MARTURIA PARINTELUI EFTIMIE MITRA DE LA SCHITUL HUTA (Bihor) despre sminteala creata la Oradea de teologul Danion Vasile si despre reactia Parintelui Iustin Parvu

19-04-2010 6 minute Sublinieri



“Am sa ma refer dupa cum am spus, prima data, la ce a spus parintele Justin. Am fost aicea la conferinta. Am ascultat tot ce a spus scriitorul sau teologul Danion, si din respect fata de parintele Justin, – intr-adevar am crezut ca parintele Justin o fi vorbit intr-adevar ceva cu el despre asta – am zis sa nu ma amestec in timpul conferintei, si ma duc sa ma informez daca intr-adevar este adevarat sau nu. A doua zi, am trimis niste informatii la Petru Voda rugand pe cineva sa-l intrebe pe parintele Justin acest lucru. N-am primit niciun raspuns, asa ca m-am urcat intr-o masina, am luat doua persoane cu mine, sa am martori la discutia mea cu parintele Justin, si am intrebat, pe parintele Justin specificandu-i intentia, sau propunerea lui Danion, pe care ne-a facut-o cand eram la Huta, de a trece la biserica din ROCOR, si a ma rupe de Biserica Ortodoxa.

De fapt ce s-a intamplat la Huta? Danion ne-a provocat intr-un mod foarte direct si foarte impunator – pe parintele Visarion, staretul manastirii – la o discutie despre PS Sofronie si despre opozitia ecumenista pe care trebuie sa o tinem in Bihor. Si intr-adevar trebuie sa tinem o pozitie antiecumenista pentru ca ecumenismul acesta nu este bun, dar acest antiecumenism trebuie sa-l tinem din Biserica, nu rupandu-ne de Biserica. Parintele Visarion a incercat sa-i spuna, ca noi ne marturisim credinta, indiferent ce fac altii, nu ne intereseaza functiile lor, dar noi ne marturisim credinta noastra traditionalista. A insistat, ca daca il pomenesti pe P.S. cu siguranta esti eretic ca si el. Da, Sfintii Parinti spun asa. Ceea ce a folosit Danion este adevarat: daca un episcop este eretic te rupi de el. Bine, te rupi de el, dar in momentul in care Sinodul l-a iertat, acest episcop este in comuniune cu Biserica Ortodoxa. Exact asa cum ma duc in Alba Iulia sau la Bucuresti, sau la Iasi, sau la Constanta sau la Cluj, si ma impartasesc acolo, sau oriunde in tara, acei episcopi sunt in comuniune cu PS Sofronie si toti fac parte din Sinodul BOR. In momentul in care m-am rupt de PS Sofronie, care a fost iertat de Sinod, m-am rupt de intreaga Biserica.

Ce ciudata este afirmatia: Veti merge in iad, pentru ca nu mergeti la biserica, ca mai apoi sa spuna ca daca mergeti la biserica in eparhia lui Sofronie, sau in biserica unde slujeste PS Sofronie si unde este pomenit, veti merge in iad. Acuma cum facem? Daca nu mergem, mergem in iad, si daca mergem tot in iad mergem. Bun, noi am decis. Si dupa slujirea de Boboteaza [a PS Sofronie] cu “Prea Sfintitul”… [grecocatolic] – eu nu-l consider “Prea Sfintit”, dar oficial asa este, pentru ca nu este al meu prea sfintit, este al altora – dupa slujirea de Boboteaza a Prea Sfintitului nostru cu omologul sau greco-catolic, foarte multi preoti din zona Beiusului nu l-am mai pomenit pe PS Sofronie la slujba, este adevarat. Dar dupa ce a fost iertat, l-am pomenit, chiar IPS Bartolomeu si Parintele Justin Parvu ne-au indemnat sa-l pomenim pe PS Sofronie, pentru ca sa nu ne rupem de Biserica.

Vedeti, aceste doua extreme de multe ori ne tinde si pe noi sa alunecam: ecumenismul pe de-o parte, si pe de alta parte, care este cealalta extrema, stilismul. Ei, bineinteles, trebuie sa avem o dreapta socoteala si nu sa nu ne lasam influentati de cei ce folosesc argumentele opozante ecumenismului ca sa nu cadem in diferite capcane sau diferite curse pe care ni le intinde vrasmasul.

Si iata stand de vorba cu parintele Justin am constatat ca parintele Justin nu stia anumite lucruri, ce se intampla in afara chiliei sale. Parca statea asa umil in patul sau, culcat. S-a ridicat dupa aceea, ca era si slabit de boala si de batranete. Si-a dat seama ca sunt unele lucruri pe care le stie, si altele care nu le stie, depinde cine, cum il informeaza. M-a surprins ca unii dintre ucenicii parintelui Justin il pazesc cu atata strictete, dar n-au avut probabil posibilitatea sa-l informeze cu anumite lucruri, ce se intampla, mai ales atunci cand ii este folosit numele. Aceasta se intampla si la usa chiliei sale, dar se intampla si la spital unde este internat.

Nu ne-ar mira daca multi se vor folosi de numele parintelui Justin dupa moartea sa, spunand ca “noi suntem ucenicii parintelui Justin”, si “ceea ce spunem noi, asa a zis parintele Justin”. Mai ales ca circula o groaza de zvonuri “ca parintele Justin a murit si a lasat testament inainte de a muri sa trecem toti la stilisti”. Nu este adevarat! Parintele Justin nu a zis asa ceva. Nu cred. Pentru ca parintele Justin ne indemna sa urmam exemplul Sfintilor Parinti, ca al Sfantului Ioan Gura de Aur, si multi altii care au luptat cu ereziile din interiorul Bisericii, nu s-au rupt de Biserica.

I-am spus parintelui Justin de propunerea lui Danion de a trece la biserica din catacombe. Parintele Justin mahnit s-a uitat in ochii mei, si dupa aceia mi-a spus:

“Nu am nici o partasie cu satana si cu oamenii satanei care vor sa dezbine Biserica”.

M-a cuprins [coplesit] oarecum atat sufleteste, cat si duhovniceste raspunsul parintelui Justin, dar am inteles multe. Discutand cu Parintele Justin, i-am spus:

Uitati parinte, cartile lui Danion poarta pe spate, pe coperta, un text al Sfintiei voastre, un text prin care il elogiati pe Danion, un text prin care Danion isi da o fata de marturisitor al dreptei credinte, un luptator pentru adevar si un luptator al nu stiu cui…”.

Parintele Justin mi-a spus asa:

“Una am vorbit eu cu ei, alta au facut ei”.

Bineinteles, acest lucru m-a ajutat sa inteleg niste lucruri, si cand sa ies din chilia parintelui mi-a spus asa:

“Nu mi-am amestecat niciodata limbile neamului meu, nici cu rusii si nici cu americanii”.

I-am spus:

“Parinte, dupa Pasti am sa va recaut. Dati-mi binecuvantare sa le spun oamenilor ceea ce am discutat aici in chilia sfintiei voastre”,

mai ales ca aveam doi martori cu mine. Parintele Justin mi-a spus:

“Nu e nevoie. Adevarul va iesi singur la suprafata. Dar daca vrei sa le spui, si crezi ca va trebui sa le spui, spune-le”.

Si m-am gandit, si am propus organizatorilor acestei conferinte, sa-mi dea prilejul sa spun aceasta in public, pentru ca oamenii sa stie de lucruri pe care poate nu le stiu. Iata, iesind din chilia parintelui, ne-a binecuvantat, ne-a miruit cum are obiceiul si mi-a spus:

“Parinte, daca afli ca am murit, roaga-te si pentru mine”.

Nu stiu ce sa inteleg din asta, daca ne vom mai intalni sau nu cu parintele Justin, dar ideea principala am inteles-o.

