Informatii pentru sanatate: CE NE INTARESTE CEL MAI MULT SISTEMUL IMUNITAR? Ciupercile previn cancerul si reduc colesterolul/ “ZAHARUL este noul tutun”/ PAINEA – FARA COLORANTI de la 15 ianuarie/ Pericolul din CARNE/ Cum ne imbolnaveste si ne scurteaza viata MUNCA DE BIROU?

• Jurnalul.ro: Ciupercile şi avocado previn atacul de cord şi cerebral. Atenţie la fructele uscate, deoarece pot conţine multe E-uri

Riscul de creştere a nivelului colesterolului din sânge, de răceli şi gripă din cauza imunităţii precare este mai mare în sezonul rece. Soluţia: zilnic, să mâncăm alimente care ne întăresc imunitatea, alimente care înlocuiesc grăsimile de origine animală, alimente care completează necesarul de lichide şi vitamine.

Specialistul nostru, profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi pune pe primul loc ciupercile pentru capacitatea lor de a ne întări sistemul imunitar. Ciupercile sau “carnea vegetală” conţin substanţe speciale imunostimulatoare şi imunomodelatoare, apă şi săruri minerale. De altfel, studiile efectuate în Japonia au demonstrat că tocmai aceste substanţe speciale previn apariţia unor tumori maligne. Lovastina este o substanţă din compoziţia ciupercilor care reuşeşte să prevină apariţia plăcilor de aterom, întreţine elasticitatea vaselor de sânge, reduce colesterolul şi, astfel, previne infarctul cardiac şi pe cel cerebral.

Pe locul secund în topul aliaţilor sistemului nostru imunitar, prof. dr. Mencinicopschi plasează echinacea care are calitatăţi multiple ce o face ideală în sezonul răcelilor şi al gripelor: Echinacea are proprietăţi de antibiotic, aniviral şi antiinflamator. În aceeaşi ordine, prof. dr. Mencinicopschi pune usturoiul care e capabil să ţină sub control nivelul colesterolului, are efect vasodilatator mai ales la nivelul vaselor periferice şi de antibiotic, fiind eficient în cazul virozelor, bronşitelor etc.

Prof. dr. Mencinicopschi ne mai spune că usturoiul şi ciupercile conţin prebiotice care stimulează probioticele stimulatoare ale imunităţii.

Avocado înlocuieşte foarte bine untul sau alte grăsimi de origine animală, ţinând în limite normale valorile tensiunii arteriale, prevenind hipertensiunea.

Untul de cocos şi untul de palmier pot fi folosite în locul grăsimilor de origine animală. Deşi conţin acizi graşi saturaţi, aceştia nu sunt aterogeni în contextul grăsimilor vegetale.

Cât priveşte aportul de lichide şi de vitamine, profesorul Mencinicopschi ne recomandă fructe şi legume din belşug, deoarece sunt depozite de substanţe valoroase şi conţin peste 80% apă. La fel de benefice sunt citricele, merele, perele, ananasul, kivi, varza, brocoli, morcovii, ridichea neagră, sfecla roşie etc. Totuşi, prof. Mencinicopschi subliniază că, dacă mâncăm fructe şi legume, nu trebuie să excludem apa plată şi ceaiul verde din alimentaţie.

Sănătoase sunt şi fructele uscate. “Prima regulă de consum a acestora este moderaţia, deoarece au un conţinut caloric destul de mare. Apoi, trebuie să fiţi foarte atenţi la etichetă. Deoarece adesea sunt conservate cu ajutorul unei multitudini de E-uri periculoase; pot fi uscate artificial sau învelite în glucoză. O metodă nesănătoasă de conservare a fructelor este prin folosirea dioxidului de sulf, foarte periculos, întrucât încetineşte asimilarea vitaminei B1, provoacă dureri de cap şi ameţeli sau “astmul de sulfit, persoanelor sensibile”, atrage atenţia specialistul nostru.

Toţi ştim că în acest sezon, există un pricol mai mare de a lua în greutate, una dintre cauze fiind consumul de dulciuri procesate. Prof. Mencinicopschi are soluţii gustoase pentru deserturi hipocalorice propuse de dieta raw-vegană, care presupune să mâncăm alimente în starea lor naturală, nepreparate termic. Astfel, putem înlocui blatul clasic din făină, ouă şi grăsimi, cu cel preparat din nuci sau arahide pisate, ornat cu creme din miere şi cacao.

•  RTV.net: Consumaţi carne? Avertismentul teribil al cercetătorilor

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Oregon au descoperit compuşi noi generaţi de anumite reacţii chimice şi care sunt de sute de ori mai mutageni decât compuşii-mamă care sunt cancerigeni cunoscuţi. Veste proastă este că aceşti compuşi descoperiţi recent sunt produşi prin reacţii chimice găsite în carnea făcută la grătar şi în gazele de eşapament.

Până acum nu se ştia de existenţa acestor compuşi, motiv pentru care ei vin să ridice noi probleme referitoare la efectele pe care le au asupra sănătăţii. Compuşii au fost descoperiţi în urma unor experimente de laborator care imitau genul de mediu care poate fi produs de gazele de evacuare de la maşini sau de gătitul cărnii pe grătar.

„Unii dintre compuşii descoperiţi sunt mult mai mutageni decât credeam iniţial şi ei ar putea exista în mediu ca rezultat al poluării produse de vehicule sau de prepararea anumitor tipuri de alimente“, a declarat Staci Simonich, profesor de chimie şi toxicologie la Universitatea Oregon.

Compuşii-mamă sunt hidrocarburi aromatice policiclice dezvoltate natural ca urmare a combustiei. Multe hidrocarburi de acest fel sunt cancerigene. Potrivit oamenilor de ştiinţă, hidrocarburile aromatice policiclice sunt şi mai problematice atunci când interacţionează chimic cu azot pentru a deveni nitraţi (NPAHs), iar noii compuşi tocmai asta sunt.

Acest studiu a scos la iveală că mutageneza directă a NPAHs cu un grup de azot poate creşte chiar şi de 432 de ori mai mult decât în cazul compusului-mamă. Mutagenii sunt substanţe chimice care pot duce la modificări ale ADN-ului şi care, în cele din urmă, pot duce la apariţia cancerului. Mai mult, oamenii de ştiinţă au notat şi că cifrele indicate de ei ar putea subestima toxicitatea noilor compuşi studiaţi.

• Clicksanatate.ro: Ai răcit? Iată dieta ta!

Tuse, nas înfundat, febră? Avem o veste bună pentru tine: există alimente care te pun mai repede pe picioare dacă ai răcit ori ai gripă. Citeşte articolul nostru ca să afli ce să nu-ţi lipsească din dietă în acestă perioadă.

„Fie ca hrana să vă fie medicament”, era sfatul lui Hipocrate, părintele medicinei. Prin hrana potrivită putem preveni, dar şi trata unele probleme de sănătate, cum sunt infecţiile respiratorii des întâlnite în această perioadă a anului. Este dovedit că unele alimente pot combate eficient supărătoarele simptome ale răcelii şi ale gripei şi le pot scurta durata.

 Supa de pui eliberează căile respiratorii 

Aburii degajaţi de supa de pui caldă cresc temperatura la nivelul mucoaselor nasului şi gâtului, creând un mediu nefavorabil virusurilor, care „preferă” locurile uscate. În plus, supa de pui este o sursă bună de cisteină, un aminoacid natural, care se eliberează în timpul preparării.

Proprietăţile acestei substanţe au fost comparate cu cele ale unui alt compus prescris adesea în caz de bronşită sau alte infecţii respiratorii. Pentru ca supa să aibă cât mai multe calităţi vindecătoare, este bine să o „îmbogăţim” cu multe legume, în special cu morcovi şi ţelină.

Un alt mare beneficiu al supei de pui este că ne hidratează foarte bine, iar acest lucru este esenţial în stările gripale. Lichidele contribuie la dizolvarea mucusului în exces, care ne îngreunează respiraţia.

 Zincul şi vitamina C scurtează virozele 

Carnea, peştele, nucile, alunele şi gălbenuşul sunt surse importante de zinc, mineral care este implicat în întărirea imunităţii. Unele studii au arătat că zincul reduce simptomele care însoţesc răceala şi gripa: congestia nazală, tusea, durerea de cap şi de gât.

La fel ca şi zincul, vitamina C este o armă imbatabilă care poate preveni, dar şi lupta eficient cu infecţiile respiratorii. Benefică în convalescenţă, vitamina C ne pune mai repede pe picioare şi ne fereşte de infecţiile bacteriene şi virale. Găseşti această vitramină în ardei gras, varză, broccoli, citrice, conopidă, kiwi, pătrunjel şi fructe de pădure.

 Usturoiul şi ceapa «luptă» cu microbii 

Chiar dacă nu prea te împaci cu gustul şi cu mirosul lor, ar fi bine ca usturoiul şi ceapa să nu-ţi lipsească din meniu (mai ales) dacă ai răcit. Iată şi de ce! Usturoiul conţine o substanţă numită alicină, care are valoare antibiotică şi care poate preveni complicaţiile date de răceală.

Pentru a profita din plin de beneficiile acestui compus, consumă o dată la patru ore usturoi crud. Nu uita că prin preparare termică, această substanţă se poate pierde parţial. Şi ceapa te poate pune pe picioare dacă ai răcit, întrucât conţine compuşi cu acţiune antimicrobiană. Consumă cât mai des ceapă crudă, ideal sub formă de suc, din care consumi câte o linguriţă de trei ori pe zi.

 Carne? Da, dar slabă! 

Proteinele nu trebuie să lipsească din dieta unei persoane care a răcit, deoarece sunt implicate în producerea de anticorpi, molecule-cheie ale sistemului imunitar. Carnea este o sursă bună de proteine, însă alege-o pe cea slabă, precum cea de pui. Carnea prea grasă are efect contrar, scăzând rezistenţa în faţa bacteriilor. Îţi mai poţi procura proteine din soia, migdale, nuci şi din fasole.

 BINE DE ŞTIUT 

Acizii graşi Omega-3 sunt un alt aliat al sistemului imunitar. Găseşti aceşti acizi în uleiul de măsline şi în peştele gras (hering, ton, somon).

SFAT:

Bea multe sucuri naturale de fructe şi legume. Acestea te vitaminizează şi previn şi deshidratarea, mai ales dacă ai şi febră.

 De evitat în convalescenţă 

* Cafeaua şi alcoolul. Când eşti răcit sau ai gripă, este important să fii hidratat. De aceea, este indicat să eviţi cafeaua şi produsele pe bază de cofeină, dar şi alcoolul, care deshidratează.

* Dulciurile şi băuturile acidulate. Zahărul are proasta „reputaţie” de a încetini activitatea globulelor albe, ceea ce ne creşte vulnerabilitatea în faţa răcelii şi gripei.

SFAT:

Consumă iaurt şi chefir, deoarece conţin probiotice, cu acţiune benefică în imunitate.

Dr. Corina Zugravu,
medic primar Igienă şi Alimentaţie, Institutul de Sănătate Publică, Bucureşti

 

 Mizaţi pe vitamina C! 

Este bine de ştiut că vitamina C, principala responsabilă de apărarea antivirală, nu ne fereşte întotdeauna de răceli, dar dacă ajungem să le facem, vom avea o formă mai uşoară. De aceea, este mai important acum ca niciodată să consumăm surse bogate de vitamina C, alimente, nu suplimente, deoarece în hrană există şi alte substanţe nutritive care lucrează sinergic cu respectiva vitamină.

Printre alimentele care conţin vitamina C se numără: ardeii roşii, gogoşarii, varza (albă şi roşie), cătina şi porumbele (acestea din urmă sunt utile chiar făcute dulceaţă sau sirop).

Şi citricele, kiwi şi rodiile pot fi adăugate în perioada aceasta în dietă. Seara este bun un ceai de plante îndulcit cu miere, după o zi în care am fost expuşi, în spaţii închise, unui număr mare de virusuri respiratorii care circulă mult în sezonul rece.

• ProTv.ro: Specialistii din sanatate cer reducerea nivelului de zahar din mancaruri si bauturi

Doctorii si alti specialisti din domeniul sanatatii au cerut o reducere cu 30% a nivelului zaharului din alimente si bauturi.

Acestia au descoperit ca pana si iaurturile degresate pot contine pana la cinci lingurite de zahar, potrivit Daily Mail.

“Zaharul este noul tutun. Peste tot, produse imbibate cu zahar sunt bagate pe gatul unor parinti si copii care nu banuiesc nimic, de catre o industrie axata pe profit, ci nu pe sanatate“, a spus Simon Capewell, profesor la Universitatea din Liverpool.

Obezitatea si diabetul reprezinta deja doua probleme majore la nivel global.

Un studiu a aratat ca niveluri ridicate de zahar se regasesc chiar si in acele alimente considerate sanatoase.

De cealalta parte, producatorii de zahar au respins acuzatiile si au spus ca acestea nu sunt sprijinite de dovezi stiintifice.

• Realitatea.net: Revoluţie pe masa tuturor românilor: se interzice ca PÂINEA să mai conţină E-uri

Pâine nu va mai putea conţine niciun fel de coloranţi începând cu 15 ianuarie, potrivit unui Ordin al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), publicat recent în Monitorul Oficial.

De la mijlocul lunii ianuarie, produsele de panificatie nu mai pot contine coloranti, cu excepţia E 150a-d- zaharuri şi melase caramelizate- la pâinea din malţ.

Ordinul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor nr. 392/2013 privind stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca operatorii economici care comercializeaza produse de panificatie pe teritoriul Romaniei a fost publicat în decembrie în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 786 din 16 decembrie 2013, urmand sa intre in vigoare 30 de zile de la publicare, respectiv la 15 ianuarie 2014.

La data intrarii in vigoare a prezentului ordin, Ordinul ANPC nr. 165/2011, care a intrat in vigoare la 16 septembrie 2011, se abroga. Acest act normativ stabilea ca, incepand din 16 septembrie 2011, painea trebuie sa aiba o cantitate neta de minimum 300 de grame, iar specialitatile de panificatie trebuie sa aiba o cantitate neta de 150 de grame.

Noile reglementari din Ordinul ANPC nr. 392/2013 prevad ca, de la mijlocul lunii ianuarie 2014, produsele de panificatie pot avea orice gramaj.

Potrivit noilor reguli, la comercializarea produselor de panificaţie neambalate pe teritoriul României, operatorii economici sunt obligaţi să afişeze în structurile ce vânzare următoarele elemente pentru asigurarea informării corecte, complete şi precise a consumatorilor:

– denumirea produselor
– denumirea furnizorului
– cantitatea netă/bucată
– preţul de vânzare cu amănuntul exprimat în lei/ bucată
– preţul pe unitatea de măsură, exprimat în lei/ kg ;
– ingredientele cu efecte alergene cuprinse

Informarea se poate face prin înscrierea pe produs, pe un afiş, anunţ sau în orice altă formă- comunicare verbală-, fără risc de confuzie.

Produsele de panificaţie neambalate sunt scutite de indicarea datei durabilităţii minimale, având în vedere că, prin natura lor, sunt comercializate în 24 de ore de la fabricaţie.

Produsele de panificaţie ambalate trebuie să prezinte prin etichetare următoarele elemente pentru asigurarea informării corecte, complete şi precise a consumatorilor:

– denumirea sub care se vinde produsul;
– lista cuprinzând ingredientele;
– cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente conform prevederilor art.8 din anexa nr.1 din HG nr.106/2002 privind etichetarea alimentelor ;
– cantitatea netă ;
– data durabilităţii minimale;
– condiţiile de depozitare sau folosire atunci când acestea necesită indicaţii speciale;
– denumirea sau denumirea comercială şi sediul producătorului sau ale ambalatorului sau ale distribuitorului înregistrat în Uniunea Europeană;
– locul de origine sau de provenienţă dacă omiterea acestuia ar fi de natură să creeze confuzii în gândirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienţa reală a produsului;
– o menţiune care să permită indicarea lotului;
– ingredientele cu efecte alergene cuprinse in anexa nr. 1f) din HG nr.106/2002 privind informarea consumatorilor;

• Mediafax: 21 de moduri în care munca la birou ne scurtează viaţa

De la stresul termenelor limită până la poziţia greşită în care stăm pe scaun, munca la birou ne predispune la numeroase probleme de sănătate.

Business Insider a alcătuit o listă cu cele mai frecvente pericole la care ne expunem lucrând la birou.

1. Statul pe scaun în cea mai mare parte a zilei poate să ne scurteze viaţa. Statul pe scaun are o multitudine de efecte negative asupra sănătăţii. Pe lângă durerile constante de spate, umeri sau picioare, favorizează apariţia obezităţii, a diabetului, a bolilor de inimă şi a afecţiunilor muscularo-scheletice. Totuşi, meseriile a 86% dintre americani necesită statul pe scaun întreaga zi de muncă.

2. Felul în care stăm pe scaun ne poate afecta pe termen lung. Cei care sunt nevoiţi să stea jos o zi întreagă sunt sfătuiţi să-şi aleagă un scaun confortabil, care susţine poziţia corectă a corpului. Statul gârbovit la birou o zi întreagă poate să provoace artrită sau bursită, pe termen lung.

3. Folosirea unui birou de tip “bandă de alergat” ne predispune la accidentări. Chiar dacă birourile cu bandă de alergat încorporată ajută la prevenirea obezităţii şi a unor boli cardiace, folosirea acestora la muncă necesită mai multă concentrare şi, implicit, creşte nivelul de stres şi riscul de accidentări la birou.

4. Săritul peste micul dejun măreşte nivelul de stres. Prima masă a zilei nu trebuie neglijată. Studiile arată că persoanele care nu mănâncă în primele două ore după ce s-au trezit sunt mai stresate şi au un metabolism dereglat. Riscurile includ tensiune arterială mărită, obezitate şi probleme cardiace.

5. Mâncarea de tip fast-food este o alegere nefericită pentru masa de prânz. Mulţi dintre cei care lucrează la birou nu au timp să mănânce alimente sănătoase, gătite, în pauza de masă, aşa că aleg varianta fast-food, rapidă şi gustoasă. Mâncărurile de acest tip au însă un număr foarte mare de calorii, uneori dublu faţă de aceeaşi cantitate de mâncare sănătoasă, ceea ce favorizează obezitatea, iar procentul mare de grăsimi creşte riscul bolilor cardiace.

4. Săritul peste micul dejun măreşte nivelul de stres. Prima masă a zilei nu trebuie neglijată. Studiile arată că persoanele care nu mănâncă în primele două ore după ce s-au trezit sunt mai stresate şi au un metabolism dereglat. Riscurile includ tensiune arterială mărită, obezitate şi probleme cardiace.

5. Mâncarea de tip fast-food este o alegere nefericită pentru masa de prânz. Mulţi dintre cei care lucrează la birou nu au timp să mănânce alimente sănătoase, gătite, în pauza de masă, aşa că aleg varianta fast-food, rapidă şi gustoasă. Mâncărurile de acest tip au însă un număr foarte mare de calorii, uneori dublu faţă de aceeaşi cantitate de mâncare sănătoasă, ceea ce favorizează obezitatea, iar procentul mare de grăsimi creşte riscul bolilor cardiace.

6. Întâlnirile motivaţionale pot deprima angajaţii. Uneori, angajatorii organizează activităţi de tip team-building sau întâlniri motivaţionale, care să ridice moralul angajaţilor. Studiile arată însă că, prin constrângerea acestora să se simtă fericiţi fără un motiv exact, angajaţii vor realiza cât de nefericiţi sunt de fapt şi vor fi mai deprimaţi decât erau înainte de întâlnirile motivaţionale.

7. Aerul recirculat ne afectează plămânii. Aerul din interiorul clădirilor de birouri poate fi de până la 100 de ori mai dăunător decât cel din exterior. Tot felul de gaze, substanţe chimice, particule de mucegai, azbest şi emisii toxice ale aerului condiţionat sunt recirculate prin sistemele de ventilaţie ale clădirilor.

8. Imprimantele şi fotocopiatoarele pot cauza boli de plămâni. Fotocopiatoarele pot să emită ozon dacă nu sunt curăţate periodic şi dacă nu le sunt înlocuite filtrele, provocând iritaţii şi dureri în piept, chiar şi în cantităţi foarte mici. Imprimantele pot provoca boli de plămâni din cauza particulelor de toner, care pot să fie inhalate şi care pot ajunge relativ uşor în fluxul sanguin.

9. Electronicele ţinute în poală pot provoca infertilitate. Laptopurile ţinute în poală şi nu pe birou pot provoca diverse probleme ale pielii. Mai mult decât atât, căldura constantă poate reduce fertilitatea în rândul bărbaţilor.

10. Munca timp de mai mult de 10 ore pe zi poate să provoace un atac de cord. Cercetările realizate în Europa au arătat că persoanele care lucrează zece sau mai multe ore pe zi sunt predispuse unui risc de a se îmbolnăvi de boli cardiace cu 60% mai mare decât restul participanţilor la studiu.

11. Un program neconvenţional de muncă favorizează creşterea în greutate şi ridică nivelul hormonilor de stres. Persoanele care lucrează preponderent noaptea, cum sunt programatorii, sunt supuse unui risc sporit de a se îmbolnăvi de diabet, cancer sau boli cardiace. Totodată, cei care se trezesc târziu au un nivel scăzut de leptină, un hormon care controlează apetitul şi metabolismul, dar şi un nivel crescut de cortizol, supranumit şi hormonul stresului.

12. Ecranul computerului afectează vederea. Chiar dacă ecranele calculatoarelor nu emit radiaţii, efortul pe care îl depunem pentru a urmări informaţiile timp de mai multe ore fără oprire are un efect negativ asupra vederii şi cauzează migrene. Deşi multe dintre efecte sunt temporare, riscul este unul serios şi nu trebuie neglijat.

13. Expunerea îndelungată la prea multă lumină creşte nivelul de stres, oboseala şi tensiunea arterială. Supra-iluminarea provoacă mai multe probleme decât nişte simple dureri de cap. Expunerea pentru perioade lungi la prea multă lumină, la fel ca şi statul prea mult timp în întuneric, cauzează oboseală, stres, creşte tensiunea şi favorizează apariţia anumitor tipuri de cancer.

14. Plictiseala creşte riscul de infarct sau atac cerebral. Plictiseala ar putea avea un efect important asupra duratei de viaţă, arată un studiu realizat de cercetătorii britanici. Persoanele care se declară constant plictisite prezintă un risc sporit de a se îmbolnăvi de boli cardiace sau de a suferi atacuri cerebrale şi, în general, mor mai tinere decât ceilalţi.

15. Tastaturile murdare sunt periculoase. Tastaturile murdare sunt focare importante de infecţie. Oamenii de ştiinţă au descoperit că, în unele cazuri, acestea au de până la cinci ori mai multe bacterii decât toaletele şi pot prezenta chiar urme de E. Coli sau bacterii coliforme, ambele asociate cu toxiinfecţiile alimentare, sau stafilococi.

16. Microbii sunt peste tot la birou. Nu numai tastaturile pot fi focare de infecţie. Numărul mare de persoane care lucrează în acelaşi loc creşte riscul de îmbolnăvire. Clanţele, butoanele lifturilor şi ale imprimantelor, sau chiar strângerile de mână sunt o cale uşoară de transmitere a microbilor.

17. Scrisul la tastatură favorizează dezvoltarea sindromului de tunel carpian. Folosirea excesivă a tastaturii pe perioade îndelungate favorizează apariţia sindromului de tunel carpian, care provoacă dureri ale încheieturilor şi, în cazuri mai grave, ale braţelor. Uneori, acest sindrom poate să cauzeze afecţiuni permanente.

18. Termenele limită afectează capacitatea de învăţare şi memoria. Termenele limită cresc nivelul de stres, care, la rândul lui, afectează capacitatea de învăţare şi memoria. Acest tip de stres de scurtă durată poate să fie la fel de dăunător pentru organism ca o perioadă de stres lungă, de câteva săptămâni.

19. Ţinerea mouse-ului în acelaşi loc creşte riscul afecţiunilor cauzate de solicitări repetitive. Acest tip de leziuni apar atunci când tendoanele sunt supuse la efort prea mare pentru mai mult timp decât ar trebui. Acestea pot fi cauzate de mişcări repetitive, de menţinerea unor poziţii incomode timp de mai mult timp sau de apăsarea prelungită cu mâna pe suprafeţe tari.

20. Folosirea excesivă a smartphone-urilor poate să ducă la slăbirea încheieturilor. Persoanele care utilizează excesiv telefoanele pentru mesaje şi email-uri sunt predispuse la oboseală musculară şi la aşa-numita “afecţiune Blackberry” a degetului mare, un tip de afecţiune cauzată de solicitări repetitive. Efectele pot fi serioase, iar durerea poate să fie atât de puternică încât să limiteze folosirea mâinilor.

21. Pantofii inconfortabili pot duce la spasme musculare, dureri cronice de cap sau afecţiuni ale coloanei vertebrale. Tocurile înalte cresc încrederea în sine şi autoritatea, dar, pe termen lung, cauzează afecţiuni care nu trebuie neglijate. Între 2005 şi 2009, numărul femeilor care au ajuns la medic din cauza problemelor cauzate de încălţăminte şi de timpul petrecut în picioare a crescut cu 75%.

Legaturi: