ILIE SERBANESCU critica vehement instituirea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI): “Statul român s-a transformat, oficial, într-un teritoriu pentru jefuit”

• Digi24: Parlamentul a votat înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții

Parlamentul a adoptat miercuri, cu 174 de voturi “pentru”, 98 de voturi “împotrivă” şi trei abţineri, proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) care se va ocupa atât de dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, cât şi de administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit. Potrivit proiectului, din FSDI vor face parte mai multe companii, iar capitalul social va fi de 9 miliarde de lei, scrie News.ro.

„Acest Fond de Investiţii funcţionează în alte ţări din Europa şi din lume şi a ajutat la dezvoltarea infrastructurii. Va genera foarte multe locuri de muncă si va contribui la dezvoltarea economică”, a spus miercuri Liviu Dragnea.

Potrivit unui amendament al PSD adoptat de Comisia de politică economică, strategia investiţională a FSDI se aprobă de către Guvern şi este corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen scurt, mediu şi lung care vizează, fară a se limita, la următoarele: a) dezvoltarea infrastructurii în România; b) crearea de locuri de muncă; c) stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii; d) creşterea capitalului uman pe termen lung; e) creşterea competitivităţii economiei româneşti.

De asemenea, sunt propuse 33 de companii de stat care vor face parte din Fondul Suveran de Investiţii, printre care: Engie România S.A., Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Elecrtica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Antibiotice S.A., Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Naţională Loteria Română S.A., IAR S.A. şi Compania Naţională Unifarm S.A.

Potrivit Eurostat, companiile care ar trebui să facă parte din FSDI trebuie să nu fie în insolvenţă. Faţă de forma adoptată de Senat, Comisia de politică economică a Camerei Deputaţilor a introdus în listă încă zece companii care nu produc profit: S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Compania Naţională de Căi Ferate C.F. R S.A., Societatea de Radiocomunicaţii S.A., Poşta Română, Aeroportul Timişoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia S.A., Compania Naţională Adinistraţia Canalelor Navigabile S.A. şi Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A.

Un alt articol spune că “pachetele de acţiuni aduse aport la capitalul social al FSDI în condiţiile prezentei legi se transferă din proprietatea privată a statului român în proprietatea privată a FSDI, acesta putând dispune liber de respectivele acţiuni, în calitate de bunuri proprii”.

Totodată, potrivit proiectului de înfiinţare a Fondului, acesta este administrat într-un sistem dualist, de către un Directorat format din şapte membri, sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere format din nouă membri. În forma adoptată de Senat, capitalul social al FSDI era în valoare de 1,85 de miliarde de lei, iar Comisia economică a decis majorarea capitalului la nouă miliarde de lei.

PNL, USR, PMP şi deputaţii neafiliaţi au anunţat în plen că vor ataca la Curtea Constituţională proiectul.

“PNL va sesiza Curtea Constituţională a României pe Legea prin care astăzi PSD-ALDE au dat cea mai puternică lovitură economiei naţionale româneşti, prin înfiinţarea aşa-zisului Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Este cel mai mare tun care se pregăteşte patrimoniului de stat din ultimii ani!”, a transmis prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan.

Deputatul PNL Tinel Gheorghe a solicitat ca proiectul de lege să se întoarcă la Comisie pentru trei-patru ore, dar cererea sa a fost respinsă prin vot. Liberalul a susţinut că amendamentele depuse de PNL nu au fost discutate în Comisie. “Chiar dacă nu le doriţi, le respingeţi în Comisie”, a afirmat Tinel.

• PSNEWS: Șerbănescu, acuzații EXPLOZIVE: Lui Dragnea ar trebui să i se facă dosare pentru lansarea FSDI! EXCLUSIV

Economistul Ilie Șerbănescu – fost ministru al Reformei în Cabinetul Ciorbea, doctor în Economie și vicepreședinte al Societății Române de Economie – declanșează, în exclusivitate pentru PSnews.ro, un atac vehement la adresa șefului PSD, Liviu Dragnea, pe care-l acuză că ”face cadouri capitalului străin”, prin intermediul sinecurii Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), care reprezintă ”o metodă de furt”.

Întrebat care este, în opinia sa, adevăratul motiv pentru care șeful PSD a lansat Fondul Suveran, Ilie Șerbănescu ne-a edificat cu franchețe: ”Dragnea face cadouri capitalului străin ca să fie lăsat să-i pupe pe ăia în cur! Eu nu mă feresc de astfel de cuvinte, expresii, când am de-a face cu acțiuni menite jafului, acțiuni susținute de un politician aventurier care se laudă că ar fi de stânga!”. De asemenea, fostul ministru susține că Liviu Dragnea ar trebui să aibă probleme în instanță pentru jaful pe care-l girează și avertizează că, tot din pricina practicilor reprobabile ale teleormăneanului, România riscă să rămână ”fără stat”, și asta peste doar doi ani! PSnews.ro vă prezintă acuzațiile lui Ilie Șerbănescu.

Pe înțelesul tuturor: hipermarket versus chioșc amărât

”România nu are nevoie de Fondul Suveran. În realitate, România este o țară jerpelită care nu mai are decât extrem de puține proprietăți în mâna statului. Restul au fost jefuite, prăduite într-o manieră barbară. Din punct de vedere economic, ar fi rațional ca România să păstreze puținul pe care îl mai are, să-l coordoneze inteligent, în conformitate cu o strategie serioasă, și să facă totul pentru a face bani. Însă, prin intermediul acestei tâmpenii numite Fondul Suveran, România va pierde, în mod inevitabil, toți acești bani. De asemenea, avem de-a face și cu un aspect caraghios – ce deține România este prea puțin ca să fie pus pe piață. Sunt alții care au sute de miliarde. Comparația dintre un hipermarket și un chioșc amărât care nu poate face față concurenței este cât se poate de grăitoare în acest sens.

Motivul lui Dragnea

Unica soluție este ca România să prezerve puținul pe care îl mai are, să încerce să genereze niște profituri pe care să le dea statului și să încropească ceva cu ele, în concordanță cu un proiect realist. Altă cale nu-i! Dar statul român – în frunte cu domnul Liviu Dragnea – nu are un astfel de proiect. De când s-a cocoțat în fruntea PSD, Dragnea nu a avut o altă ocupație decât să facă o grămadă de cadouri capitalului străin, chiar prin minunatul său program de guvernare! Da, cadouri din foarte puținul care mai există! De ce face Dragnea aceste cadouri intolerabile? Părerea mea: ca să-l lase și pe el să-i pupe în cur! Dar asta-i o miză mult prea mică în comparație cu ce pierde România.

Aventurierul și jaful a 4% din PIB-ul României

Prin sinecura Fondul Suveran, statul român s-a transformat, oficial, într-un teritoriu pentru jefuit.El nu mai pretinde absolut nimic. 90% din profitul multinaționalelor este expatriat fără fiscalizare, dar, în loc să clarifice acest aspect, Dragnea face cadouri capitalului străin ca să fie lăsat să-i pupe pe ăia în cur! Eu nu mă feresc de astfel de cuvinte, expresii, când am de-a face cu acțiuni menite jafului, acțiuni susținute de un politician aventurier care se laudă că ar fi de stânga. Până în acest moment, cel mai mare cadou făcut de Dragnea multinaționalelor a fost trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, în condițiile în care o astfel de măsură abia dacă mai există prin câteva țări, dar este raportată la alte realități. Când comiți ‹revoluții› de genul ăsta în România, asta-i consecința: ne-am întors la o formă de capitalism primitiv. Ceea ce face Dragnea este spurcat. Fondul Suverna nu este altceva decât o metodă de a fura puținii bani care mai reveneau statului. PIB-ul României mai primește doar 4% de la stat. Ei bine, Dragnea vrea să ia și banii ăștia, ultimii!

”În doi ani, rămânem fără stat!”

Fondul nu este altceva decât o modalitate de a jecmăni, fura, distruge – eu sunt convins că, în numai doi ani, nu va mai exista nici măcar acest 4%. În doi ani, vom fi singura țară fără stat! E halucinant ce este în stare să facă Liviu Dragnea! El pentru nenorocirile aste uriașe ar trebui să aibă probleme în instanță. Dragnea distruge ultimul lucru care mai există”, a declarat Ilie Șerbănescu, în exclusivitate pentru PSnews.ro.

• Cotidianul/ Cosmin Pam Matei: Marile semne de întrebare pe care le ridică Fondul Suveran

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, holdingul care va cuprinde 33 de societăți unde statul român este acționar majoritar sau parțial, ia ființă într-o țară unde dependența politică a societăților de stat este arhicunoscută, profesionalismul celor care le conduc lasă de dorit și este un instrument perfect pentru a ascunde sub preș pierderile inerente pe care unele societăți le raportează an de an astfel încât să nu se vadă la deficitul bugetar. De altfel, pe lista celor 33 de societăți se află entități care au raportat minusuri ani de zile precum Compania Naţională de Căi Ferate C.F. R S.A., Societatea de Radiocomunicaţii S.A., S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Poşta Română, Aeroportul Timişoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia S.A., Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. şi Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A. Pierderile acestora se vor acoperi din profiturile celorlalte companii, unele deținătoare de monopoluri, cum este cazul Hidroelectrica. Putem vorbi în acest caz de un ajutor de stat mascat, aspect interzis de Comsia Europeană. Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a spus că există din partea celor de la Eurostat o corespondenţă care arată că forma adoptată de Parlament a legii de înființare a FDSI este agreată de aceştia. Oficialii de la Eurostat nu au spus nimic până în acest moment. România riscă să fie acuzată că acordă ajutoare de stat ilegale și că scade artificial deficitul bugetar pentru a se încadra în nivelul de 3% admis.

Conform actului normativ votat de Camera Deputaților, domeniul de activitate al FSDI este „alte intermedieri financiare” ceea ce reclamă obținerea de autorizație de funcționare de la Autortiatea de Supraveghere Financiară și de la Banca Națională a României. De asemenea, FSDI va fi controlat politic pentru că strategia investițională va fi aprobată de Guvern. PSD susține că Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit. Sursle de finanțare ala FSDI vor fi venituri obţinute din dividende încasate de la societăţile la care deţine acţiuni; venituri din tranzacţionarea de instrumente financiare emise de alte entităţi; operaţiuni cu instrumente financiare proprii; venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu; împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni. Și atât. România nu are resursele energetice ale țărilor din Golf sau ale Norvegiei pentru a constitui un fond suveran de miliarde de euro. În momentul de față, singura sursă certă o reprezintă suma de 2 miliarde de lei din dividendele plătite de companiile de stat. Anul trecut, societățile unde statul este acționar majoritar au fost nevoite să verse minim 90% din profit la buget, față de 50% cât era până atunci. Asta înseamnă că aceste companii au fost văduvite serios de o sursă de finanțare pentru investiții. În această situație, multe din ele au recurs la împrumuturi, sporind datoriile.

FSDI va fi controlat de stat însă statul nu va răspunde pentru eventualele eșecuri ale Fondului. “FSDI nu va beneficia de garanţii guvernamentale sau de orice altă formă de sprijin din partea statului”, se arată în legea adoptată.

Conform legii de aprobare a Fondului, FSDI va fi condus de nouă „profesioniști” aleși în baza legii privind guvernanța corporativă a întreprinderilor. Cu alte cuvinte, cei nouă vor fi manageri care vor trebui să fie angajați în urma unor concursuri în care vor prezenta planuri de management. Legea în cauză a fost foarte bună însă aplicarea ei a lăsat de dorit. Câteva companii ale statului au avut manageri profesioniști, precum Tarom, CFR Marfă, CEO, însă influențele politice au continuat și performanțele au fost nesatisfăcătoare, pierderile uriașe continuând să persiste.

FSDI nu vine pe un teren virgin pentru că statul a mai experimentat proiecte de finanțare a unor investiții. Compania Națională de Investiții a fost înființată în 2014 ca interfață pentru proiecte publice de amplare și care să poată să fie parte în diferite parteneriate public-privat. În ultimii zece ani, s-au cheltuit 800 de milioane de euro din bani publici, prin mai bine de 1.500 de contracte. Unele dintre ele au fost extrem de ciudate: stadionul de 12 milioane de euro din Alexandria, cel de 4,2 milioane de euro din Turnu Măgurele, stadionul de un milion de euro din comuna hunedoreană Sântămărie Orlea, patinoarul de 2,9 milioane de euro din comuna harghiteană Cârţa și cel de 5,6 milioane de euro din Târgu Secuiesc. La acestea se adaugă zecile de cămine culturale sau săli de sport din localități în care nu există drumuri asfaltate ori canalizare. Multe dintre proiecte nu sunt investiții ci, mai degrabă, consum de resurse pentru că modernizarea unui cămin cultural nu are cum să aducă fluxuri financiare viitoare directe din care să se recupereze aceste investiți

Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul de lege privind înfiinţarea FSDI. Potrivit proiectului, au fost propuse 33 de companii de stat pentru a face parte din portofoliul Fondului. Printre acestea se regăsesc Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Electrica SA, E.ON Energie România SA, OMV Petrom SA, Telekom România Communication SA, Engie România SA, Antibiotice SA, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune SA, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti SA, Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz SA, Compania Naţională Unifarm SA, Compania Naţională Loteria Română SA, CFR SA, Poşta Română şi IAR SA.