Este foarte interesant cum unii se folosesc de numele parintelui Justin si amesteca subiecte sensibile: cipuri, ecumenism, mucenici din inchisori si, printre ele, mai baga si problema calendarului. Vezi, Doamne, a izvorat mir din moastele pe care le tineam in mana. Da, dar acele moaste erau ale unor sfinti care aveau calendarul pe care il pastreaza Biserica Ortodoxa Romana. Acesti sfinti din inchisori au fost pe acest calendar nou. Moastele parintelui Ilie Lacatusu, pe care, am fost si le-am vazut cu ochii mei, sunt o dovada ca in Biserica Ortodoxa Romana exista sfinti, adica lucreaza harul. La Schitul Huta, unde pomenesc un episcop “eretic”, apa sfintita pe care o facem acolo, este apa sfintita ca si in toata Biserica Ortodoxa Romana, si ca in toata Biserica Ortodoxa Universala, Rusia, Serbia, Ucraina si Ierusalim, si toate celelalte biserici ortodoxe.

Iata ca unele argumente aduse oarecum fortat in privinta calendarului nu sunt tocmai practice. Si am sa ma refer la ceea ce spune Sfantul Serafim Rose, care – s-a afirmat aici in sala aceasta ca a fost un sustinator al stilului vechi, un lupatator pentru calendar. Sf. Serafim a spus asa:

“Corectitudinea poate deveni cu adevarat o boala atunci cand este administrata fara dragoste, fara toleranta, fara constientizarea propriei intelegeri imperfecte a cuiva. O astfel de corectitudine va produce mereu numai schisme, si in cele din urma ajuta numai la miscarea ecumenica, reducand numarul celor care marturisesc ortodoxia”,

pentru ca ce face Danion nu este decat o compromitere a miscarii traditionaliste din Romania . Si am sa va continui cu ceea ce spune Sfantul Serafim Rose:

“Prea multa corectitudine in ortodoxie, fara o inima crestina iubitoare, nu-i va rezista prea mult Antihristului, cel care il va recunoaste si ii va rezista cu tarie o va face indeosebi prin inima, si nu prin minte, pentru ca mintea ne ajuta sa gresim“.

De ce? Pentru ca luam canoanele si le interpretam noi cum vrem sa ne atingem scopurile, aceste canoane, care sunt reale, dar sunt aplicate in alt context si sunt aplicate in perioade diferite ale istoriei Bisericii. (…)

Va mai spun cateva lucruri , ce spune Sf. Serafim Rose:

“…parintii au fost tulburati de cuvintele si actiunile factiunii <<zelotiste>> din Biserica noastra, care incearca sa impuna tuturor o corectitudine rigida, care este in mod evident produsul logicii omenesti, si nu al Traditiei vii a Bisericii”.

Ceea ce spune Sfantul Apostol Pavel: Litera care ucide Duhul.

(…)

Datoria noastra este sa facem exact ceea ce a incercat parintele Justin, dar nu a reusit. Vazand ca Danion cade intr-o gresala, extrema stilista, a incercat sa-l atraga: hai predica, hai poftim mai ia o cruce, hai…, dar numai ca sa nu se piarda. Poate om reusi, poate nu, om vedea.

Dar eu cand am venit de la manastire, de la Petru Voda spre casa, i-am dat telefon lui Danion Am spus: “Danion, hai sa mergem amandoi la Parintele Justin, sa discutam fata catre fata”. Mi-a zis: “Parinte, sunt intr-o conferinta, sunt nu stiu unde, nu pot vorbi acuma la telefon, va rog sunati-ma peste o jumatate de ora”. Peste jumatate de ora il sun, telefonul inchis. Peste o alta jumatate de ora il sun, telefonul inchis. A doua zi il sun, telefonul inchis. Nu mai mi-a raspuns. Aceasta m-a determinat sa cred ca Danion evita o intalnire fata catre fata cu mine si parinte Justin. Si altceva: Hai sa zic ca avea telefonul inchis. Putea sa ma sune el pe mine. Exact asa cum m-a sunat atuncea cand a spus: “Parinte, ajuta-ma sa fac o conferinta la Oradea”, putea sa ma sune si sa zica: “Parinte, hai sa mergem la parintele Justin sa lamurim problema”, dar nu a vrut sa vina la parintele Justin, sau poate a vrut, dar intamplarea a fost ca avea telefonul inchis si n-a putut raspunde in seara aceea si cateva zile. Eu l-am sunat si pe parintele Hrisostom, dar si el avea telefonul inchis. Ce stiu eu, ce coincidente si cu telefoanele astea…

(…)

Exista un mare risc. Ati vazut si in filmul de mai-nainte, cand era pe patul de moarte mitropolitul Filip, a venit tarul in mod viclean, si a spus: “Parinte, ma caiesc, da-mi binecuvantrea sa merg la razboi sa eliberez Novgorodul”, la care Mitropolitul Moscovei si Patriarhul Rusiei nu i-a dat nici o binecuvantare. Si-a dat seama ca aceasta cainta nu a fost sincera si curata, si-a dat seama ca daca ii dai binecuvantare face o faradelege. A fost vigilent. Speram ca si parintele Justin sa fie vigilent in privinta asta, chiar daca este batran, chiar daca de multe ori nu are incredere, sau poate nu vede, nu citeste tot, sau cine stie ce motive care le pot presupune, le putem presupune, dar nu le stim cu siguranta, ar da sa zicem o binecuvantare. Pentru ca – referitor la crucea lui Danion – a primit crucea parintelui Justin. Da, cand parintele te vede deznadajduit, intotdeauna iti da o binecuvantare, te incurajeaza. Si mie mi-a dat un epitrahil cand am fost hirotonit, dar asta nu inseamna ca in tot ce zic eu si in tot ce fac, trebuie sa ma folosesc de acel dar de la Parintele Justin, ca sa spun ca, uite, asta este eticheta mea de la parintele Justin. Nu stiu daca ar fi corect din partea mea.

Da se vor folosi altii de imaginea parintelui Justin, de pozitia lui, ca sa faca dezbinare in biserica, sa nu-i credeti, chiar daca smulg o binecuvantare fortata. Ganditi-va la invatatura parintelui Justin, care intotdeauna a fost impreuna cu Sfintii Parinti. Parintele Justin a spus asa:

“Sfintii Parinti au luptat in Biserica, nu in afara Bisericii. Atat cu ereziile care erau in Biserica pe vremea arianismului, dar si cu ereziile care erau in afara Bisericii”.

Pe blogul lui Danion Vasile, in urma cu cativa ani, exista o marturie pe care am citit-o. Parintele Justin a spus asa: “Daca toata Biserica va trece la calendarul vechi, voi trece si eu, dar daca nu, nu voi trece“.

Referinte despre parintele Eftimie Mitra si despre Schitul Huta, in articolele:

***

Legaturi la subiect:


Categorii

Cazul Danion Vasile (2010), Erezii, secte, rataciri, sminteli, inselari, scandaluri..., Inregistrari, Parintele Eftimie Mitra, Parintele Iustin, Stilism

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

94 Commentarii la “MARTURIA PARINTELUI EFTIMIE MITRA DE LA SCHITUL HUTA (Bihor) despre sminteala creata la Oradea de teologul Danion Vasile si despre reactia Parintelui Iustin Parvu

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 3 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. O ultima sfortare a Satanei – asa cum a facut cu multi sfinti si drepti ai bisericii ortodoxe – sa denigreze viata sfanta a acestui mare marturisitor al neamului, pr Iustin Parvu. Post si rugaciune fratilor.

  2. In legatura cu informarea corecta a parintelui Iustin de catre ucenici…As avea sa adresez doar o intrebare, punctuala, legata de cipurile din permisele auto. Se stie doar ca Petru Voda a facut un experiment intr-un cuptor cu microunde, in care au introdus un permis auto tip nou, pelicula metalica a explodat (firesc, ca si dunga aurie de la farfurie, daca o introduci in cuptor, explodeaza), iar concluzia a fost: permisele auto au cip! Lupul, Lupul!!
    Pana aici oricine putea gresi.
    Dar dupa ce s-a aflat cu dovezi incontestabile si verificari de catre specialisti IT etc etc etc ca permisele noi nu au cip, cat timp a trecut pana cand parintele Iustin a fost informat despre aceasta?
    Dar nu e nevoie sa mi se raspunda…Este doar un exemplu “minor”.
    Cand am fost ultima oara la Petru Voda, in jur de 15 august 2009 (deci mult timp dupa elucidarea problemei), inca mai era pe usa trapezei o infomare ca permisele auto au cip. Desi se stia 100% si clar ca nu e asa! De ce se dezinformeaza oamenii de catre ucenici? De ce parintele Iustin nu e informat corect? Eu nu mai cred mare lucru din ce se spune pe seama parintelui de catre apropiatii sai, care trag sfori si ii sugereaza parintelui diverse…Pur si simplu nu mai cred.
    Iar ultimul comunicat al Maicii Fotini…nu cred ca e 100% ce a spus parintele.
    Vreau sa intreb de ce nu se respecta opinia medicilor, ca parintele Iustin sa ramana in spital.

  3. Pingback: Adevărul trebuie să iasă la iveală « Creştinul-Ortodox
  4. Biserica este alcătuită şi din episcopi şi preoţi. Dacă Mântuitorul spune: Porţile iadului nu o vor birui, înseamnă că Ea se va păstra sub forma: episcop, preot, mirea, monah. Chiar dacă nu va avea prea mulţi membri. Numai în protestantism laicatul este baza, preoţia lipsind cu desăvârşire. (pun comentariul acesta aici, deoarece nu ştiu sigur dacă cei de la Apologeticum mi-l vor aproba).

  5. Cu amaraciune ma adresez celor care au scris acel mesaj lipsit de duh crestinesc de la IP-ul lui “Jianu” si le spun sa ia aminte:

    Legile duhovnicesti se razbuna pe incalcarile lor!

    Ati demonstrat-o postand acest comentariu:

    “da-ti in vazul lumii tot ce vorbiti privat cu maica la telefon. oare de asta o sunati? oare ii sunteti voi mai apropiati Parintelui? credeti ca unora ca voi Parintele le va vorbi deschis? ati auzit vreodata ce spune Parintele de unii ierarhi-carora voi le faceti osanale, ca niste lingai- si de mahnirea fata de compromisurile ce le fac cu sistemul? ce atitudini duhovniceasca este asta de a discuta public niste convorbiri private?”

    Pai voi de ce divulgati ce spune Parintele Iustin???

    Oricum , cu frica si cutremur va rog sa tineti cont de legile duhovnicesti!
    Nu e de glumit sa amenintati cu ” pusul la Psaltire”

  6. admin,mi-am dat seama de acest lucru.Nu e nici o suparare.Initial am vrut sa-l postez la saccsiv.Apoi,dupa ce am vazut update-urile de mai sus am considerat ca nu mai e deloc necesar insa i-am dat totusi drumu`.
    Ps:Remarc,inca o data,claritatea cu care se vadesc fariseii si modul penibil in care se compromit.Nu e nevoie decit de o minte limpede si de constiinta curata.Oare nu se potriveste cu ce spunea Parintele Paisie Aghioritul?
    “Diavolul nu este destept,ci este foarte prost.El este numai o incurcatura;nu-i dai de capat.Face si lucruri inteligente si prostii.Tertipurile lui sint grosolane.Dumnezeu a iconomisit asa ca sa-l pricepem.Trebuie sa fie cineva foarte intunecat la minte ca sa nu-l priceapa.Cind avem smerenie,putem pricepe cursele diavolului,deoarece prin smerenie omul se inrudeste cu Dumnezeu.Smerenia este cea care-l secatuieste pe diavol”.

  7. La inceputul anului 2011 se vor introduce obligatoriu buletinele de identitate biometrice.
    Vocea lui Danion ar fi fost foarte necesara in aceste luni premergatoare.

    Cazand in ispita de-a dreapta, el nu mai are credibilitate in randul credinciosilor ortodocsi. Nu-l vom mai vedea la B1 TV alaturi de maica Ecaterina; nici pe alte postri TV. Din cate am observat erau cei care aveau cel mai mare impact la public.

    Ispita a fost adanc gandita, de o minte de teolog.

  8. Treaba cu “pusul la Psaltire” este incredibil de relevanta pt dezastrul sufletesc care-l chinuie pe respectivul.Nu mi-as dori sa fiu in pielea lor.
    Este extraordinar “razboiul” care se poarta in aceste clipe si de la o vreme.Oare citi realizeaza adevarata magnitudine a evenimentelor zilelor noastre?

  9. Prin mandrie a cazut lucifer, la fel putem cadea si noi, cei ce ne credem pe calea cea buna. Ma mahneste lupta aceast intre diverse bloguri. Ea arata ca sub masca propovaduirii Adevarului si folosind imaginea Parintelui Iustin Parvu se manie unii pe altii si nu-si vad propria mandrie. Se duc razboaie dogmatice uitandu-se esenta cuvantului dumnezeiesc: “iubiti-va unii pe altii”. Siluan Atonitul indemna: cand cineva te infrunta, smereste-te. Nu vedem noi oare cum se farama picatura de comuniune care ne mai leaga? Vrem s-o faramam?
    Sa ne rugam cu totii pentru ca Dumnezeu sa Il ajute pe Parintele asa cum stie El.
    Am citit postarile a doi medici, concordante, care indemnau la rabdare, sa nu se faca presiuni pentru o externare grabita. Si eu, medic fara experienta, cred la fel cu ei.

  10. Eu as interpreta cu mai mult calm afirmatiile parintelui Iustin (in fine…ale maicii Fotini.., nici nu stiu cum sa formulez) de retragere in catacombe. Deja s-a produs un hei-rupism de planificare pentru ascundere in crapaturile pamantului si retragere pe diverse petice de pamant…Desigur, acestea au fost profetite de parinti cu viata sfanta (a se vedea si ce spune p. Paisie Aghioritul, etc). Dar parintele Iustin aplica mult discernamant cand indeamna oamnenii de retragere, nu asa…hai acum sa plecam cu totii din societate! Acum!
    Am fost cu cineva la parintele Iustin, anul trecut, sa intrebam chiar pe aceasta problema. Persoanei cu care eram i-a spus sa stea pe pace deocamndata, la servici, “ca un servici e greu de gasit in vremurile astea”. Deci, desi in viitor (mai mult sau mai putin apropiat, Dumnezeu stie) – dupa cum au profetit parintii – poate vom ajunge in “catacombe”, nu trebuie sa fortam lucrurile. Sa facem gesturi imediate, panicate (a se vedea comentariile de pe apologeticum).
    Vad ca parintele Iustin da si sfaturi individuale, care se potrivesc situatiei particulare a unor familii…
    Pentru ca exista pericolul unor ispite si mai mari…Retragerea “in crapaturile pamantului” trebuie facuta cu mult discernamant, cand nu mai este de stat efectiv in societate. Pentru ca exista pericolul altor ispite: vine sarsaila si sopteste “pai nu era mai bine cand aveai apa calda…cand aveai una, alta, etc” si se pot naste altele mai rele. Dar daca stii cand te-ai retras “atunci cand trebuie”, in moment ales cu discernamant, cand nu mai ai alta solutie, astfel de ispite (ale gandurilor) nu vor mai incape…
    Stim deja cazuri de oameni care au pus gandul cel bun, deja de cativa ani, sa se retraga din societate, pentru Dumnezeu…ca semnele sfarsitului sunt aproape…iar acum au ajuns la ganduri foarte neplacute, in fundaturi sufletesti.
    Cred ca fiecare trebuie sa discute problema cu duhovnicul
    Toti ne pregatim intr-un fel sau altul pentru vremurile care vor veni. Cu rugaciunea si cu increderea in purterea de grija a lui Dumnezeu am nadejde ca vom iesi cu totii la limanul bucuriei pe care nimeni nu o va mai lua de la noi.
    Cred ca si parintele Iustin ne va veghea…Intreba odata un ucenic: Parinte, ce va fi cu noi dupa ce sfintia voastra nu veti mai fi cu noi? Iar parintele a raspuns: dar ce, crezi ca eu ma duc Acolo sa dorm?!
    Se dea bunul Dumnezeu ca p. Iustin sa fie cu noi cat mai mult timp si – pentru aceasta – sa primeasca ingrijirile medicale pe care medicii le recomanda.

  11. Înainte de a începe vorba despre durerile noastre eu vă zic la toate: “Hristos A Înviat!”

    De aş avea lacrămi de sânge, cu ele aş scrie rândurile acestea, ca să fie mai bine pricepută durerea pe care o am pentru urgisirea neamului nostru de astăzi şi pentru urâciunea şi turburarea care domneşte între noi!
    ….
    Eu unul nu vă sunt nici dascăl, nici egumen şi Domnul ştie că nici nu râvnesc la asta, cu toate acestea starea frăţiilor voastre nu mă lasă nepăsător. Cuviinţa vieţii sfinţiilor voastre este şi pentru mine o cinste, o pricină de mângâiere. Iar neorânduiala şi sminteala pe care o faceţi în faţa străinilor, mă ruşinează şi pe mine şi mă amărăşte.

    Eu nu mai caut astăzi cinstea mea (căci ea de mult s-a feştelit de cei ce bine mi-au voit), ci caut numai cinstea neamului meu românesc şi a cinului călugăresc. Valea Hozevei adeseori aduce răsunetul sfezilor şi a tulburărilor care se stârnesc între sfinţiile voastre, spre ruşinea neamului nostru şi paguba mântuirii.. Sunteţi pe locul acela sfânt unde a răsunat glasul Domnului, atunci când se înălţa la ceruri, zicând: De Ierusalim să nu vă despărţiţi! Vorbele acestea au fost rostite către Sfinţii Săi Apostoli, dar ele au un înţeles tainic pentru noi toţi. Numele “Ierusalim” se tâlcuieşte “Sfânta Pace”.
    …..
    Gândiţi-vă că trăim în vremurile cele mai grele şi mai primejdioase pentru mântuirea sufletului! Gândiţi-vă că toţi am rămas ca nişte orfani de părinţi, înstrăinaţi de ţară şi lipsiţi de sufletească hrană! Gândiţi-vă că vrăjmaşii credinţii noastre s-au înmulţit mai tare ca altă dată şi mântuirea noastră este mai primejduită: de suntem răniţi la suflet n-are cine să ne vindece, iar de suntem în cădere, nu mai are cine să ne ridice! Acuma este nevoie de mai multă unire şi de frăţească sprijinire.

    fragmente din Sf. Ioan Iacob Hozevitul, FRĂŢEASCĂ URARE PENTRU SURORILE ROMÂNCE DE LA ELEON

  12. Oare nu vedm cum deja s-a apropiat mania lui Dumnezeu?
    Nu vedem ca suntem in pragul razboiului mondial?
    Nu vedem cum se descompune societatea?
    Sa ne rugam cat mai des pentru ca sa rezistam, ca poate mai tine Dumnezeu macar putin Lumea aceata.
    In afara de parintele Iuastin nu am mai auzit pe cineva avand cuvant articulat despre ceea ce trebuie ACUM sa facem. Doar ne certam pe intaietati. Nimeni nu sfatuieste cum ar trebui sa ne organizam.
    Daca se continua luptele sterile pe bloguri, poate ar fi mai bine sa nu le mai accesam. Cine este proprietarul Adevarului, ca sa puna gard in jurul lui?

  13. @ Un creştin_ortodox:

    Frate, nu completam, pentru ca nu mai e cazul sa tot zgandarim si buba asta si sa escaladam conflictele. Deja se face prea mare tulburare si iese o cearta generalizata si cu totul nefolositoare. Pana la urma si asta e o strategie a celui viclean, ca sa nu ne mai putem ruga pentru parintele Justin, care are nevoie de rugaciune inainte de orice.

    “Apologeticum” (cel putin in dialog cu noi) imprastie… cu totul altceva, mai subuman, nu doar subcrestin. Nu mai merita luat in seama, in serios, absolut deloc. E bine insa ca asa lucrurile se vadesc si oamenii deschid ochii, incep sa vada.

    Mesajul maicii Fotini de pe Atitudini, preluat si pe blogul respectiv, e altceva. Ii dam pana la urma o prezumtie de buna credinta si, cum am spus si la un comentariu anterior, preferam sa o luam deocamdata – cel putin pana la proba contrarie si fiind foarte atenti la urmatoarele intamplari – ca pe o lipsa de atentie in exprimare, ca pe o gafa.

    Daca e sa-l luam in serios, da, ar duce in directii periculoase si neortodoxe acel pasaj. Dar e limpede ca nu trebuie luat de bun un astfel de cuvant atat de problematic, relatat dupa intelegerea cuiva si reprodus din amintire, care nu se stie cum, cu ce conotatii si nuante si in ce context a fost spus de parintele Justin. Sa nadajduim ca ne-am inselat noi, facand, cum s-a spus, “scenarii conspirationiste”; sa dea Dumnezeu sa fie asa si intentiile de acolo sa fi fost curate, dar… prost materializate din graba, din entuziasm exagerat, din oboseala, din tulburare, nu stim…. Insa e bine sa ne pastram si o marja de prudenta, mai ales cunoscand (si nu doar noi) si alte realitati despre ucenicii mai vizibili din Petru-Voda decat cele cosmetizate de imaginea “oficiala”. Plus ca, vorba parintelui Eftimie, ce ti-e si cu “coincidentele” astea…. 🙂

    Intre timp, pe Atitudini, m. Filotheu a dat cu totul alt tip de mesaj, care, daca ar fi aparut de la inceput, nu s-ar mai fi iscat toate suspiciunile si conflictele: http://atitudini.com/rugaciunea-care-tamaduieste-un-parinte-si-un-popor/

    Fara ca asta sa insemne ca ne suspendam vigilenta si discernamantul, atunci cand avem in fata mesaje scrise cu mai multa dibacie si in stil duhovnicesc… In orice caz, indemnurile acelea frumoase rimeaza cam greu cu santajul, cu “datul la psaltire” si cu insultele, care dau masura deplina a caracterului protejatului monahilor Filotheu si Fotini. De aceea se zice ca intai trebuie in propria curte sa ne facem ordine mai intai. Dar pentru asta trebuie nu doar vorbe frumoase, ci si sinceritate si consecventa. CEREM CAM MULT, NU?

    PS: Si, ca toti cititorii nostri sa stea linistiti, noi tot 3 am ramas, spre disperarea “prietenilor” 🙂
    PS2: Dupa cum merg lucrurile, intervenindu-se in disperare de aseara pana azi dimineata pe toate caile posibile – de la rugaminti, santaje si amenintari pana la interventii insistente si patetice la preotii apropiati noua – ca noi “sa facem pace de dragul parintelui Justin”, pare-se ca scopul este ca noi sa tacem, ca ei sa ne poata ataca in voie. E bine, atunci sa stim ca nu ne-am inselat si sa nu mai credem de acum in “lacrimi de crocodil” si in grija pentru “rugaciune” si pentru “sanatatea parintelui Justin”. Se poate mai multa ipocrizie?! 🙁

  14. Replica Apologeticum: “cred ca exagerezi, dar Dumnezeu vede si te va face sa intelegi
    este clar ca Biserica nu poate sa existe fara macar un episcop… asa cum amintea cineva intr-un comentariu despre episcopul Ioan, cel sihastrit prin muntii nostri, venit din Rusia, de care nu stia mai nimeni, exista posibilitatea ca si in zilele de pe urma sa existe un ierarh ce a luat calea pustniciei si prin el Biserica sa dainuie. In acest caz, nestiind de el, nu ai cum sa-l pomenesti. Sfantul Ignatie Brancianinov e unul dintre cei care a zis ca nu vom mai avea Ierarhi si Biserica de care sa ne tinem,ci doar Sfanta scriptura si Sfintii Parinti
    probabil iti plac titlurile pompoase si tradarea de frati..”
    Nu se dezmint. Profeţii scoase din context ca la protestanţi şi stilişti. Sau or fi danionvasilişti?

  15. Hristos a inviat!

    Ati ales cea mai inteleapta cale – de a aduce la lumina fapte si marturii despre acest subiect care a starnit atata tulburare, mahnire si unora (vezi cei de la apologeticum) le-a intunecat mintea si inima si au ajuns sa faca afirmatii de care mai tarziu se vor rusina. Trebuie multa rugaciune si dragoste si pentru toti acei care ratacesc si incearca sa aduca zazania si tulburarea si a lor si a noastra. Sunt vremuri din ce in ce mai dificile. Maine putem cadea noi. Sau chiar azi.Iar numele parintelui Justin ori de cate ori a fost folosit pe acest blog, a fost folosit cu dragoste, smerenie si spre indreptarea celor care isi zic “ucenicii” batranului si spre intelegerea multora dintre lucrurile si faptele tulbure ce se petrec azi in lume si societate.
    Nu e simplu ca cineva dintre noi toti ce ne zicem crestini ortodocsi, sa stea zi de zi, ceas de ceas si sa prezinte faptele acestei lumi pe un blog ortodox, sa incerce nu cu cuvintele lor ci prin invatatura Sfintilor Parinti si ai tuturor marturisitorilor ortodoxiei, sa ne faca pe noi toti sa reusim sa ne mentinem cat de cat verticali si sa nu ne pierdem in itele vrajmasului.
    Depun marturie alaturi de familia mea, ca de 3 ani urmarim zi de zi tot ce s-a publicat pe acest blog, fara sa ne intereseze cine sunt cei din spatele acestui blog ortodox si voua celor de la Razboi va multumim pentru ravna si acrivia voastra. Iar celor de la apologeticum daca ei cred ca pot folosi Psaltirea pentru a se ruga pentru raul cuiva….e clar ca devierea este atat de mare si vrajmasul le-a intunecat mintea in asa hal, incat ai crede ca tot acest comportament este egal cu cel al jidanilor ce nu uita si nu vor sa uite ura ce ii ghideaza in viata de zi cu zi. Cei de la apologeticum , sau cel care scrie ce scrie si da frau la tot raul ce ii statea ascuns undeva in adancul sufletului, mai bine ar sta nitel pe loc si s-ar ruga pentru ei intai si apoi vor intelege. Sunt multi cei care cred ca Psaltirea poate fi deschisa doar cand trebuie sa “rogi” pentru raul altuia….E O NEBUNIE… dar este o realitate…
    HRISTOS A INVIAT!

  16. Draga domnule Jianu, daca dumneata ii vei pune la psaltire pe fratii de la Razbointrucuvant cu gand de razbunare sau nu cu intentii tocmai crestinesti sa stii ca sunt unii care ii trec la Liturghie, acatiste ,sfinte Masluri si ii pomenesc in rugaciuni la fel cum fac si in cazul bunului parinte Iustin pentru ca ii considera ca facand parte din acelasi “aluat” duhovnicesc fiecare asumandu-si un rol in lupta cea buna si aflandu-se pe aceeasi cale spre Hristos. Evident ca nu toti ajung pe culmi dohovnicesti, cel putin nu in acelasi timp, dar Bunul Dumnezeu randuieste ajutor din multe parti. Asa cum in randul parintilor romani din zilele noastre pr. Iustin este o flaclie calauzitoare asa sunt, dupa parerea mea, si cei de la razbointrucuvant in spectrul site-urilor cu subiect duhovnicesc. Oare va primi Dumnezeu rugaciunile de psaltire daca ele sunt facute cu astfel de ganduri nemernice(orice ati zice, dupa cum v-ati adresat nu cred ca mai lasati loc de indoiala in privinta sentimentelor dvs. necrestinesti fata de oamenii de la razbointrucuvant) Cu siguranta nu asta e voia Lui Dumnezeu, ca numele Sau sa fie folosit impotriva vreunuia din cei creati de El. Si eu mai cred ca parintele Iustin v-ar mustra pentru atitudinea dvs. daca ar stii ca la umbra numelui lui si sub pretextul venirii in apararea sa, dvs. amenintati si jicniti alti oameni.

  17. @admin,

    sunteti blogul crestin ortodox cel mai important si cu cel mai mare trafic din Romania.
    Sunteti cei mai bine documentati, oferind referinte ample despre Sfintii din Sinaxar, despre Sfintii Parinti in general si despre parintii contemporani (canonizati sau care sunt sfinti in inima noastra), romani si din toata lumea ortodoxa, care ne-au lasat scrise marturii importante despre cum sa traim mai ales acum, la sfarsitul vremurilor.
    Sunteti foarte prompti in a ne oferi toate stirile care sunt cu adevarat importante, si care au legatura directa cu viata crestinului ortodox de aici si din lumea intreaga.
    Sunteti foarte vigilenti fata de toate derapajele care apar, si tineti cu luare-aminte „calea de mijloc, calea de aur a bisericii”.
    Aveti o arhiva impresionanta de documente, stiri, informatii, comentarii si dezbateri, care este un izvor lamuritor pentru intrebarile ce si le pune omul contemporan, dus in multe si diversificate ispite de cel rau.
    Sunt sigura ca toate acestea implica un volum imens de munca.
    Va doresc ca Dumnezeu si Maica Domnului sa va intareasca, sa va lumineze si sa va dea sanatate, pentru ca sa continuati lucrarea foarte buna si foarte utila pe care o faceti.

  18. Camelia S. – Adevarat a inviat ! si Oana :n-am mai dat curs comentariului meu , pentru ca port in suflet si-n gand aceleasi idei apasatoare , scrise de voi cu realism , cu amaraciune si cu durere , dar si cu nadejdea ca :”Hristos a inviat !” …doar o mica adaugire : inca de la sfarsitul lunii
    martie , am convingerea ca starea Parintelui s-a agravat din cauza acelor conferinte si a consecintelor acestora …avand o inima atat de curata , nu i-a fost usor sa afle ca niste
    “binevoitori” l-au tinut in centrul de interese al unui periculos joc de umbre si lumini…neconforme cu Sfanta noastra
    Ortodoxie…

  19. am vazut si comentariul Azucenei : asemenea si eu , pacatoasa …

  20. Cei care ataca mai atace….si tot asa, pana vor cadea de tot.

    Noi mergem pe calea noastra ortodoxa. Atacurile astea de la stilisti sunt atat de gresite si-i arata si mai mult cat de in afara credintei sunt. Sa ne rugam si sa-i ignoram caci ei sunt pe partea dezbinarii si nu putem sa ne ingreunam sufletele de vorbele celui rau spuse prin intermediul lor.

    Dumnezeu sa ne ajute

  21. Chiar credem ca parintele nu stia de toate astea? Am fost in vara la parintele si Slava Domnului mi-a zambit:).

    Valabil pentru noi este mesajul cu care ne-a trezit intr-o zi, cel legat de mucenicie. Fratilor, sa ne pregatim continuu caci atacurile dupa cum vedeti nu sunt sa ne taie capul, ci sa arunce cate putin cu apa calduta pe noi, ca sa ne molesim de tot. FARA DEZNADEJDE, ci cu curaj si bucurie in atacuri!

    Fiecare dintre cei care scriu aici, l-a vazut pe parintele, a primit un sfat de la el. Sa ne tinem de acele cuvinte.

    Hristos a Inviat!

  22. Ma poate lamuri cineva cine este parintele Mercurie, basarabean de origine care pazeste pe parintele Iustin, ca nimeni sa nu intre la el? Ma intreb chiar este sechestrat parintele Iustin de un calugar si o maica si nimeni nu le gaseste ac de cojoc?

  23. @ Agnes : Stai linistita draga sora ,ca nu numai vestea cu Danion l-a mahnit pe parintele, din cate am inteles eu parintele Jusitn a mai aflat(in sfarsit…slava Domnului!!) ca a fost mintit de nimeni altii decat de fratii Roncea,marii pistolari ai securitatii, in legatura cu referendumul.Aceasta cu siguranta l-a afectat pe parintele.Dedesubturile incep sa iasa la iveala incet dar sigur.
    Si inca ceva trebuie sa va mai spun,aici recunosc ca e un zvon si chiar mi-as dori sa nu fie adevarat(il fac public deoarece vreau sa vad daca mai stie cineva de aceasta): La man.Petru Voda,intr-una din zile, dupa ce s-a terminat slujba, preotii din altar, “ucenici” ai parintelui,au avut nesansa sa uite statia si microfoanele deschise,dupa care in toata curtea manastirii se aud urmatoarele cuvinte: “Nu mai moare odata mosneagul asta!!”,iar aceasta s-a intamplat inainte ca parintele sa fie internat.(sper sa fie doar un zvon,repet).Ma iertati da ca am gresit cu publicarea lui.
    Iar in legatura cu “psalmistul” Apolojeticum, la inceput credeam ca acest blog e administrat de M.I.S.A. in alianta cu Roncea,la ce duh se propovaduieste acolo,cand colo…ghici taliban,cine-i? Sunt foarte dezamagit…
    Dumnezeu sa scoate la iveala toate adevaratele intentii ale ficaruia si sa ne mantuiasca pe toti.Amin!

  24. @ Trotinela:

    Nu te-am cenzurat, dar comentariul e o bataie de joc, ca si nick-name-ul. Trotinela?! Sau asa sunt sustinatorii Apologeticum, numai alde trotinele si kamikaze pe merzane?!

  25. @ “bandit mistic”:

    Hai sa nu coboram la nivelul lor, ca limbaj si atitudine, te rugam. Plus ca macar deocamdata Roncea a stat deoparte – chiar daca parerea despre ei nu ni s-a schimbat deloc. Dar nu ne place genul asta de improscare chiar si cand cineva nu e implicat si nu e vinovat (macar ca asa se vede, nu stim mai mult). Genul asta de argumente si rascoliri numai pe acel blog poti gasi. Lasam deoparte si zvonurile. Se stie ca unii asteapta moartea parintelui, dar pentru asta nu e nevoie de legende, Mantuitorul spune doar sa cautam a vedea roadele faptelor. Acestea spun tot si cine are Duhul lui Dumnezeu i se da sa inteleaga. Slava Domnului, tot mai multi inteleg! Fiecare pasare pe limba ei piere. Si cine sapa groapa altuia va cadea el intr-insa. Minciuna are picioare scurte. Asa spun vorbele din batrani. Nu mai e mult si Dumnezeu va da pe fata cele ascunse acum. Si cernerea se va face. Cine va vrea sa discearna si sa aleaga, daca este sincer cu el, nu va avea cum sa nu vada.

    Deja le-au murit si laudatorii, de vreme ce aceiasi doi, in mod demn de compasiune, joaca intre ei ping-pong in comentarii, luandu-si diverse alte nume sau recitand replici ca la teatru… Uita ca oamenii se mai pricep minimal si la putina psihologie. Cu atat mai mult cei care le cunosc stilul de a scrie, limbajul, ideile… Fiindca le-a crescut disperarea, de aceea se zbat sa faca ce stiu ei mai bine: manipulari. Cum sa nu te intrebi, atunci, cum o fac tot mai multi, in care Dumnezeu mai cred acest gen de oameni, daca mai cred? Daca frica de El nu le este si rusine de oameni nu au 🙁

    Partea dureroasa e ca e oricum problemele oamenilor sunt cu totul altele si ca toti vom ajunge curand intr-o drama colectiva, sociala, care va face si mai deserte decat sunt toate aceste zbateri, vise inalte si ambitii. Toate vor fi zadarnicite. Dar nu stim, sincer, ce trebuie sa fie in sufletele unor oameni care si-au calcat in picioare constiinta si minimele principii morale, care cred ca pot folosi orice mijloace. Chiar isi inchipuie ca minciuna lor Il va putea pacali si pe Judecatorul cel nemitarnic? Dar asa face vrajmasul cand il orbeste pe om. De aceea trebuie sa ne fie mila de ei si sa ne rugam sincer cu durere pentru ei, iar nu sa-i batjocorim, fiindca efectiv sunt chinuiti si necajiti (si o spunem fara cea mai mica ironie!) si nu ajung bine daca merg in continuare asa. Ei ne-au blestemat, noi sa-i binecuvantam.

    Doamne, miluieste-ne pe noi si lumea ta!

  26. Imi pare rău să spun lucrul acesta….dar cenzura este identica cu cea de pe Apoogeticum…..
    cu ce suntem noi mai buni?????CU NIMIC

  27. @ kamikaze pe mertzan:

    Nu om fi cu nimic mai buni, dar macar de buna credinta constiinta ne spune ca suntem. Atata vreme cat nu respectati niste reguli si aruncati cu mesaje provocatoare sau “la misto”, intelegeti ca nu va putem publica. Scrieti decent si fara isterie, fara provocari, fara insulte si fara nickname-uri in bataie de joc, si va publicam, va raspundem. Altfel, ne pare rau, daca nu aveti minima decenta, nu veti trece oricat veti tipa, de pe trotineta sau din mercedes 🙂 Dincolo, da, e locul nimerit pentru isteriii si gunoaie verbale, ca si pentru propaganda slatiorista si danionista, fara ca cineva sa aiba o reactie.

    Nimeni nu a scris la noi 5 comentarii care sa nu fi intrat sau sa fie macar la spam, am verificat.

  28. Doamne ajuta!
    Va urmaream cu drag pana acum, dar de azi inainte o sa privesc cu suspiciune orice informatie de la dumneavoastra. Aveam impresia ca aveti o atitudine mai duhovnicesca si mult mai matura. M-as bucura mult daca ati renunta la aceasta polemica fara folos duhovnicesc, in care cel mai intelept cedeaza. Pentru ca vad si pe acest sait acuze foarte grave aduse unor persoane, decat ca folositi un ton aparent duhovnicesc care aveti impresia ca va disculpa. Dar Evanghelia e scrisa pe intelesul tuturor. Si Mantuitorul spune limpede sa nu judecam si sa nu osandim. Eu propun blogurilor care pretind cat de cat o buna conduita sa renunte la sectiunea comentarii, ca nu ne intereseaza ce comenteaza anonimi si cred ca face parte din categoria cleveteala, adica pacat.
    Va si inteleg, deoarece traim niste vremuri ale inselarii si temperametul nostru coleric reactioneaza, fiindca puterile duhovnicesti ne sunt mult slabite tuturor. Dar Domnul primeste pocainta fiecaruia si ne intelege abaterile de la cale.
    Va rog sa ma iertati de indrazneala si Domnul sa aduca pace intre cei ce luptam de aceeasi parte a baricadei. Pentru ca daca pe dusmani avem porunca sa ii iubim, dar pe fratii nostri ortodocsi?
    Sa aveti pace si bucurie de la Domnul!

  29. @Nicu
    Doamne ajuta!
    Ati postat mesaj si pe celelalte blog-uri ” beligerante”?
    Daca nu , ma indoiesc de sinceritatea demersului dvs!
    Daca da, iertare!

  30. @ Nicu:

    Va respectam parerile. Aveti datoria (si este si porunca sfanta) sa cercetati totul si sa tineti ce este bun. Aveti si dreptul de a fi suspicios sau de a considera ca tot ceea ce scriem aici este cleveteala. Nu ne suparam. Iertati-ne, va rugam, pentru lipsa de maturitate si reactiile ‘colerice’. Daca este un ton doar aparent duhovnicesc si daca asta ne disculpa sau nu, Dumnezeu cunoaste mai bine si la El va fi judecata.

    Noi am incercat sa fim asa cum suntem, cu lipsurile noastre, fara sa pozam in sfinti despatimiti si serafici si incercand sa nu cadem nici in cele mai de jos, ci straduindu-ne sa scriem in asa fel incat sa nu suparam pe Dumnezeu, in acord cu constiinta noastra, in deplina buna credinta si cu sfatuire. Cand am crezut ca am gresit sau cand ni s-a atras atentia, am incercat sa revenim, sa indreptam. Asta este masura noastra si, asa cum am spus, fiecare se va cunoaste dupa roade.

    Noi am incercat sa facem pace, fiindca s-a insistat de partea cealalta, pe cai ocolite, motivandu-se cu respectul fata de starea parintelui Iustin si am inteles si am ascultat, am “cedat”. Am dat o sansa bunei credinte, am scris asta. Am vazut ca, de fapt, dincolo nu exista acest respect cerut de la noi, ca totul e ipocrizie si ca ideea era ca noi sa tacem ca sa poata sa ramana ei sa-si continue nestingheriti manipularile si insultele care ne vizau si pe noi. Cititi comentariul nostru de ieri dimineata. Totusi daca nu se sesizeaza diferenta ESENTIALA intre ce scriem si cum punem noi problema si ce se scrie in alte parti, punandu-se pe picior de egalitate, credem ca… altundeva e o problema de perceptie. Sau de sinceritate cu sine.

    Nu, nu luptam cu totii de aceeasi parte a baricadei, pentru ca, din pacate, scris este ca vor fi (si au fost mereu) si unii frati mincinosi si lupi in piele de oaie. Si asta tot dupa roade trebuie sa se deosebeasca. Noi ne facem datoria ca, in cazurile cele mai grave care afecteaza grav intreaga Biserica (cum este cel de fata) – iar niciodata in situatii legate de rafuieli personale, de mize meschine, fara folos pentru mantuire, de barfe senzationaliste sau gratuite si cancan-uri (puteti sa si comparati atent cu alte bloguri cu profil similar) – sa incercam sa tragem un semnal de alarma cui are incredere, cui poate si vrea sa-l primeasca. Pentru ca deja e vorba de manipulari si de sminteli de mare anvergura si cu implicatii enorme. Da, nu putem aduce probe juridice, dar nadajduim sincer in Dumnezeu ca El nu va lasa minciuna sa ramana nedescoperita si ca nici nu va lasa in orbire si confuzie pe cei care cauta sincer sa se lamureasca intru cele de folos. Dar noi cautam, cu prudenta, sa facem partea care tine de noi, omeneste. Fara sa osandim, dar si fara sa ne legam singuri la ochi, fiindca stiti cum spunea pe sleau Steinhardt, Dumnezeu nu ne vrea tampiti, iar prostia e pacat capital. La randul lui, fiecare trebuie sa cerceteze atat cat poate (nu in sens de investigatie ne referim, ci in sens duhovnicesc). Nu cerem nimanui ascultare oarba de noi sau sa ne considere niste voci infailibile. Suntem multumiti daca reusim si numai sa trezim macar o vigilenta, macar niste semne de intrebare in anumite directii care or sa devina extrem de importante si catre care toti ochii vor fi indreptati de acum incolo. Si daca cineva ameninta repetat cu practica semi-vrajitoreasca a “pusului la psaltire” (sensul e foarte clar si nu are nicio legatura cu rugaciunea crestina) si recurge la un santaj efectiv, incadrabil penal, noi ar trebui sa stam cu mainile in san? Asta nu spune chiar nimic? Credeti ca asta arata doar o simpla… “greseala”?

    Cat despre comentarii, cine crede ca se sminteste prin ele, daca aici se fac pacatele de care spuneti, acela este liber sa nu le citeasca… si sa nu scrie. Avem perioade cand le intrerupem sau subiecte la care cand se merge prea departe si simtim ca nu mai e de folos sau exista alte primejdii, le oprim acolo.

    Credem ca e bine sa se exprime si alti cititori, in orice caz.

    De iubit trebuie sa-i iubim pe toti, cu adevarat. Iar despre asta am scris sincer tot ceea ce am scris in comentariul de la 9:37.

    PS:
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2010/01/14/crestinismul-respinge-prostia-si-pasivitatea-lasa-ca-pe-erezii/
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/09/15/steinhardt-sapte-pacate-capitale/
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/08/02/dreapta-socoteala-intre-rautatea-banuielii-generalizate-si-prostia-blagoslovirii-raului/

    Le revine creştinilor a nu judeca pe semenii lor aşa cum L-au perceput şi preţuit fariseii pe Hristos. Şi să nu vadă în ceilalţi oameni numai lucrătura diavolului şi izvoare de energie ale răului. Să contrazică nediferenţiata formulă sartreană: „Ceilalţi, iată iadul“!

    Diavolul ne stăpâneşte prin neîncredere şi bănuială; această puternicie (de nu atotputernicie) a sa, creştinii o pot contesta, de ea se pot slobozi. Se pot slobozi de neîncredere aidoma ca şi de cealaltă mare intervenţie a demonului: necredinţa.

    Pentru creştin “ceilalţi”, semenii lui toţi, nu sunt, neapărat şi negreşit alcătuitorii unui iad pământesc. Ei nu văd în jurul lor numai şi numai răutate şi draci. A! nu înseamnă că se cuvine ca ei să fie proşti şi nătângi, purtând întotdeauna pe buze un surâs mieros şi artificial, clătinând binevoitor şi nerozeşte din cap, blagoslovind prigoane şi nedreptăţi şi fapte strigătoare la cer şi propovăduind că toate-s bune şi frumoase.

    Ştim prea bine că nu toate-s bune şi frumoase, că există în lume boala, durerea, suferinţa, sărăcia, foametea, tortura, asuprirea, tirania, minciuna, prostia biruitoare, prigoana, sadismul şi câte altele. Le ştim lămurit şi nu ne-ar şedea frumos, în faţa lor, să ne acoperim ochii şi să îndrugăm vorbe dulci şi deşarte. Dar pentru noi creştinii, stăpân al lumii este în cele din urmă Hristos; nu Beelzebul. De aceea minţile şi inimile nu ni-s împietrite, iar ochii şi ochii cugetători ai inimii nu ni-s orbiţi.

    Nu fierbem în zeama propriei noastre răutăţi ca într-o oală cu capac, nu suntem robi ai cerbiciei şi neîncrederii vrăjmaşe, în inimile noastre neînvârtoşate – care nu implică şi minţi incapabile a sezisa realitatea, înspăimântătoarea ei complexitate şi bogată în manifestări demonice – binele poate pătrunde atunci când e curat şi neprefăcut.

  31. Hristos a inviat!

    Am citit comentariile voastre, dar fiind de curand cititor al acestui blog, ar vrea cineva sa mi spuna in doua cuvinte despre ce se discuta, cred ca nu prea am prins ideea. Binenteles daca nu este deranj si daca se poate. Multumesc mult. Catalin

  32. @Nicu
    “Temeiurile” frustrarilor dvs la adresa acestui site sint cel putin suspecte[sic] si denota,in cel mai bun caz,o imensa lacuna in cunoasterea problemelor puse in discutie,asta ca sa facem abstractie de o siciitoare adiere de reacredinta camuflata…de un “obiectivism” patetic…Unde-i acea atitudine duhovniceasca si…mult mai matura”? Ce considerente obiective(desigur)v-au impins sa urecheati,mai intii(si,pare-se numai)pe fratii “razboinici”?
    Sa fie oare din cauza ca ceilalti sint exclusi din start din calculele dvs. pe motiv ca sint oricum sub stacheta inaltelor standarde morale si nu merita efortul sa mai fie mentionati?Si din prea marea dragoste si iubire pt. “razboinici” le faceti un serviciu “dojenindu-i” intr-o doara,parinteste?!?! 😉
    Ps: (…pasaj eliminat de admin., pt. exprimare nepotrivita)
    “Pentru ca vad si pe acest sait acuze foarte grave aduse unor persoane…”-vai,dar de ce atita mister si subinteles?!Spuneti clar,punctual,ce va doare.Lasati autosuficienta si atacurile “subtile”de tip ninja-virtual!Daca aveti informatii folositoare expuneti-le si lasati pe fiecare sa judece pt. el.

  33. @ Catalin:

    E cam greu pentru noi. Nu ne simtim in stare sa rezumam si nici timp nu avem destul. Dar daca reluati mai cu atentie, poate reusiti, macar partial, totusi. Daca credeti ca va e de folos. Daca nu, nu-i bai. Iertati!

  34. Subscriu si eu la comentariul lui Nicu.
    Nu am nimic de adaugat. Am postat doar pentru intari cele spuse de el, in speranta ca va da de gandit.

    Dumnezeu sa ne ajute.

  35. Multumim de sustinere, Ovidiu, dar atentie totusi la ton si atitudine. Da, chiar e posibil ca din partea noastra sa fi fost alte asteptari, care nu exista pentru alte bloguri sau se poate ca acest tip de comentariu sa fi fost si trimis si altundeva. De ce sa fim banuitori daca nu ni s-a dat motiv? Nu avem de ce sa ne simtim atacati perfid ca in alte cazuri, unde viclenia se tradeaza foarte usor. Noi nu suspectam ca este un comentariu de rea credinta cel al lui Nicu. E dreptul sau sa fie dezamagit de noi. Chiar nu ne dorim numai laude si aplauze si suntem constienti ca nu avem cum sa-i multumim pe toti. Dar daca erau unele explicatii de dat, pentru ca cineva sa nu ramana cu gandul tulburat, am incercat sa le dam.

    Ne cerem iertare tuturor!

  36. @ AdrianP:

    Ati scris mai multe comentarii de-a lungul timpului la noi. In unele, acum vreo 2 ani, ne si faceati pe noi schismatici, in altele, mai recente criticati un alt comentator-preot (criticat si de noi). Atunci au fost bune comentariile libere, inclusiv pentru critici la noi (ca si acum, culmea ironiei). De ce doriti sa le inchidem acum? Cum de le urmariti daca va fac rau? Sa ne iertati ca intelegem mai dificil logica unor lucruri. In rest, am explicat deja anterior, poate cititi, nu putem relua pentru fiecare.

  37. @AdrianP:

    Ne-am gandit deja si noi la acest lucru. Unele lucruri le-am exprimat prea fatis si, cel putin pentru o parte din cei care ne urmaresc, intr-un mod care a bruscat cititorii. Ne cerem iertare pentru acest lucru. Dar un lucru este cert – nu din duh de polemica am scris ce am scris, nu pentru a jigni. Ci pentru ca ce stim noi este in contradictie fata de ce s-a spus in unele comunicate si pentru ca stim si razvratirea gratuita, fara de socotinta, care anima persoanele respective si chiar si, din propriile marturisiri ale unora dintre ei, ce urmaresc.

    Poate ca nu intelegem inca amploarea problemei, insa a incerca sa te folosesti de numele unui parinte ca Justin pentru justificarea propriilor tale obiective (care obiective, odata puse in practica, vor duce negresit la tulburari si sminteli majore) este profund nelinistitor. Acesta este, de altfel, si razboiul nevazut: cum sa rabde diavolii ca noi, turma cea mica, sa ramanem cu un reper ca p. Justin si cu o clara viziune asupra “testamentului” sau duhovnicesc? Nu, ci deturnarea amintirii lui, a mostenirii sale duhovnicesti, deturnarea numelui sau, a cuvintelor sale si a binecuvantarilor sale. Marturiile celor care au reusit sa intre la parintele sau sa poarte convorbiri cu el in ultima perioada concorda toate in aceasta privinta – indemnul la rugaciune, la faptul ca toata alergarea noastra este zadarnica fata de rugaciune, in indemnul adresat celor din jur sa lase toate cele care departeaza de la viata duhovniceasca si de la calugarie. Acesta este duhul parintelui Justin si cuvintele pe care le da celor din jur, ceea ce pe unii ii contrariaza. Nu duhul “luptei” de marturisire pe care unii o transforma deja intr-o revolutionara lupta de clasa ecleziastica, sau, in loc sa inteleaga ce inseamna retragerea in rugaciune “inteleg” ca este vorba de retragere in “catacombe.” Dar toate vor iesi la iveala. Poate si noua ni se potrivea acel cuvant spus p. Eftimie: Adevarul va iesi singur la suprafata. Dar daca vrei sa le spui, si crezi ca va trebui sa le spui, spune-le.

    Poate ca modalitatea in care am facut-o a fost una nepotrivita. Am considerat insa necesar sa tragem acest semnal de alarma. In orice caz, se va vedea din cele ce vor urma, fiecare, ce cale va urma. Dupa roadele lor ii veti cunoaste, este un cuvant se aplica tuturor, inclusiv noua.

  38. @ Nicu: Vi se pare ca informatiile de pe razbointrucuvant trebuiesc privite de acum inainte cu suspiciune? Iertare, dar informatiile de pe blogul al carui administrator se deda la amenintari precum “pusul la Psaltire” sau la apelative de genul “bai tiganilor”, cum vi se par? Ce atitudine ar trebui sa luam fata de blogurile scrise de oameni de acest gen?

    (… pasaj eliminat de admin. pentru a nu da prilej de alte certuri si tulburari, prin emiterea a noi suspiciuni)

    Doamne ajuta-ne si ne lumineaza!

  39. @admin2 de la 17.10: Eu, cel putin, asa am si preluat informatiile prezentate de voi, cu durere si intristare, nu cu dorinta de judecata sau de cleveteala.

    Mi se par o extraordinara sinteza a ceea ce avem noi de inteles, pana la urma, din toate aceste discutii, cuvintele din comentariu:

    “toata alergarea noastra este zadarnica fata de rugaciune, in indemnul adresat celor din jur sa lase toate cele care departeaza de la viata duhovniceasca si de la calugarie. Acesta este duhul parintelui Justin si cuvintele pe care le da celor din jur, ceea ce pe unii ii contrariaza. Nu duhul “luptei” de marturisire pe care unii o transforma deja intr-o revolutionara lupta de clasa ecleziastica, sau, in loc sa inteleaga ce inseamna retragerea in rugaciune “inteleg” ca este vorba de retragere in “catacombe.””

    Daca as putea, le-as sublinia, le-as boldui…

    Domnul cu noi cu toti!

Comentariile sunt inchise.

Formular comentarii

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare