa si altii ca el….
@beatrice:
E drept ca astfel de canonizari tin de o gandire sintetizata bine in comentariul dvs., insa cei doi mitropoliti nu au nicio vina pentru asta. 🙂 Iar activitate administrativa in slujba ortodoxiei cu siguranta nu era deloc un lucru usor pe vremurile lor (mai ales pe vremea mitr. Simion Stefan) si cu siguranta nu au primit cine stie de glorificari (cum primeste deja PF-ul nostru) in timpul lucrarii lor. Cateva aspecte din viata lor gasim aici: http://corinanegreanu.blogspot.com/2011/07/doua-canonizari-care-imbogatesc-norul.html
Iata, de pilda, ce gasim despre Andrei Saguna:
Iar pentru mitr. Simion Stefan:
@beatrice & altii: si totusi…
…stim noi oare ce om ar fi potrivit ca patriarh pentru aceste vremi, pentru cum suntem noi, mirenii dar si clericii de azi? radem, glumim, dar sper ca nu uitam gluma ca sa pastram in noi judecata ci viceinversa. zic eu ca e mai sanatos asa.
si mai zic sa recitim si un comentariu recent al unui parinte, postat la alt articol: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/07/21/parintele-arsenie-papacioc-izvorul-de-autentic-intr-o-lume-falsa-atletul-lui-hristos-si-a-plinit-alergarea-video-si-foto-de-la-inmormantare/#comment-31174
asa, de aducere aminte.
http://www.ziarullumina.ro/articole;1670;1;60201;0;E-sarbatoare!.html
bestial, inconstient, ti se strepezesc dintii, sub orice critica scris… infricosator….
http://www.chiazna.ro/2352/daniel-cel-plin-de-lumina
@ Antonie (nepublicat):
Nu stim daca sunteti sau nu stilist ori sectant, dar nu putem aproba comentariile violent anti-ierarhie, care ii condamna in bloc pe ierarhi si “biserica”. Genul acesta de atitudini generalizatoare si in duh de razvratire, pe langa ca sunt nedrepte (fiindca sunt multi care nu sunt asa) si sunt neduhovnicesti nu pot proveni de la un adevarat fiu al Bisericii, care isi asuma cu durere toate neputintele trupului al carui madular viu se doreste a fi… Din fericire, nu toti episcopii sunt asa cum ii prezentati, chiar daca fenomenele sunt reale si sunt dureroase. Dar cu totul alta ar trebui sa ne fie atitudinea. Ne pare rau.
eu nu sunt un fiu al bisericii sunt o sluga pacatoasa si netrebnica a lui Iisus Hristos Imparatul Slavei … iertare multa scumpii mei…mie rusine de multe lucruri care se intampla sub ochii nostri …obraznicie mare …Sfinte Ioane Botezatorule , tu glasule din pustie fate auzit si in aceste vremuri de foc…o bunule samarinean care esti de alt neam ajutane cu mila ta …iertare scumpii mei frati…dumnezeu sa faca mila cu noi…nu toate degetele de la mana sunt la fel dar toate slujesc mainii…
as mai spune ceva mia placut mult atitudinile inaltului Anania …revelatoarele cuvinte ale parintelui Iustin…si frumusetea inaltatoare a parintelui vrednic de pomenire Arsenie Papacioc…,,va veni vremea cand toti vor innebuni si daca se va afla cineva sa nu fie ca ei vor spune ca acela este nebunul si vor arunca cu pietre in el sal omoare…,,…calea de mijloc este cea tamaduitoare…oare de ce na fost condamnat si de Mantuitorul scumpul nostru sfant si mare ierarh Nicolaie cand ia ars o palma grozava protestantului arie ,ba dimpotriva…oamenii cu firea lor apucata au aruncat imediat cu pietre…se spune ca marturisirea adevarului se vede din fapte nu din vorbe …atunci…cineva mia spus odata ,,ai sa vezi multe netrebnicii si multe spurcaciuni in fata ta ,sa nu te smintesti ca multora li se va lua vederea,,…fie ca Bunul nostru IISUS HRISTOS si PRESFANTA NASCATOARE DE DUMNEZEU sa faca mila cu noi cu toti…amin ps…ma retrag putin sami pun cenusa in cap
apropo mam referit la unii arhierei …astazi nu se mai folosesc decat cuvinte de inaltare omului si de lauda …Bunului Dumnezeu cei mai ramane…
Cu atatea surse de “lumina” riscam sa uitam ca Hristos este Lumina lumii. Sa nu fie!
Ioana,ceea ce face sa uitam de Mantuitorul, sunt patimile….iertare pentru toate…
antonie,
aveti dreptate.
Daca prin comentariul meu (ironic) v-am produs oarece tulburare, sa ma iertati. Sper sa ma ierte si Domnul pentru cat m-am scarbit de linguseala celor care m-au facut sa imi amintesc de “sedintele de partid” de prin anii ’80.
comentariul dv nu ma tulburat cu nimic… nu ati produs nici un fel de ironie prin acest comentariu…este foarte bun … eu pacatosul doar am mai adaugat ceva… iertare multa domnisoara sau dna Ioana
http://www.dilemaveche.ro/sectiune/situatiunea/articol/slujitorul-credincios-intelept
Nu sunt de acord cu tonul multor comentarii din presa noastră, nici cu acesta susindicat întru-totul, dar se pare că majoritatea vede problema altfel decât mine, aşa că mă supun smerit. Poate dacă i-ar fi scris domnul Pleşu omagiile, acest narcoman insaţios al epitetelor, nu s-ar fi smintit atât de mulţi credincioşi de ceea ce ar fi trebuit să fie un cald prilej de sărbătoare al Preafericitului nostru Părinte Patriarh Daniel. Altfel, e plăcut să-l vedem pe domnul A.Pleşu asumându-şi statutul de mădular al Bisericii, nu doar zestrea ei filosofic-sapienţială. Iertaţi-mă!
@ utzu:
Nu, totusi, in Biserica ORTODOXA, ziua unui Patriarh – si inca a unuia atat de… tiranic si iubitor de laude si de glorie desarta, din pricina pacatelor noastre – nu ar trebui sa fie defel zi de sarbatoare sau de manifestare a vreunui cult al personalitatii. Nu asa ne invata Evanghelia, nici Sfintii Parinti si vietile lor. un Patriarh nu ar trebui sa fie papa. Plesu are si el o data dreptate, dar mai mult din greseala, fiindca acum chiar s-a intrecut masura de la care este nevoie de muuuulta lamaie. Dar e oglinda noastra. Deci tot pe noi trebuie sa ne plangem. Iarta-ne si pe noi!
Doar semnalam articolul domnului Pleşu. 🙂 Am înţeles poziţia dumneavoastră, după cum cred că şi a mea este mai mult decât evidentă. Un post spornic şi binecuvântat vă doresc tuturor! Doamne, ajută!