MITROPOLITUL CIPRIOT ATHANASIOS, UCENIC AL CUV. PAISIE AGHIORITUL, SE OPUNE VIZITEI PAPEI IN CIPRU: “Papa este eretic si va provoca sminteala in sufletele credinciosilor” (si alte cateva stiri legate de ecumenism)
- Presa ortodoxa: Venirea Papei în Cipru scandalizează credincioşii
Rezumat: Mitropolitul Limassol-ului, Athanasios se delimitează de poziţia oficială a Bisericii Ciprului în ceea ce priveşte vizita pe care o va face papa Benedict-16 în Cipru. Mitropolitul Athanasios declară deschis şi fără nici o teamă că este împotriva acestei vizite, deoarece papismul este o erezie, iar vizita papei îi va sminti pe creştinii evlavioşi. În acelaşi timp, crede că nu ar trebui luate măsuri nepotrivite, necuviincioase. De asemenea, declară că nu va lua parte la nicio festivitate.
De ce această vizită sminteşte Biserica?
Cred că vizita papei în Cipru va provoca anumite probleme de conştiinţă multor creştini evlavioşi. Ar fi fost mai bine să nu vină, deoarece cred că nu ne avantajează cu nimic, până acum nu am văzut nici o intervenţie a Vaticanului în favoarea Ciprului. Deja s-au prudus destule nelinişti de care nu aveam nevoie.
Ne paşte vreun pericol de pe urma αcestei vizite?
Nu am spus că ne-ar paşte vreun pericol prin venirea papei, nu ne face să ne lepădăm de credinţa noastră sau să ne înstrăinăm de Biserica Ortodoxă. Doar spun că au fost date motive anumitor grupuri stiliste de a ne aduce învinuiri că cedăm uşor, că am renunţat la principiile credinţei ortodoxe, pentru destul de multă lume apărând anumite semne de întrebare. Bineînţeles, papa a fost chemat de Preşedintele ţării, iar Arhiepiscopul şi-a dat consimţământul.
Aţi discutat despre vizită în cadrul şedinţelor Sfântului Sinod?
În cea mai recentă şedinţă, s-a pus problema participării/neparticipării episcopilor la întrunirile cu papa. Eu am refuzat participarea la un eveniment despre care nu ştiam nimic; am aflat din ziare că papa urmează să vină în Cipru.
De obicei aflaţi despre evenimente de acest gen din ziare?
Arhiepiscopul Ciprului are o mulţime de probleme importante şi nu vrem să-l deranjăm cu problemele noastre mărunte. Însă, avem toate drepturile să spunem că nu am avut cunoştinţă despre faptul că papa va veni, pentru că dacă m-ar fi întrebat cineva, eu personal aş fi spus să nu vină, deoarece va provoca sminteală în sufletele creştinilor evlavioşi, după cum şi vedem că se întâmplă.
Nu ar trebui să existe o comunicare între biserici, suntem totuşi în secolul 21, în Comunitatea Europeană …
Putem purta un dialog cu oricine, cu atât mai mult cu eterodocşii şi cu cei de alte religii. Dar una este să purtăm dialog, şi alta să-l primeşti pe papă ca pe un Episcop canonic, ori el, pentru noi, ortodocşii, este un eretic, tăiat de Biserică, şi, nici într-un caz Episcop.
Din cauza schismei?
De zece secole este despărţit de Biserică, nu este Episcop canonic, nu are nici o legătură cu realitatea Bisericii lui Hristos, Cea Una, Sfântă, Catolică (Sobornicească) şi Apostolică. Una este să-l accepţi ca Episcop canonic, şi alta să dialoghezi cu el ca şi cu un eterodox, pentru a-i înfăţişa adevărul credinţei şi tradiţiei ortodoxe.
Patriarhul Ecumenic s-a întâlnit cu papa şi a iniţiat un dialog al bisericilor. După cum am spus, dialogul nu este un lucru rău atunci când are loc în condiţii corecte, dar este greşit să spunem oamenilor că îi recunoaştem pe catolici ca membri ai Bisericii, că îl recunoaştem pe papă drept Episcop, ca frate în Hristos întru preoţie şi întru credinţă. Acest lucru nu îl pot accepta, din moment ce toţi Sfinţii Părinţi au învăţat exact contrariul. Papistăşia este erezie şi sursă a altor multe erezii care astăzi au împânzit şi chinuie lumea. Un Sfânt contemporan, Cuviosul Iustin Popoviç, a considerat că istoria omenirii a consemnat 3 căderi tragice: a lui Adam cel întâi-zidit, a lui Iuda, ucenicul lui Hristos şi a papei, cel mai de seamă dintre Episcopii Bisericii, care a căzut din credinţa apostolică, s-a despărţit de Biserica canonică, antrenând în căderea lui o mulţime de oameni.
Papa ce părere are despre ortodocşi?
Papa a declarat că suntem o Biserică incompletă.
Dar este un singur Dumnezeu.
Da, Unul este Dumnezeu şi Una este Biserica Lui, de aceea mărturisim în Simbolul de Credinţă “Una, Sfântă, Catolică (Sobornicească) şi Apostolică Biserică”. Aceasta este Biserica Ortodoxă, nu există mai multe biserici.
Nu este un act de egoism să considerăm că doar noi suntem Biserica?
Nu este un act de egoism. Atunci când spunem, de exemplu, că italienii nu sunt greci, lucru adevărat, de altfel, nu atacăm pe nimeni. Dar atunci când spui că nu contează că celălat este catolic, pentru că amândoi aparţinem aceleiaşi biserici, îl înşeli, deoarece Sfinţii Părinţi ne învaţă că Una singură este Sfânta, Catolica (Soborniceasca) şi Apostolica Biserică a lui Hristos.
De ce Biserica aceasta este Biserica Ortodoxă şi nu cea papistaşă?
Pentru că Biserica Ortodoxă păstrează neclintite credinţa Apostolilor şi experienţa Profeţilor, până astăzi. Papistaşii, din nefericire, după ce s-au tăiat de Biserică, au introdus multe dogme eretice în credinţa lor, au modificat simbolul de credinţă, şi, colac peste pupăză, l-au ridicat pe papa deasupra oricărei autorităţi, făcându-l reprezentantul lui Hristos pe pământ. Papa se consideră infailibil, iar pe cei care nu sunt în comuniune cu el îi consideră că nu sunt în comuniune cu Dumnezeu. Aceste lucruri sunt oficiale, au fost declarate în sinoadele lor. Atunci când introduci în Simbolul de Credinţă lucruri pe care Sfinţii Părinţi nu le-au scris, şi sunt şi alte cacodoxii, este vorba de erezie. Asta este realitatea.
Ce atitudine are Biserica Ortodoxă faţă de eretici?
O atitudine de iubire. Îl iubim pe papa, îi iubim pe papistaşi aşa cum iubim pe oricine altcineva, nu îi dispreţuim, nu îi respingem ca persoane, dar nu suntem de acord cu erezia, cu cacodoxia, cu înşelarea. Pentru că îi iubim, trebuie să le spunem adevărul.
Fiecare are adevărul lui.
Tocmai din această cauză, dialogul are loc pentru a stabili, pe baza resurselor istorice, care dintre biserici a păstrat credinţa şi experienţa apostolică.
Credeţi că dialogul poate da rezultate?
Poate, dacă este corect şi are loc în condiţii corecte. Din nefericire, aşa cum decurge el astăzi, nu dă roade: am tot stat la discuţii atâţia ani şi nu am căzut de acord în mai nimic.
Fiecare se aude doar pe sine?
Dialogul trebuie fondat pe Sfânta Scriptură, cu smerenie şi cu dragoste, cu scopul de a se dovedi adevărul lui Hristos. Astfel, toate ar decurge cu uşurinţă.
Păi, dialogul nu are loc cu smerenie şi cu dragoste?
Nu ştiu, nu particip la dialog, dar în cele hotărâte acolo nu am găsit rezultate semnificative.
Prin declaraţiile acestea nu turnaţi gaz pe foc şi nu daţi apă la moară celor care deja s-au scandalizat de vizita papei?
Spun tot ceea ce am de spus, cu toată responsabilitatea şi cu toată sinceritatea; nu torn gaz pe foc, dar nu vreau să fiu înfăţişat ca unul care aş fi de acord şi, cu o conştiinţă uşoară, aş accepta prezenţa papei în Cipru. Arhiepiscopul, în cadrul Sinodului, într-un mod foarte democratic, a luat cunoştinţă de faptul că nu suntem de acord.
Dar cu vizita Arhiepiscopului la Vatican aţi fost de acord?
Nu ne-a cerut nimeni părerea, dar nici nu era obligatoriu să ne întrebe. Am aflat de ea din ziare. Ce a dobândit în urma vizitei la Vatican?
Nu ştiu. Nu v-a adus la cunoştinţă?
Ne-a informat, dar eu personal nu i-am acordat o prea mare importanţă. Papa totdeauna face declaraţii formale şi formaliste, aşa cum va face şi cu ocazia vizitei în Cipru, dar nu va face nimic substanţial, deoarece nu este factor de decizie în Biserică, ci o persoană politică care nu poate intra în conflict cu status quo-ul politic. Când a luat Papa apărarea Ortodoxiei?Am avut atâţia atacatori, când ne-a luat apărarea? Ca să nu spun că sub regimul franc am avut de suferit chiar de pe urma papilor şi a bulelor emise de ei, prin care voiau să ne facă una cu pământul. De curând i-am prăznuit pe cei 13 cuvioşi mucenici din Kantara, ucişi din dispoziţia Vaticanului. Am trăit 400 de ani în robie crâncenă sub franci. A fost mai rău decât sub turci. Dar nu recurg la acestea, argumentele împotrivirii sunt strict teologice. Iar atunci când am fost hirotoniţi Episcopi am jurat să păzim credinţa ortodoxă.
Ierarhii care îl vor întâlni pe papa nu păzesc credinţa ortodoxă?
Apostolul Pavel a spus ca cel care mănâncă cele jertfite idolilor să nu-l judece pe cel care nu mănâncă. Eu nu-i judec pe cei care vor participa, dar nici nu vreau să fiu judecat pentru că nu particip.
Duminica trecută a fost citită în Biserici o circulară din partea Sfântului Sinod care pomenea la sfîrşit, nominal, toţi Episcopii şi Mitropoliţii.
Da, am fost de acord să emitem acea circulară pentru ca poporul să rămână unit cu Biserica, să nu aplece urechea la stiliştii care ar vrea să-i depărteze de Biserica canonică. Ceea ce a rămas neclarificat în respectiva scrisoare este faptul că nu suntem toţi la curent şi de acord cu invitarea papei.
Din ce motiv credeţi că vine papa în Cipru?
După cum ştiţi, papistaşii trec printr-o mare criză datorită scandalurilor care văd acum lumina zilei.
Pedofilia?
Nu vreau să vorbim despre asta, dar, în fiecare zi, presa scoate la lumină noi amănunte teribile. Nu judec, însă papa are impresia că este primul şi unicul Vicar al lui Hristos pe pământ, de aceea face misiuni de acest gen.
Păi, a declarat că face un pelerinaj pe urmele Sfântului Pavel.
Atâta doar că Apostolul Pavel nu a circulat cu un automobil blindat de 500 000 de euro, după cum am citit că va fi cumpărat de guvernul cipriot, pentru a i-l pune la dispoziţia papei, pentru 2 zile. Eu, personal, m-am scandalizat şi am declarat că un automobil blindat nu este potrivit Vicarului lui Hristos. Pe criza asta, iarăşi poporul să acopere costurile?
Reprezentanţii oficiali au anunţat că vine în Cipru pentru a cere respectarea drepturilor omului şi a drepturilor creştinilor, deoarece vrea să păşească pe urmele Apostolului Pavel şi să întâlnească Biserica Ortodoxă cu bune intenţii, în duh de frăţietate.
Nu pun la îndoială bunele sale intenţii, măcar să fie aşa, măcar să semene cu Apostolul Pavel şi să se întâlnească cu bogăţia Bisericii Ortodoxe. Îi urăm să se reîntorcă în Biserica Ortodoxă şi să redevină Episcop Ortodox, aşa cum era înainte de schismă. Acesta este unicul mod de unire care este indicat.
Care credeţi că sunt dedesubturile?
Vaticanul nu face nici acţiuni aleatorii, nici naive. Toate acţiunile papei au scopul de a-l prezenta drept lider mondial al creştinilor. În acest moment, însă, el nici măcar nu este Episcop canonic, nu e ortodox, deci nu este în măsură să se prezinte pe sine ca primul dintre Episcopi.
Există interese politice?
Nu cunosc, dar cred că nu vom avea niciun folos politic de pe urma vizitei papei, ci doar nişte cheltuieli în plus şi multe tulburări în conştiinţele credincioşilor.
Arhiepiscopul a declarat că cei care nu sunt de acord se aşază pe sine în afara Bisericii.
Nu am la îndemână acum declaraţiile Preafericitului, dar nu cred că cei care nu sunt de acord cu vizita papei se găsesc în afara Bisericii. Eu nu sunt de acord şi o spun deschis şi nu sunt în afara Bisericii. Biserica, după cum însuşi Arhiepiscopul subliniază, are un regim democratic; una este să nu fii de acord cuviincios, alta să faci lucruri nepotrivite.
Sfântul Sinod acceptă existenţa altor puncte de vedere?
Arhiepiscopul este un democrat şi respectă punctele noastre de vedere şi cu multă dragoste ne întâmpină pe toţi.
Dar cum poate fi democrat un om care a fost ales Arhiepiscop în modul în care a fost ales (despre care avem cunoştinţă cu toţii )? Formal, a fost ales cu majoritate de voturi; în fond, însă, modul în care a fost ales nu a fost unul democratic.
Nu ne reîntoarcem la această dispută, poziţia mea personală este delicată şi nu vreau să mă explic aici. Vă pot spune, însă, că în interiorul Sinodului, Arhiepiscopul se comportă democratic şi nu mi se pare că n-ar respecta punctele noastre de vedere. Ne ascultă.
Şi la sfârşit face tot ce vrea el.
Nu, de multe ori cedează înaintea Sinodului, chiar dacă el însuşi are o altă opinie.
Noul Statut de Funcţionare al Bisericii a fost decis democratic?
Nu l-a întocmit Arhiepiscopul, ci o comisie sinodală, fiind aprobat în multiple şedinţe ale Sinodului. Hotărârile au fost luate cu majoritate de voturi.
Impresia a fost că a fost emis pentru a vă îndepărta de posibilitatea de a accede la tronul arhiepiscopal.
Dumnezeu să-i dea ani mulţi Arhiepiscopului! Şi să nu aibă loc alegeri arhiepiscopale în viitorul apropiat.
Arhiepiscopul a declarat că va rămâne în funcţie vreme de 5 ani, adică până în noiembrie 2011.
Sfânta Scriptură spune că 1000 de ani sunt ca o singură zi. Referitor la ceea ce va face, trebuie să socotească el însuşi. Eu aş prefera să nu intrăm repede într-o nouă aventură a alegerilor arhiepiscopale. Fiecare Arhiepiscop este ales prin pronia lui Dumnezeu şi nu în perspectiva omului. Dacă Dumnezeu vrea ca A sau B să devină Arhiepiscop, acela va deveni, chiar dacă noi am fi vrut altceva. Scopul vieţii noastre nu e să devenim Arhiepiscopi.
Care este scopul vieţii noastre?
Să ne mântuim, să fim aproape de Dumnezeu, să iubim pe Dumnezeu şi pe fraţii noştri.
Vi se pare că Arhiepiscopul încearcă să dea Bisericii un rol primordial în societate?
Nu cred că are intenţia, el însuşi a renunţat la titlul de etnarh. Îşi cunoaşte bine limitele, dar îi pasă şi îşi iubeşte patria.
De curând a declarat că se încearcă, în mod organizat, ştirbirea prestigiului şi încrederii în Biserică sub pretextul îndatorării faţă de stat.
Dacă a vorbit despre aceasta, înseamnă că este o problemă serioasă, care necesită atenţie şi trebuie avută de toţi în vedere.
Sunteţi de acord ca Biserica să plătească acele vechi datorii faţă de stat, cele 163 de milioane de euro?
Nu fac parte din comisia care se ocupă de această problemă. Dacă, în realitate, conform legii, Biserica este datoare statului, atunci trebuie să plătească. Dar, dacă, legal, nu este datoare, atunci poate să trateze problema ca atare, având în vedere situaţia de criză prin care trece Ciprul. Biserica este datoare să fie prevăzătoare în declaraţiile şi acţiunile care ar putea provoca bunul simţ. Pe de altă parte, societatea este datoare să fie limpede şi să nu înşele poporul spunând că Biserica nu-şi plăteşte impozitele.
Înşală poporul?
Atunci când spune că Biserica nu plăteşte, este greşit, pentru că Biserica plăteşte.
Mitropolia Limassol-ului respinge sau nu impozitarea profiturilor capitalizabile?
Eu nu prea cunosc termenii ăştia economici. Atunci când vindem o proprietate, ne plătim toate taxele. Noi nu avem întreprinderi care să ne aducă câştig, nu avem hoteluri şi ateliere, nu am făcut investiţii, de aceea şi situaţia noastră economică e dezastruoasă.
De unde aveţi venituri?
Din chiria unui imobil, din vânzarea unor terenuri. Primim şi donaţii de la oameni care iubesc Biserica.
- Pelerinul Ortodox:
Papa Benedict despre “cei doi plămâni” ai lui Hristos
Benedict XVI: “Să ne întoarcem înapoi, pentru ca Europa să respire cu doi plămâni” [«Volvamos a hacer que Europa respire con sus dos pulmones»]
Potrivit acestei hulitoare teorii a “celor doi plămâni” ai lui Hristos, Ortodoxia şi papismul sunt cei doi plămâni cu care respiră Biserica. Pentru a începe chipurile să respire din nou corect, va fi nevoie ca cei doi plămâni să-şi sincronizeze respiraţia” (“Ecumenismul”, Sf. Mănăstire Paraklitou, 2004).
Dreapta pozitie are IPS Athanasios, dar se simte ca nu vrea sa se certe cu arhiepiscopul lui.
Nu este de judecat. Cind esti singur, faci ce poti si cind poti. Are admiratia mea, pentru ca, dupa exemplul lui IPS Artemie si dupa declaratiile Arhiepiscopului Ciprului, gestul este unul de evident curaj.
Oricum este terametric mai mult decit fac ierarhii nostrii.
Nu stiu daca se stie asta in tara, mentionez si eu asa la plezneala: Mitropolitul Athanasios a fost ucenic apropiat al Sf. Paisie Aghioritul, pe care Sf. Paisie l-a trimis la un moment dat in lume de la Sf. Munte.
In America au aparut doua carti scrise de un grec cipriot mai nedumerit, “The Mountain of Silence” si “Gifts of the Desert” in care se redau discutiile autorului cu (pseudonim)”Fr. Maximos”=Mitropolitul Athanasios acum. Gasiti amanunte despre cele doua carti pe ‘amazon.com’. Partea iteresanta e ca odata ajuns in Cipru, a facut (Domnul prin IPS Athansios) sa infloreasca monahismul. Ma tot miram pana acum ca nu se aude nimic de reactia sfintiei sale la ticalosiile ecumeniste din zona. Ma bucur sa o aud acum, si ma bucur. Slava Domnului!
Mai apare si in cartea “Marii intelepti ai Indiei si Pr. Paisie”, este ieromonahul care il indrupa pe tanar la Sf. Paisie.
Multumim, Silviu!
Volvamos a hacer que Europa respire con sus dos pulmones = Sa facem din nou ca Europa sa respire cu doi plamani! Traducerea poate avea si alte nuante!
sau sa ne intoarcem a face ca Europa sa respire cu cei doi plamani
Ce grija are Preasfintitul de cei evlaviosi, sa nu se sminteasca…Dar nici proteste necuviincioase nu recomanda. Adevarat ortodox – calea de mijloc!
Si cat de categoric: papa este eretic!
Sa luam aminte!
Creste inima in mine, cand vad ca nu dorm ortodocsii. Evident, aceeasi inima care ma durea alaltaieri 🙂
Neaprat de remarcat si grija de a nu oferi munitie gratuita stilistilor si a nu afecta unitatea Bisericii… Acelasi mesaj il dau si ierarhii greci care au semnat “Marturisirea” de la Volos si care lupta pentru inegritatea Ortodoxiei, combatand in acelasi timp zelotismul schismatic (vezi Vladica Serafim al Pireului – la noi pe sidebar, la pagina principala). Dar are cineva urechi de auzit in Romania?
Mitropoliutul Athanasios este vatopedin, si din cate stiu eu dansul si cu parintele Efrem de la Vatoped au fost cei mai apropiati ucenici ai lui Gheron Iosif Vatopedinul. Gheron Iosif a hotarat ca Athanasie sa fie mitropolit iar Efrem staret la Vatoped.
Pe vremea cand Athanasie era ierodiacon in Atos, iar parintele Paisie era la chilia Cinstitei Cruci , de hram in 1977 , doar cei doi au privegiat impreuna la chilie , pana dimineata cand a venit preotul pentru sf. Liturghie. In acea noapte in timp ce se rugau, cei doi parinti s-au invrednicit de vizita Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu , care a umplut chilia de lumina si a miscat lin candela de la icoana ei , pe toata latimea icoanei. Parintele Atanasie , in acel moment , a simtit o bucurie de nedescris a vazut doar lumina si miscarea candelei , iar parintele Paisie a vazut-o si pe Maica Domnului .
Aceasta povestire se gaseste in VIATA CUVIOSULUI PAISIE AGHIORITUL , sacrisa de cuviosul Isac, editura Evanghelismos, Bucuresti 2005, pag. :241 .
M-a uns pe suflet cuvintele Inalt Preasfintitului Mitropolit Athanasie!
Sunt foarte multe de invatat de la el.
Slava Domnului pentru acest ierarh!
cat discernamant la acest mitropolit…cinste lui. si afrmarea dreptei credinte si nici vorbire de rau pe mai-marele sau….mult m-a folosit …cinste lui inca o data…
Dumnezeu sa binecuvinteze PASII PE CALEA BIRUITORULUI HRISTOS,ale
binecredinciosului Mitropolit Atanasios de Lemesou si al celor care-i vor urma drept-
exemplu de vietuitor si marturisitor al Sfintei Ortodoxii,dand slava lui Dumnezeu si urmandu-I dupa Legea Sa Nemuritoare.
Dumnezeu cu noi si nimeni impotriva noastra sa biruiasca!
Pentru toti crestinii ortodocsi si CEI MAI MARII INTRE DANSII:
KALI FOTISI!
AMIN!
Revenind la observatia initiala, despre cine este IPS Athanasios, adaug si traducerea unor bucatele din “The Mountain of Silence”, in care autorul (Kyriacos) discuta cu “Fr Maximos”
======================== traducere selectiva ===========================
Pr-lui Maximos ii placea sa povesteasca despre duhovnicul sau,
batranul Paisie, pustnicul legendar si sfantul contemporan al Muntelui
Athos. Imi amintesc de prima mea vizita la Sf. Munte in primavara lui
1991, in timp ce am umblat ore in sir prin munti accidentati pentru a
ajunge la chilia batranului Paisie, cand mi-a povestit niste intamplari
extraordinare.
“Nu cu mult in urma”, spunea Pr. Maximos, “eram impreuna cu el, cand a
venit un grup mare de vizitatori. Fusese o zi foarte grea pentru
batranul Paisie. La un moment dat, in tipul dupa-amiezii, a spus
ultimului grup de vizitatori
‘Dragilor, e timpul sa plecati. Cea mai
apropiata manastire e la departare foarte mare, si daca nu va grabiti
veti afla usile inchise.’
Dar unul din grup dorea sa vorbeasca neaparat cu el despre o
problema personala.
‘Parinte’, a zis el, ‘as dori sa va vorbesc intre patru ochi pentru
cateva minute’.
Batranul Paisie i-a facut cu mana si i-a zis ‘Du-te fiule, du-te cu
ceilalti, e tarziu si sunt foarte obosit.’
‘Dar, Parinte, va rog!’ l-a implorat omul, ‘am ceva foarte serios sa
va spun’
‘Du-te fiul meu, nu ai de ce sa-ti faci probleme’.
Omul insista si batranul Paisie parea nerabdator deja.
‘In numele Domnului, du-te pana nu se inchid usile manastirii!’
‘Dar, Parinte, sotia mea e foarte bolnava. Moare de cancer.’
Parintele Paisie a facut o pauza, l-a cuprins cu mana si i-a spus cu
blandete ‘Du-te, dragul meu, si nu-ti fa probleme. Sotia ta e in
regula.’
“Omul acela parea foarte deznadajduit,” a spus Pr. Maximos in timp ce
mergeam spre chilia batranului Paisie. “Cu inima grea pasea spre
manastire impreuna cu ceilalti vizitatori, crezand ca n-a facut nici o
treaba. Calatoria sa, venind sute de kilometri de la Atena pana la
indepartatul Athos fusese o pierdere de timp. Auzise ca batranul
Paisie era un om sfant ale carui rugaciuni vindecasera oameni de boli
grave. Acum i se risipisera toate sperantele.”
“Iti imaginezi uimirea si bucuria pe care a avut-o cand, intrand in
casa lui, si-a gasit sotia umbland prin casa si parand a fi
surprinzator de bine” continua Pr. Maximos in timp ce ne apropiam de
chilie. “Sotia i-a spus ca, in timp ce zacea la pat, o transpiratie
rece i-a invaluit corpul si, dupa ce a asudat bine de tot, s-a simtit
vindecata deplin. Doctorul i-a confirmat mai apoi ca i-a disparut
cancerul fara urma. Sotul a intebat-o despre momentul transpiratiei,
cand s-au petrecut schimbarile cu ea, iar ea ia spus ca a fost vineri
pe la patru dupa-amiaza. Cand barbatul a auzit, a simtit ca-l ia cu
friguri. Acela fusese momentul cand batranul Paisie l-a asigurat ca
sotia lui era in regula.”
…
Imi amintesc foarte clar prima data cand l-am intalnit pe Pr. Maximos,
in primavara lui 1991, in cursul acelei vizite memorabile la Agion
Oros, Sf. Munte. Imbracat in rasa lui, cu un zambet larg pe fata lui
rotunda, astepta impreuna cu alti trei monahi sosirea noastra la
intrarea manastirii Vatopedi cea inaccesibila si antica, de pe panta
estica a Muntelui Athos.
…
“Patria mea”, mi-a spus el in timpul vizitei mele, “este Sfantul
Munte. Aici e locul meu si aici voi muri. Nu am de gand sa plec
nicaieri altundeva.” Petrecuse deja zece ani la Sf. Munte.
Cand i-am telefonat lui Stephanos pentru mai multe detalii [Nota:
autorul urma sa viziteze Ciprul de data asta, si sa se intalneasca
cu un calugar, ‘Pr. Maximos’] am realizat cu surprindere ca acel
calugar nou sosit era intr-adevar Pr. Maximos pe care-l stiam. Dar de
ce parasise Muntele Athos?
…
Pr Maximos a zambit si a clatinat capul. Trebuie sa se fi asteptat la
intrebarea asta. “Crezi ca a fost alegera mea sa plec de la Muntele
Athos?” a zis si a facut o pauza, uitandu-se la mine cu o mina
intrebatoare, ca si cum ar fi asteptat un raspuns de la mine. “Am fost
expulzat, Kyriaco, intelegi? Expulzat!” a continuat el, si a ras in
fata sortii nefericite.
“Expulzat de cate cine?” am baguit, cazandu-mi fata. Acesta nu era
raspunsul pe care-l asteptam. [Nota: IPS Athanasios mai fusese si
Protos al Sf. Munte pe deasupra!]
“De catre batranul Paisie” a raspuns Fr. Maximos.
…
“A fost ideea batranului Paisie ca eu sa ma intorc in Cipru, nu a mea”
a repetat Fr. Maximos.
“Am crezut ca te iubea,” am zis eu incercand sa fac o gluma.
“Fireste ca ma iubea. Nu m-am indoit nici un moment de iubirea lui
pentru mine si pentru tot restul lumii, daca vine vorba. Dar dintr-un
motiv anume vroia sa ma intorc in Cipru. Era foarte insistent cu
privire la asta. Am incercat sa-l abat de la gandul acesta, dar n-am
reusit. Fiind duhovnicul meu, a trebuit sa ascult.”
(asta a fost din capitolul 2, de ici si colo, in ordine totusi)
(din “The Mountain of Silence”)
(“Fr. Maximos” = IPS Athanasios !!!)