MOMENTE CRUCIALE: care va fi deznodamantul ofensivei KIEVULUI in Est?/ ALERTA la granitele Basarabiei: “MOLDOVA E IN PERICOL IMINENT. Problema nu e DACA gruparile pro-ruse vor actiona la noi, ci CAND o vor face”/ Pregateste RUSIA “ceva” de 9 MAI? Rogozin va “vizita” TIRASPOLUL

Ezita PUTIN intre GHERILA si RAZBOI DESCHIS in Ucraina?

SUA – exercitii militare vaste in MAREA CHINEI

sursa harta: nypost.com

„Politica struţului nu va duce la nimic. Ucraina este un exemplu pentru noi [Moldova]. Nu a intervenit nici Germania, nici SUA, nici UE, au trebuit să se apuce singuri să-şi facă ordine în ţară. E o prostie să stai să aştepţi să vină cineva să te salveze“ (Iurie Pântea, Chisinau).

***

• Mediafax:

CRIZA DIN UCRAINA – Ministrul de Interne: Lupte intense în apropiere de Slaviansk, soldate cu victime. Un elicopter militar, doborât de insurgenţi proruşi – LIVE TEXT

Lupte intense aveau loc, luni dimineaţa, în apropiere de Slaviansk (est) şi există victime, a anunţat ministrul de Interne Arsen Avakov. Insurgenţi proruşi au doborât, luni, un elicopter al Forţelor Aeriene ucrainene, în timpul luptelor din oraşul Slaviansk, afirmă surse citate de Kyiv Post.

Ministrul, care se află la un punct de control la aproximativ şase kilometri de locul luptelor, nu a precizat cărei tabere îi aparţin victimele. Luptele au început cu aproximativ două ore înainte, potrivit unui corespondent al AFP.

La Slaviansk, bastion al rebelilor separatişti proruşi, “ni se livrează un război contra teritoriului nostru”, a declarat ministrul. “Misiunea mea este de a elimina teroriştii”, a subliniat el. “Singura tactică este să avansăm încetul cu încetul către centrul” Slaviansk, a adăugat el. “Nu există o soluţie militară, ea trebuie să fie politică”.

Şeful Gărzii Naţionale, Stepan Poltorak, prezent la faţa locului, a remarcat:“Adversarii noştri sunt bine antrenaţi şi echipaţi”.

“Au fost blocaţi în centrul” Slaviansk. “Rutele (zonelor de luptă) sunt închise, civilii nu sunt lăsaţi să treacă”. “Ei fac totul pentru a ne obliga să folosim arme grele, dar nu o vom face, pentru a progeja populaţia civilă”.

Elicopter militar ucrainean, doborât de insurgenţi proruşi

Insurgenţi proruşi au doborât, luni, un elicopter al Forţelor Aeriene ucrainene, în timpul luptelor din oraşul Slaviansk, afirmă surse citate de Kyiv Post. Insurgenţii au atacat elicopterul cu arme automate. Aparatul militar de tip M-24, aparţinând Forţelor Aeriene ucrainene, s-a prăbuşit într-un râu din Slaviansk. Piloţii au scăpat cu viaţă, anunţă Ministerul ucrainean al Apărării.

Serghei Lavrov şi Andrei Deşciţa participă la o reuniune a Consiliului Europei dominată de criza din Ucraina

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi omologul său ucrainean, Andrei Deşciţa, au sosit luni la Viena, unde vor participa la o reuniune a Consiliului Europei dominată de criza din Ucraina.

Reuniunea la nivel ministerial a Consiliului Europei va avea loc cu ocazia preluării de către Azerbaidjan, de la Austria, a preşedinţiei organizaţiei. Lavrov a fost întâmpinat la aeroport de către ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz. “Şefii diplomaţiilor din Ucraina şi Rusia vor participa luni seară la un dineu de lucru la Viena, dar nu este vorba de o întrevedere bilaterală”, a explicat Gerald Fleischmann, purtătorul de cuvânt al Ministerului austriac de Externe.

Agenda discuţiilor, care vor continua marţi, va fi dominată de criza ucraineană.

Nouă ofensivă diplomatică a europenilor, în timp ce Ucraina încearcă să pună capăt haosului din est

Ucraina continua să se confrunte luni cu un haos crescând în oraşele din estul ţării, amplificând temerile privind declanşarea războiului civil, situaţie care i-a obligat pe europeni să propună Moscovei o nouă conferinţă internaţională sub egida OSCE.

“Este un război pe punctul de a deveni unul împotriva noastră, iar noi trebuie să fim pregătiţi să respingem agresiunea“, a avertizat, luni, preşedintele ucrainean interimar Oleksandr Turcinov, într-un interviu pentru postul de televiziune Kanal 5.

“Tentativa de destabilizare a situaţiei la Odesa a eşuat”, a afirmat el, după incidentele sângeroase care au avut loc în oraşul din sudul ţării începând de vineri.

“Autorităţile îşi desfăşoară activitatea la Odesa. Numeroşi patrioţi sunt gata să apere oraşul şi ţara. Separatiştii de la Odesa se vor confrunta cu o adevărată rezistenţă din partea patrioţilor locali”, a adăugat el.

Separatiştii proruşi au atacat duminică sediul poliţiei şi au eliberat aproximativ 60 dintre insurgenţii arestaţi vineri seară după ce au atacat o manifestaţie a unor suporteri ai echipei locale de fotbal în favoarea unităţii Ucrainei. Pentru a prevedeni repetarea scenariului, autorităţile au decis transferarea într-o altă regiune a celorlalte 42 de persoane arestate tot vineri, a anunţat luni ministrul de Interne, Arsen Avakov.

“Poliţia din Odesa a reacţionat ruşinos şi, cel mai probabil, criminal, eliberând deţinuţii. Întreaga conducere a poliţiei a fost demisă”, a anunţat el, pe pagina de Facebook.

– “Provocări” la Kiev

Preşedintele interimar Oleksandr Turcinov consideră că “obiectivul separatiştilor proruşi este răstunarea Guvernului de la Kiev”.

“Am stabilit puncte de control care realizează verificări serioase, în condiţiile în care ne aşteptăm la acţiuni de provocare la 9 mai – Ziua Victoriei armatei sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al doilea Război Mondial – şi nu doar în capitală”, a mai afirmat preşedintele Turcinov. “Trebuie să fim atenţi la toate regiunile din ţară, unde pot exista provocatori”, a insistat preşedintele interimar ucrainean. De altfel, situaţia rămâne tensionată în estul Ucrainei, cuprins de acţiunile armate ale separatiştilor proruşi.

La Slaviansk, unul dintre principalele bastioane ale separatiştilor din regiunea Doneţk, focuri de armă şi explozii au fost auzite pe tot parcursul nopţii de duminică spre luni. Centrul oraşului era calm luni dimineaţă, dar, potrivit localnicilor, luptele se desfăşoară într-un sat de la marginea regiunii, pe care populaţia încearcă să-l părăsească.

Pe de altă parte, purtătoarea de cuvânt a separatiştilor, Stella Koroşeva, a afirmat duminică seara că insurgenţii au “primit” întăriri din Crimeea şi din Cecenia, fără să precizeze însă numărul evntualilor combatanţi. În acelaşi timp, armata ucraineană a blocat, duminică, principalul drum spre Slaviansk, bastion al separatiştilor proruşi din est. “Oraşul este în totalitate încercuit”, a declarat Stella Koroşeva.

La Doneţk, principalul oraş din bazinul minier Donbas, la frontiera cu Rusia, mii de manifestanţi proruşi au încercat duminică seara să preia controlul asupra sediului Parchetului militar, însă acesta era deja abandonat. “Nu vă vom ierta pentru Odesa!“, au scandat manifestanţii, potrivit AFP. Un tânăr aflat la faţa locului, acuzat că este “provocator”, a fost urcat într-o maşină şi dus într-o direcţie necunoscută.

– Se pregăteşte conferinţa Geneva II?

Între timp, europenii s-au mobilizat la sfârşitul săptămânii în vederea susţinerii unei noi ofensive diplomatice. Preşedintele OSCE, Didier Burkhalter, este aşteptat la 7 mai la Moscova, pentru discuţii pe tema dosarului ucrainean cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Cei doi vor discuta despre “organizarea unor discuţii, sub medierea OSCE, în vederea începerii unui dialog naţional înaintea alegerilor prezidenţiale” anticipate prevăzute la 25 mai, a anunţat un purtător de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel.

La rândul său, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a pledat duminică, în favoarea organizării celei de-a doua conferinţe la Geneva, în pofida absenţei rezultatelor concrete în urma primelor discuţii de la jumătatea lunii aprilie. “Am susţinut în numeroase discuţii – atât cu reprezentantul OSCE, cât şi cu şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, dar şi cu secretarul de Stat american John Kerry şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, organizarea celei de-a doua conferinţe la Geneva”, a explicat ministrul Steinmeier într-un interviu la televiziunea germană.

Ucraina, Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeană au semnat luna trecută la conferinţa de la Geneva un acord vizând detensionarea crizei din Ucraina şi restabilirea stabilităţii politice şi economice a ţării. Textul a fost însă ignorat, în condiţiile în care situaţia s-a degradat semnificativ în teren.

La cea de-a doua conferinţă, va fi necesar să fie “decise angajamente clare privind modalitatea în care poate fi obţinut un armistiţiu în acest conflict, precum şi în legătură cu găsirea progresivă a unei soluţii politice. Orice altă poziţie ar fi iresponsabilă şi ar însemna mai multe victime”, a avertizat ministrul german de Externe.

Rusia a suspendat un acord cu Lituania cu privire la inspecţii militare, anunţă Vilniusul

Lituania a anunţat luni că Rusia a “suspendat în mod unilateral” un acord din 2001 cu privire la inspecţii militare, în contextul unor îngrijorări în Europa de Est legate de politica Moscovei.

“Acţiunea Rusiei (…) poate fi considerată drept un alt pas spre distrugerea încrederii reciproce şi a sistemului de securitate în Europa”, a anunţat Ministerul lituanian al Apărării într-un comunicat. Acordul permitea Lituaniei să trimită anual inspectori în enclava rusă Kaliningrad. Ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius, a declarat că regretă decizia Moscovei, însă a adăugat că Lituania, membră NATO începând din 2004, va obţine informaţiile necesare “prin alte mijloace”.

“Acest pas arată refuzul Rusiei de a coopera într-un mod constructiv”, a afirmat ministrul lituanian după o întâlnire, la Paris, cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian.

Comunitatea evreiască din Odesa ia în calcul plecarea în Republica Moldova dacă violenţele se intensifică

Etnicii evrei din Odesa au pregătit un plan de plecare din regiune în cazul intensificării violenţelor, una dintre variantele luate în calcul fiind trecerea frontierei în Republica Moldova, afirmă lideri ai comunităţii evreieşti, citaţi de ziarul The Jerusalem Post.

Potrivit publicaţiei israeliene, comunitatea evreiască din Odesa are aproximativ 30.000 de membri. Confruntările între grupuri naţionaliste ucrainene şi insurgenţi proruşi s-au soldat cu peste 40 de morţi în oraşul ucrainean Odesa, situat pe litoralul Mării Negre.

Chiar dacă liderii comunităţii evreieşti ştiu că nu sunt vizaţi direct de violenţe, ei au întocmit planuri de evacuare în cazul intensificării conflictului. Conform rabinului Refael Kruskal, liderul organizaţiei filantropice Tikva, unele dintre persoanele rănite în violenţele produse vineri la Odesa sunt etnici evrei, astfel că sunt necesare măsuri de precauţie.

“Principala sinagogă din oraş a fost închisă. Toţi elevii au fost scoşi din zona unde au avut loc violenţele. Am trimis mesaje de avertizare tuturor membrilor comunităţii”, a explicat rabinul Kruskal. “Dacă vor fi schimburi de focuri, prima măsură va fi evacuarea copiilor din centrul oraşului. Dacă situaţia va continua să se înrăutăţească, îi vom scoate în afara oraşului. Avem planuri care includ chiar mutarea în altă ţară (…)“, a explicat rabinul.

Conform Jerusalem Post, comunitatea evreiască din Odesa a pregătit 70 de autocare cu care ar urma să fie evacuaţi cât mai mulţi membri în caz de necesitate.

Printre opţiunile avute în vedere se numără chiar plecarea membrilor comunităţii în Republica Moldova, precizează cotidianul The Jerusalem Post.

• Timpul: New York Post a întocmit o hartă a teritoriilor dorite de Putin: Ucraina este felul principal, R. Moldova este desertul

Singurele ţări protejate de „pofta“ liderului moscovit sunt statele membre NATO. Potrivit New York Post, preşedintele rus Vladimir Putin anexează teritorii din ţările vecine sub pretextul că ruşii din zonele respective ar fi suferit abuzuri din partea autorităţilor. Editorialiştii publicației au întocmit o hartă a teritoriilor dorite de Putin, pentru reconstituirea imperiului rus.

“Putin va dori să conecteze teritoriile ucrainene la casa de nebuni a separatiștilor pro-ruși din republica separatistă transnistriană. Ucraina este felul principal, Moldova este desertul”, scriu cei de la publicație.

Potrivit New York Post, apetitul expansionist al lui Putin de reconstituire a imperiului rus e curmat de Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, state membre NATO în care preşedintele moscovit nu poate acţiona precum în estul Ucrainei. De cealaltă parte, statele despre care publicația consideră că ar putea fi lesne „absorbite“ de Putin sunt Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaijan, Kazahstan, Turkmenistan şi Kîrgîstan.

• DCNEWS: Chișinăul ia măsuri urgente în contextul crizei ucrainene: granițele Republicii Moldova, în alertă

Guvernul Republicii Moldova spune că a pus în alertă granițele țării din cauza conflictului din Ucraina, țară vecină, conform AP. Liderii Republicii Moldova au anunțat măsura luni, într-o declarație comună de presă, după ce forțele ucrainene au disclocat o unitate de elită în portul ucrainean Odesa, care weekendul trecut a fost scena unui masacru.

Președintele Nicolae Timofti, premierul Iurie Leancă și președintele Parlamentului, Igor Corman, au declarat că “forțele de securitate au primit ordine să ia toate măsurile necesare pentru a asigura ordinea publică în interiorul țării”. Cei trei nu au făcut referire la vreo amenințare specifică.

Timofti, Leancă și Corman s-au întâlnit în spatele ușilor închise pentru a discuta despre Ucraina.

• Adevarul.md:

Ucraina arde, Moldova se piaptănă. Cât de pregătit este Chişinăul de un nou conflict armat

Provocările organizate de serviciile secrete ruseşti la Odesa se pot extinde în Republica Moldova. Experţii militari susţin că autorităţile de la Chişinău nu s-au mobilizat şi constată că ţara noastră n-ar putea face faţă unui război.

Niciun oficial moldovean nu a avut o reacţie la evenimentele sângeroase din Odesa, unde peste 40 de militanţi proruşi au murit după ce o clădire ocupată de aceştia a fost incendiată. Premierul român Victor Ponta a declarat că situaţia de estul Ucrainei este „o mare problemă pentru România şi mai ales pentru Republica Moldova“ şi că aceasta trebuie discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. În stânga Prutului, însă, continuă concertele cu ocazia liberalizării regimului de vize şi sărbătorile de mai, chiar dacă mai mulţi analişti au sugerat că ne putem aştepta la provocări de 9 mai, de aceea Consiliul Suprem de Securitate ar trebui să activeze în regim de alertă.

„Aşa a fost şi în anul 1992. Guvernanţii se odihneau şi se distrau, în loc să fie alertă în toată ţara. S-au limitat doar să spună că nu recunosc ţara-fantomă“, îşi aminteşte generalul în rezervă Anton Gamurar. Fostul şef al Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială Fulger spune că, spre deosebire de războiul de pe Nistru de acum două decenii, puţini ar lua astăzi  arma în mâini pentru a-şi apăra ţara.

Cu ostaşi slabi şi tehnică învechită

„Cu părere de rău, nu avem patriotismul din 1992 ca să mobilizăm oameni. Majoritatea bărbaţilor apţi de muncă îşi câştigă existenţa peste hotare, au rămas veteranii şi tinerii. Vin să facă armată în special băieţi de la ţară, din familii sărace. Ei nu sunt pregătiţi nici fizic, nici psihologic. În Ministerul de Interne, în afară de trupele speciale, cei din comisariate şi carabinierii nu au pregătire miltară. Ce pot să facă ei dacă împuşcă odată la trei ani sau chiar niciodată?“, se întreabă ofiţerul.

Dacă ruşii ocupă Odesa, vor ajunge la gurile Dunării, vor încorpora Transnistria, Găgăuzia şi bulgarii din Taraclia şi vor face un singur comandament militar.

Anton Gamurar, general în rezervă

Asta în timp ce trupele din Transnistria (ale republicii separatiste, Armata a 14-a şi „turiştii ruşi“ din ultima perioadă) sunt de trei ori mai numeroase decât cele din Republica Moldova, potrivit lui.

„Între timp, noi am lichidat flota aeriană, sistemul de rachete şi altă tehnică militară şi nu le-am înlocuit cu nimic. Buba cea mai mare e că am dat Aeroportul Chişinău ruşilor. Acum ei au calea deschisă, aşa că pot veni cu avioane Il-76, să arunce câteva unităţi de aeropurtate şi gata cu Chişinăul! Vom putea riposta într-o măsură oarecare, dar pentru cât timp?“, este pesimist Anton Gamurar.

Fostul comandant de la Nistru observă că aceleaşi trupe speciale ruse ca şi în Transnistria luptă acum contra ucrainenilor. El nu exclude că ruşii vor ocupa Odesa şi vor ajunge şi în Republica Moldova.

„Politica struţului“, la Chişinău

Şi Iurie Pîntea (foto), director de proiect la Institutul de Politici Publice (IPP), este sigur că ruşii vor veni peste noi.

„Acum e în derulare scenariul pe teritoriul ucrainean. O altă oportunitate să câştige cât mai mult, cu pierderi cât mai mici ar putea să nu mai aibă. Ei vor refacerea Imperiului Rus. Acest lucru scrie în strategia lor de securitate adoptată acum 7-8 ani, iar acum îşi pun planul în aplicare“, afirmă expertul militar.

Moldova se află într-un pericol e[i]minent. Problema nu este dacă acţiunea acestor grupări se va extinde asupra teritoriului nostru, problema este când.

Viorel Cibotaru, analist politic

Pericolul în Odesa a venit din Transnistria.  Dintr-un stat neutru, ne-am transformat într-o sursă de insecuritate şi o durere de cap pentru alţii.

Iurie Pîntea, expert militar

Specialistul susţine că instituţiile statului „ar trebui să iasă din vacanţă“ şi să ia atitudine. „Am avut doar o hotărâre de Parlament privind situaţia din Ucraina, dar aceasta demult nu mai reflectă situaţia de pe teren. Poate că au discuţii în spatele uşilor închise şi există diferite scenarii, dar nu vedem acţiuni ferme din partea autorităţilor“, critică Iurie Pîntea.

„Politica struţului nu va duce la nimic. Ucraina este un exemplu pentru noi. Nu a intervenit nici Germania, nici SUA, nici UE, au trebuit să se apuce singuri să-şi facă ordine în ţară. E o prostie să stai să aştepţi să vină cineva să te salveze“, adaugă analistul.

Una dintre priorităţi ar trebui să fie securitatea informaţională. „Una scrieţi voi, iar alta e imaginea distorsionată pe care ne-o arată canalele ruseşti retransmise pe teritoriul Republicii Moldova. Ni se spune că ruşii vin să apere minorităţile şi nimeni nu contracarează aceste mesaje“, exemplifică expertul IPP.

Războiul vine după Ziua Victoriei

Iurie Pîntea prezice că Moscova va face mari presiuni asupra Chişinăului ca acesta să nu semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, iar, dacă vom reuşi să trecem ca prin urechile acului, situaţia s-ar putea agrava.

Viorel Cibotaru (foto), directorul Institutului European de Studii Politice, crede, la fel, că Rusia va încerca să împiedice Moldova să se apropie de UE şi de NATO: „Putin duce un război geopolitic cu SUA, iar noi suntem doar nişte pioni“. Cel mai prost scenariu pe care-l vede este că Rusia va interveni cu forţa militară şi va ocupa o parte din Ucraina, folosind drept „acoperire emoţională“ ciocnirile ce-ar putea avea loc pe 9 mai, când va fi sărbătorită victoria asupra Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial.

În acest caz, spune expertul, Rusia va desfăşura operaţiuni militare şi pe teritoriul ţării noastre, fără să ne întrebe.

„Federaţia Rusă a încălcat nişte înţelegeri internaţionale fundamentale prin anexarea Crimeii şi prin ingerinţa în treburile interne ale Ucrainei. Ce motive am avea să ne aşteptăm că va respecta nişte acorduri formale, pe care le interpretează cum vrea, sau că ne va respecta neutralitatea, pe care o calcă în picioare din data proclamării independenţei şi nu şi-a retras trupele de pe teritoriul nostru?“, argumentează Viorel Cibotaru.

„Ne facem morţi în păpuşoi“

Ex-directorul Centrului de Informare şi Documentare privind NATO de la Chişinău consideră că guvernanţii ar trebui să ia o serie de măsuri, indiferent de evoluţia evenimentelor din regiune: să revadă legislaţia privind securitatea naţională, să consolideze sistemul de apărare, să treacă în revistă rezervele, să instruiască instituţiile de forţă cum să acţioneze în cazul dezordinilor în masă, să constituie un tip de gardă populară, să desfăşoare campanii de educaţie civică.

„Noi avem nevoie de o conştientizare că ţara se află în imediata vecinătate a unui război de proporţii, nu de sărbători interminabile. Toţi vorbesc că Republica Moldova este următoarea ţintă a lui Putin, numai noi ne facem morţi în păpuşoi şi sperăm că va trece cumva“, conchide Viorel Cibotaru.

Ruşi şi transnistreni, printre diversionişti

Surse din Ministerul de Interne de la Kiev susţin că printre participanţii la confruntările din Odesa au fost cetăţeni ruşi şi locuitori ai regiunii transnistrene. „Trebuie să vedem dacă se confirmă participarea unor agenţi din Transnistria, dacă au fost pe cont propriu sau fac parte din echipele diversioniste dirijate de serviciile speciale ruseşti, dacă serviciile noastre au ştiut sau nu despre acest lucru, dacă au ştiut – cum au reacţionat, dacă nu – de ce nu au ştiut şi care sunt forţele noastre în teren. Răspunsurile la aceste întrebări sunt extrem de importante şi pun problema eficienţei instituţiilor din Republica Moldova de a contracara astfel de acţiuni“, semnalează analistul politic Viorel Cibotaru.

Partidul Liberal s-a arătat îngrijorat de implicarea unor grupări paramilitare din Transnistria în violenţele din Ucraina şi a făcut apel către toţi cetăţenii Republicii Moldova să nu ia parte la provocări. În acelaşi timp, liderul liberal-democrat Vlad Filat a anunţat că vicepremierul rus Dmitri Rogozin va asista la parada de 9 mai de la Tiraspol, chiar dacă autorităţile moldovene i-au recomandat să se abţină de la această vizită.

• Adevarul/ Cristian Unteanu: Război civil în Ucraina. Ameninţări de securitate pentru România

Războiul civil, cea mai cruntă şi mai impredictibilă formă de conflict din istoria însângerată a omenirii, face ravagii foarte aproape de frontierele României, provocând îngrijorări severe în regiune, pe plan continental şi în ceea ce a mai rămas din sistemul până acum aparent stabil al relaţiilor internaţionale.

Dacă este adevărat, cel puţin în acest moment, că România nu are motive de îngrijorare imediate pe planul strict al securităţii militare, fiind acoperită de scutul Alianţei Atlanticului de Nord, la fel de adevărat că intrăm – şi nu singuri – într-o zonă de incertitudini majore şi cel puţin la fel de periculoase.

În primul rând, asemenea tuturor statelor lumii, asistăm neputincioşi la agonia lentă şi la moartea anunţată a ultimului dinozaur. Reiau o parte dintr-un editorial publicat pe 21 aprilie 2009 în ziarul ZIUA :

“Cum s-o fi petrecut oare agonia ultimului dinozaur, rămas să domnească singur peste o lume care se prăbuşea? Cred că, simbolic vorbind, ne aflăm în momentul istoric în care avem foarte tristul privilegiu de a fi martorii unui asemenea eveniment, sinonim cu dispariţia unei epoci şi totodată vestitor al celei noi, tulburi şi violente.

Ultimul dinozaur este Organizaţia Naţiunilor Unite care, iată, arată lumii întregi nu numai neputinţa sa de a mai gira ordinea şi securitatea planetară, ci şi de a mai asigura existenţa unui dialog minimal între părţile aflate in conflict. ONU nu mai poate să-şi îndeplinească misiunile sale fundamentale din cauza politizării sale continue şi a existenţei în interiorul organizaţiei a unei lupte necontenite între blocuri puternic antagonice şi care, de mai mult timp, vorbesc fiecare pe limba proprie, apărându-şi propriile interese naţionale sau regionale. A fost deja abandonată speranţa în care unii chiar au crezut după finele celui de-al Doilea Război Mondial şi anume că, învăţând ceva din ororile, masacrele şi distrugerile conflictului global, naţiunile aveau să înţeleagă rolul unor instituţii internaţionale dotate cu mecanisme eficiente pentru managementul crizelor.

Marea problemă este ca nu există încă (şi sunt minime perspective că ar putea exista în viitorul apropiat) o organizaţie sau o structură globală care sa preia acest rol şi să poată funcţiona ca un ultim spaţiu-tampon înainte de declanşarea unui conflict de mari proporţii.

În cazul amorsării unei crize, blocurile regionale se refac instantaneu şi sunt perfect şi definitiv opozabile. Ne aflăm acum în prezenţa unui vid de putere globală care, dacă legile geo-politicii vor fi respectate, va trebui să se umple foarte rapid într-o formulă de forţă oarecare. Deocamdată naţiunile efectuează o primă mişcare de retragere pe aliniamentul unu de rezervă, cel regional sau, în unele cazuri, continental. Criza reală va reduce totul la un nou raport de forţe direct pe aliniamentele ultime, cele de supravieţuire. …O posibila extensie a conflictului nu va mai fi însă regională, ci va implica, poate chiar în termen de zile, apariţia unora dintre actorii globali cu interese în zonă. Şi, din momentul respectiv, se poate intâmpla absolut orice. Este limpede că starea de nervozitate este la limite foarte înalte şi că declaraţiile de bune intenţii nu acoperă decât foarte superficial rădăcinile negre şi amare ale urii şi intoleranţei. Acum încep să se vadă efectele geo-strategice ale crizei economice şi să se auda vuietul furtunii care se apropie. Iar noi, ca întotdeauna, suntem la margine de interese imperiale“ .

Observaţii valabile, cred, şi acum, când agonia se transformă deja în deces anunţat. România are de ce să fie serios îngrijorată de repetarea condiţiilor istorice care au făcut ca, la apogeul crizei de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, statele puternice să anunţe retragerea din Liga Naţiunilor. Ca atunci, palierul internaţional (cu pachetul aferent de soluţii, dezbateri, încercări de mediere sau interpunere) fusese depăşit şi invalidat de realitatea din teren.

Retragerea pe primul aliniament de rezervă s-a operat deja şi, iată, ca odinioară, în lipsa soluţiilor pe care ONU nu mai este în stare să le mai ofere, statele îşi regăsesc securitatea doar în formula unor alianţe militare sau a unor grupuri de decizie ad-hoc, G-7, spre exemplu. Nu mai există speranţa unor soluţii politice internaţionale (ONU) sau, în cazul continentului nostru, OSCE. Sunt organizaţii inexistente, dar, fiindcă natura are oroare de vid, ca şi politica, ceva a trebuit să se nască. Sau să renască. Ca şi odinioară, pentru Europa, renaşte speranţa că vin americanii şi că, fie convinşi, fie puşi în faţa faptului împlinit, tot vor trebui să intervină în extremis. Exact ca în cazul celor două Războaie Mondiale.

Numai că, spre diferenţă de acel moment – iarăşi un motiv major de îngrijorare pentru România – globalizarea face ca perspectivele de extindere a unui conflict local cum este cel din Ucraina să fie exponenţial mai mari. De aici şi noile ameninţări de securitate non-militare cu care se va putea confrunta ţara noastră. Printre ele, cea mai importantă, este una de natură economică, un conflict afectând instantaneu toate opţiunile marilor companii de a rămâne în zonă sau de a-şi face proiecte de implantare pe termen lung. De unde perspectiva generală a unor mişcări de panică necontrolată pe burse, volatilitatea preţurilor la materiile prime şi, în acest caz precis, dereglarea sistemului de aprovizionare energetică la nivelul UE. Cu consecinţe dramatice imposibil de anticipat.

O altă consecinţă foarte gravă o pot constitui fluxurile migratorii necontrolate, grupe întregi de populaţie care, uitaţi-vă la exemplul sirian, în condiţiile în care situaţia se agravează la extrem, se vor deplasa către cel mai apropiat spaţiu considerat ca fiind unul de siguranţă. O deplasare de populaţie imposibil de oprit şi generând probleme uriaşe. Exact cum este cazul Turciei care trebuie să gereze o situaţie care se învecinează cu haosul în ceea ce au fost odată taberele de emigranţi ai disperării, devin acum orăşele cu populaţie care tinde să se stabilizeze pe termen lung….

O altă ameninţare foarte serioasă este ca, pe măsură ce războiul civil din Ucraina se extinde, să apară chemări directe la prezenţe externe de entităţi non-statale (organizaţii para-militare pro sau anti ruseşti) sau persoane motivate ideologic, fanaticii uneia sau alteia dintre cauze. Exact pe modelul sirian. Caz în care, din cauza proximităţii teritoriale, s-ar putea încerca utilizarea României ca rută de tranzit.

Din păcate, o asemenea temă este trecută la noi în derizoriu prin trântirea ei în mocirla grea şi urât mirositoare a politicii de Dâmboviţa. Devine fie temă de campanie politică, fie de înjurături, ironii sau injurii, fie motiv de tras preşul cât mai rapid duşmanului politic.

Un act politic responsabil şi necesar cum ar fi convocarea CSAT-ului, este pus sub semnul ambiţiilor politice şi impunerii valorii electorale pe tema “oglindă, oglinjoara mea, spune-mi cine-i mai responsabil pentru ţară”. Fascinaţi de acest spectacol ieftin dar plin de suculenţa mahalalei, asistăm indiferenţi, pe fond, la cum se prăbuşeşte lumea în jurul nostru. Cu veşnica speranţă naţională (confirmată de istorie) că berzei chioare i-a făcut mereu Dumnezeu cuib. Poate şi de data asta. 

• Gandul: MICUL CSAT al lui Victor Ponta. „România trebuie să vorbească pe O SINGURĂ VOCE”

În noul birou de la Ministerul Apărării, premierul Ponta a simulat un CSAT restrâns pentru a analiza criza din Ucraina, la finalul căruia l-a contrazis pe liderul de partid Ponta aflat în campanie: “România nu este în pericol. Voi fi eu însumi mai atent în tot ce transmit ca mesaj public“. După convocarea miniştrilor Apărării, Internelor şi Externelor, prim-ministrul a infirmat scenariile de mobilizare a rezerviştilor şi de recrutare a unor tineri şi l-a concurat pe preşedintele Traian Băsescu în mesajele legate de strategia României după criza din Ucraina, erijându-se în interlocutor direct al “partenerilor noştri din NATO”.

După ieşirea critică de duminică a preşedintelui Traian Băsescu, care a reclamat că afirmaţiile premierului că “ne paşte un război” sunt făcute în campanie, la Craiova, şi “nu au acoperire”, Victor Ponta a convocat astăzi la Ministerul Apărării un CSAT în miniatură, doar “cu instituţiile guvernamentale”. La finalul micului consiliu, şeful Executivului şi-a luat rolul “vocii unice” cu care susţine că ar trebui să vorbească România după declanşarea crizei din Ucraina.

Cu ministrul Apărării, Mircea Duşa, ministrul de Interne, Gabriel Oprea, şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean, premierul a “analizat informaţiile la zi despre situaţia din Ucraina“, a cerut o “nouă strategie a României”, reclamând că “o analiză valabilă în urmă cu o lună (cea din şedinţa CSAT din 27 martie, n. red.) nu mai este deloc valabilă astăzi” şi a transmis mesaje oficiale, peste capul lui Băsescu, “partenerilor noştri din NATO”.

Concluzia premierului Ponta o contrazice însă pe cea a liderului de partid Victor Ponta aflat sâmbătă într-o vizită de campanie, la Craiova. “În mod foarte clar, cetăţenii României şi România ca ţară nu se află în niciun fel de pericol actual. Voi fi eu însumi mai atent în tot ce transmit ca mesaj public, sunt convins că toţi reprezentanţii statului vor face în acelaşi fel”, a făcut Ponta un pas înapoi după ce sâmbătă, la fabrica de avioane, Ponta i-a încurajat, în glumă, pe reprezentanţii companiei spunându-le că, “deşi ne paşte un război”, “vestea bună” este că vor avea comenzi.

Concurs între Palate. Cine vorbeşte mai mult cu “partenerii din NATO”

La pupitrul de la Ministerul Apărării, Victor Ponta a îmbrăcat însă costumul politicianului responsabil. “Vreau încă o dată de aici de la MApN să infirm orice fel de discuţii despre mobilizarea rezerviştilor şi despre recrutarea unor tineri. Nu se pune problema“, a spus el.

Chiar dacă a strâns doar “instituţiile guvernamentale” la raport, Ponta a vorbit şi în numele serviciilor de informaţii, neasociindu-le însă CSAT, condus de Băsescu, ci Parlamentului. “Dar toate instituţiile constituţionale, atât cele guvernamentaele cât şi cele aflate în subordinea Parlamentului îşi fac datoria şi au informaţii la zi despsre situaţia din Ucraina”, a adăugat el.

Din darea de seamă a lui Ponta, Guvernul are controlul asupra situaţiei şi, mai mult, premierul însuşi şi-a asumat public, la concurenţă cu preşedintele, rolul de unic partener de dialog “cu partenerii din NATO”.  “Toate aceste instituţii guvernamentale se află într-un dialog permanent cu partenerii noştri din NATO”, ainsistat Ponta de la Ministerul Apărării.

Duminică, preşedintele a contrazis, de la Palatul Cotroceni, ipoteza implicării României într-un război ca reacţie a crizei din Ucraina şi a anunţat, “după o discuţie cu parteneri din NATO”, că “evenimentele de la Odesa devin periculoase” şi “se pot constitui în elementele de declanşare a unui război civil masiv”.

Contre pe “apărarea” Republicii Moldova

Contrele lui Ponta cu Băsescu nu s-au rezumat însă doar la cine vorbeşte în numele României. Dacă preşedintele susţine că “România nu are planificată apărarea Republicii Moldova prin mijloace militare, plecând şi de la Constituţia Republicii Moldova, care se declară stat neutru”, premierul desemnează emisari care să transmită mesaje diplomatice “pe o singură voce”, a sa.

“România nu este în niciun fel de pericol, dar vecinii şi prietenii noştri din Republica Moldova sunt în pericol şi aş vrea să reafirm sprijinul pe care Guvernul îl acordă Republicii Moldova în ceea ce priveşte parcursul democratic. Am transmis pe toate canalele diplomatice, oficiale, acest sprijin. România trebuie să vorbească pe o singură voce şi să transmită solidaritatea noastră totală pentru Ucraina şi Moldova”, a spus Ponta.

Mesajul va fi reluat oficial de ministrul  Mircea Duşa, care se va întâlni cu ministrul Apărării din Republica Moldova, Valeriu Troenco, în timp ce Titus Corlăţean, şeful Externelor, ar urma să îl pună în temă pe cu omologul său din Ucraina, Andrii Deşciţa. “Amândoi au din partea mea mesajul de a tramnsmite acest sprijin politic necondiţionat şi a avea toate informaţiile la zi. O analiză valabilă în urmă cu o lună nu mai este deloc valabilă astăzi”, a reclamat Ponta că discuţiile oficiale din CSAT, şi implicit de la Cotroceni, ar fi deja depăşite.

Băsescu “să ia la cunoştinţă”

În aceste condiţii, premierul s-a autodesemnat coordonatorul neoficial al elaborării unei noi strategii a României după criza din Ucraina.

“Cele trei ministere care au atribuţii în acest domeniu au în pregătire şi mâine îmi vor prezenta o analiză la zi cu ultimele date privind situaţia din Ucraina şi o updatatare a strategiei României”, a anunţat Ponta.

Cum nicio strategie nu poate fi oficializată decât în cadrul CSAT, premierul a indicat această cale, rezervându-i însă preşedintelui, care conduce Consiliul, doar rolul “de a lua la cunoştinţă”. “Vom înainta acest document integrat Preşedintelui României şi instituţiilor de informaţii. În calitate de vicepreşedinte al CSAT, sunt de părere că în baza acestor analize, în cadrul CSAT, trebuie ca toţi membrii CSAT să luăm la cunoştinţă despre situaţia la zi şi despre strategia pe care România trebuie să o adopte”, a arătat el.

Duminică, la lansarea de partid a candidaturii Gabrielei Szabo pentru alegerile parţiale din Ilfov, premierul a vorbit de “o întâlnire la sediul MApN” pentru a face “analiza a-propos de alocarea resurselor financiare” destinate Apărării. Aspectul dotării a avut însă un loc marginal în expunerea lui Ponta de la MApN. “Reiterez obligaţia României de a păstra capacitatea militară a ţării noaastre şi a NATO în regiune şi reconfirm că în plus faţă de bugetul alocat în Legea bugetului de stat încă 700 de milioane de lei vor fi disponibilizat pentru ca echipamentul tehnic şi de luptă să poată fi menţinut în perioada următoare”, a arătat, vag, premierul.

• RL: 1.600 de militari români, mobilizați pentru un nou exercițiu în Marea Neagră

Peste 1.600 de marinari militari participă la exerciţiul “Vectorul 2014”, care se desfăşoară între 5 și 9 mai, în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre, informează MApN.

Exerciţiul “Vectorul” se desfăşoară în fiecare an, pentru antrenarea tuturor structurilor din Forţele Navale în vederea îndeplinirii în bune condiţii a misiunilor încredinţate. Exerciţiul a fost planificat cu un an înainte de execuţie şi este inclus în planul cu principalele activităţi al Statului Major al Fortelor Navale, potrivit MApN.

Săptămâna trecută, MApN a informat că un detaşament de instrucţie din cadrul Forţelor Terestre va participa, în perioada 12 mai – 30 iunie, în Germania, la exerciţiul “ROT 14-4 Combined Resolve II” desfăşurat în comun cu Forţele Terestre americane dislocate în Europa (USAREUR), conform Mediafax.

De asemenea, forţele aeriene americane şi române au participat, în perioada 10-17 aprilie, la exerciţiul “Dacian Viper 2014” cu avioane F-16 la Câmpia Turzii. În luna martie, distrugătorul american USS Truxtun a efectuat manevre militare în Marea Neagră, împreună cu nave din România şi Bulgaria.

• Timpul: 6.000 de militari NATO participă la cele mai mari manevre militare din istoria postsovietică a Estoniei

Aproximativ 6.000 de militari NATO participă începând de astăzi, 5 mai, la cele mai mari manevre militare din istoria postsovietică a Estoniei, în apropiere de frontiera cu Rusia. Exercițiile militare vin pe fondul tensiunilor cu Moscova în urma crizei din Ucraina, transmite EFE. 

La aceste manevre, care vor dura până la 23 mai, participă militari din Brigada 172 a SUA și membri ai forțelor armate ale Marii Britanii, potrivit agențiilor de presă locale. Participă, de asemenea, unități militare din Franța, Polonia, Lituania, Belgia și Olanda.

Polonia a trimis trei avioane de luptă Su-22 și o unitate de apărare antiaeriană, iar Franța contribuie cu un detașament de ‘ciberapărare’, care operează pentru prima dată. Mai participă aproximativ 150 de parașutiști americani, în contextul deciziei NATO de a-și întări prezența militară în cele trei țări baltice — Estonia, Letonia și Lituania. Militarii americani vor rămâne în țara baltică cel puțin până la sfârșitul acestui an.

Pe de altă parte, patru avioane de vânătoare F-16 daneze, desfășurate la baza Amari, în Estonia, participă de la începutul lunii mai la supravegherea spațiului aerian.

• Mediafax: ANALIZĂ: Rusia optează pentru o retorică inspirată din al Doilea Război Mondial împotriva Ucrainei

Rusia optează tot mai mult, în faţa evenimentelor din Ucraina, pentru o retorică inspirată de traumatismul produs de al Doilea Război Mondial şi nu ezită să compare violenţele care au loc în prezent în sud-estul fostei republici sovietice cu cele mai cumplite crime naziste.

De la destituirea fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici, în februarie, televiziunea şi oficiali ruşi i-au catalogat, în numeroase rânduri, “fascişti” pe cei care conduc Ucraina în prezent. Însă această retorică s-a intensificat după incendiul soldat cu 42 de morţi, inclusiv zeci de proruşi, provocat vineri la Odesa, un oraş din sudul Ucrainei, relevă unii analişti.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a catalogat incendiul de la Odesa drept “raid de represalii”, apreciind că “extremiştii” au ars de vii oameni dezarmaţi.

Televiziunea rusă de stat şi anumiţi reprezentanţi politici au comparat acest eveniment tragic cu un masacru nazist şi l-au numit în mai multe rânduri “noul Hatîn“.

În martie 1943, în al Doilea Război Mondial, ca represalii pentru asasinarea unui ofiţer nazist, satul belarus Hatîn a fost ras de pe suprafaţa pământului, iar populaţia localităţii a fost masacrată de către un batalion alcătuit din colaboratori, inclusiv naţionalişti originari din Ucraina de vest. În total, 149 de locuitori au fost arşi de vii.

“Ceea ce s-a întâmplat, mai ales în Casa Sindicatelor (unde a avut loc incendiul de la Odesa), aminteşte crimele naziştilor din al Doilea Război Mondial”, a declarat un parlamentar pro-Kremlin, Leonid Sluşki, pentru presă.

“Sunt noile Hatîn şi Auschwitz”, a apreciat el.

În cărţile de istorie din Rusia, masacrul de la Hatîn este prezentat ca unul dintre cele mai brutale “raiduri de represalii”, o expresie pe care Kremlinul a adoptat-o pentru a descrie operaţiunea militară lansată de către autorităţile de la Kiev împotriva separatiştilor proruşi care au preluat controlul asupra mai multor oraşe în sud-estul Ucrainei.

– “Rezistenţă antifascistă”

Vladimir Putin a utilizat primul expresia “raiduri de represalii”, pentru a cataloga asaltul forţelor de la Kiev. Ea a devenit ulterior un laitmotiv pentru descrierea evenimentelor din Ucraina, fiind utilizată de la politicieni ruşi şi până la ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin.

Pierderile de vieţi şi pierderile materiale suferite de către fosta Uniune Sovietică în al Doilea Război Mondial rămân un subiect foarte sensibil pentru ruşi, iar Putin desprinde adesea elemente de comparaţie din acest context istoric, în discursurile sale despre criza din Ucraina.

Astfel, în opinia preşedintelui rus, autorităţile prooccidentale de la Kiev sunt moştenitoarele Armatei ucrainene de insurecţie (UPA), care a luptat împotriva armatei sovietice şi a colaborat cu Germania nazistă în al Doilea Război Mondial.

Oficiali ruşi de rang înalt îi urmează exemplul. Ministrul rus al Culturii Vladimir Medinski a catalogat, într-un mesaj postat pe Twitter, drept “rezistenţă antifascistă” evenimentele din sud-estul Ucrainei. În opinia lui Konstantin Kalaşcev, care conduce Grupul de experţi politici, Moscova se joacă cu focul utilizând această retorică, ea nefăcând altceva decât să intensifice tensiunile şi să ridice cele două naţiuni slave una împotriva celeilalte.

“Alimentează pasiunile. Oare cum le vor domoli?”, îşi exprimă expertul îngrijorarea.

• EVZ: Ucraina, ATAC la baionetă. Vocea Rusiei: „Cum se simt părinţii, rudele şi prietenii celor care au fost arşi la ordinul autorităţilor de la Kiev, sprijinite direct de SUA?”; Presa din România repetă la nesfârşit minciuna”

„Aspectul cel mai grav al tragediilor de genul celei petrecute la Odessa constă în dezumanizarea reciprocă”, se subliniază într-un articol publicat de către Vocea Rusiei.

„Este clar că euromaidanezii care i-au ars de vii pe 48 de civili nu sunt oameni. Cum se simt părinţii, rudele şi prietenii celor care au fost arşi la ordinul autorităţilor de la Kiev, sprijinite direct de SUA?”.

Urma rusească

Vocea Rusiei mai precizează că acum, CNN, BBC şi „toată presa ucraineana plătită (oficial!) de USAID” pot să le spună orice despre „provocatorii lui Putin”, despre „înscenare rusească”. „Rudele celor arşi nu numai că ştiu adevărul, dar au văzut sute, mii de postări pe reţelele de socializare ale celor care s-au bucurat de moartea celor 48. Glume, glumiţe, postere, chiote de bucurie, felicitări reciproce. Toate acestea venite de la oameni reali, cu nume, prenume şi adrese. Autorităţile de la Kiev tot caută „urma rusească” deşi chiar şi ambasadorul american Payett a recunoscut „că nu există dovezi ale implicării ruseşti”. Presa din România repetă la infinit minciuna despre „ruşii şi transnistrenii” arşi la Odessa, de parcă arderea de vii a ruşilor şi transnistrenilor ar fi o chestiune normală şi de bun simţ. Chiar şi după datele ”autorităţilor” ucrainene care mint cum respiră, toţi morţii identificaţi sunt locuitori ai oraşului. Cel mai probabil numărul morţilor este triplu faţă de cel oficial, iar junta de la Kiev îşi acoperă acum urmele masacrului”.

Râuri de sânge

„Rudele şi prietenii celor morţi ştiu despre declaraţia guvernatorului de la Odessa, Nemirski, care a scris că ceea ce au făcut „patrioţii Odessei” a fost „perfect legitim”, mai precizează Vocea Rusiei.

„Acum, pentru cei din Sud-Estul Ucrainei a devenit clar că euromaidanezii nu-i consideră oameni. Îi consideră gândaci care trebuie arşi sau reduşi la tăcere. Care va fi reacţia? Reacţia firească va fi întoarcerea în oglindă a aceleiaşi atitudini. Nu-i vor mai considera oameni nici ei, cu toate consecinţele de rigoare. Mai poate fi oprit războiul civil? Nici o şansă. Poate Ucraina să mai existe ca stat unitar? Niciodată. Este doar începutul. Violenţa naşte violenţă. Dezumanizarea naşte dezumanizare. Vor curge râuri de sânge.

Ziarul german Bild am Sonntag a descoperit că „zeci” de agenţi CIA lucrează la Kiev, coordonând acţiunile punitive ale juntei pro-americane. Revista germană Compact-Magazin a titrat astăzi: „NATO poartă responsabilitate pentru uciderea în masă de la Odesa. Timoşenko este o ucigaşă în serie.” Tind să dau dreptate presei germane şi să prezic că toate aceste acţiuni vor avea consecinţe foarte serioase.

Notă: Toate informaţiile prezentate în articol aparţin autorului. Agenţia de ştiri Rossiya Segodnya nu răspunde pentru ele”.

• Jurnalul: Le Figaro: Putin ezită între un război deschis şi unul de gherilă în Ucraina

Începând din 25 aprilie, soldaţii ruşi sunt pregătiţi, comasaţi la frontiere, în aşteptarea ordinului care nu mai vine. Ce aşteaptă liderul rus Vladimir Putin? Un pretext?, se întreabă cotidianul francez Le Figaro, citat de Agerpres.

Drama din Odesa, imagini din care sunt difuzate non-stop pe ecranele televiziunilor ruse, ar fi fost o ocazie tocmai bună, dovada manifestă a “indolenţei criminale” a autorităţilor de la Kiev, iar Rusia, după cum o repetă propaganda, “nu-i abandonează pe ai săi”. Cu toate acestea, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, preşedintele rus nu a luat încă o decizie.

“El se gândeşte, pentru că miza este una enormă”, subliniază Pavel Felgenhauer. Expert în probleme de apărare pentru publicaţia rusă de opoziţie Novaia Gazeta, Felgenhauer este cel care a anticipat, încă din primăvara lui 2008, războiul din august cu Georgia. La acea dată, nimeni nu l-a luat în serios, aminteşte Le Figaro.

Potrivit lui Pavel Felgenhauer, Kremlinul se gândeşte la un vast plan de anexare a “Novorusiei” (Noua Rusie), termen extrem de uzitat în epoca ţaristă, care desemnează centura de sud a Ucrainei, din Donbas până în Transnistria, regiune separatistă a Republicii Moldova, unde Rusia deţine o garnizoană.

“În Sud se găseşte tot ce interesează Moscova: Odesa, dar şi Nikolaev şi Zaporojie, unde sunt multe dintre echipamentele militare ruseşti”, subliniază Felgenhauer.

Pentru aceasta, sunt necesari oameni. Or, Vladimir Putin s-a angajat deja să demobilizeze 130.000 de recruţi până la mijlocul lunii mai. “Cei 40.000 sau 50.000 de militari comasaţi la frontiere reprezintă aproape totalul de care dispune Rusia pe termen scurt. Din punct de vedere raţional, nu avem mijloacele pentru a ne lansa într-o astfel de operaţiune”, constată expertul militar independent Aleksandr Goltz.

“Fereastra de tragere este îngustă. Fie Putin va începe imediat, fie va fi nevoie să aştepte sfârşitul verii, timpul necesar pentru formarea de noi soldaţi”, nuanţează Pavel Felgenhauer. Un alt element, deloc anecdotic, îl constituie condiţiile meteo defavorabile. “Aviaţiei ruse nu-i place vremea rea”, subliniază Felgenhauer.

O ‘rafală’ pentru salvarea Ucrainei? Există riscul de sufocare. O altă pistă ar fi înfiinţarea unei confederaţii foarte laxe, care i-ar permite Rusiei să transforme în subiect al său ‘Novorusia’, fără a deschide focul la porţile Europei. Acesta este pentru Moscova sensul acordului de la Geneva, promovat de Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei ruse, drept singura cale de ieşire din conflict.

“Am mers atât de departe, încât este practic imposibil să fie găsit un compromis”, îşi exprimă îngrijorarea Aleksandr Goltz, care prognozează o destabilizare pe termen lung a regiunilor din estul şi sudul Ucrainei, “ceea ce-i va permite Rusiei să decreteze alegerile din 25 mai drept ilegale şi mai ales să-i demonstreze Occidentului că orice incursiune a lui în spaţiul post-sovietic este sortită eşecului şi haosului”.

Pentru aceasta nu va fi nevoie de tancuri. Câţiva “omuleţi în haine de camuflaj’ bine antrenaţi sunt suficienţi. Pentru Pavel Felgenhauer, implicarea forţelor speciale ruse în estul Ucrainei nu mai constituie un dubiu. ‘Totul s-a clarificat odată cu operaţiunea lansată de armata regulată ucraineană asupra Slovianskului (în data de 2 mai). Elicopterele armatei ucrainene au fost doborâte de lansatoare de rachete, care nu pot fi manevrate decât de personal minuţios format. În opinia mea, aceasta este dovada definitivă că nucleul dur de combatanţi din Sloviansk este compus din ‘speţnaz’ ale GRU (serviciul de informaţii al armatei ruse), probabil ofiţeri în retragere, conduşi direct de Kremlin”, subliniază expertul rus.

Eliberarea subită a ostaticilor Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) se înscrie tocmai în acest context. Vladimir Lukin, mediator rus trimis de Moscova vineri la Sloviansk, în mod sigur ‘nu a negociat deloc’, ironizează Felgenhauer. “A fost suficient un scurt apel din partea Moscovei”, constată analistul.

Prin urmare, război deschis sau gherilă teleghidată? Indiferent care ar fi decizia lui Vladimir Putin, Ucraina, în forma sa actuală, pare a fi condamnată, conchide Le Figaro.

• Mediafax:

 SUA şi Filipine lansează manevre vaste în Marea Chinei. Peste 6.000 de militari au fost mobilizaţi

Statele Unite şi Filipinele au lansat luni manevre vaste de antrenament, după câteva zile de la vizita în această ţară insulară a lui Barack Obama, în cursul căreia preşedintele american a reafirmat susţinerea faţă de acest aliat în faţa ambiţiilor teritoriale ale Chinei.

Cele zece zile de exerciţii vizează să răspundă provocărilor lansate de către vecini “agresivi” ai Manilei, a justificat ministrul filipinez de Externe Albert del Rosario, fără să numească China.

“Tensiunile în regiunea Asia-Pacific s-au intensificat în ultimii ani, din cauza revendicărilor expansioniste maritime şi teritoriale”, a subliniat el.

Numite “Balikatan” (Umăr la umăr), exerciţiile americano-filipineze mobilizează peste 6.000 de militari. Statele Unite, care au transformat Asia în prioritatea lor geostrategică, au vizat din nou Beijingul, semnând săptămâna trecută un acord de apărare consolidată cu Manila, care permite o prezenţă sporită a unor militari şi unor materiale americane în Filipine.

China revendică aproape întreaga Mare a Chinei de Sud, o intersecţie a rutelor maritime vitale pentru comerţul mondial şi o rezervă potenţială de petrol, gaze naturale şi halieutice. În afară de Filipine, Vietnamul, Taiwanul, Malaysia şi Brunei au diferende teritoriale maritime cu Beijingul.

Washingtonul conferă statut diplomatic biroului opoziţiei siriene din Statele Unite

Administraţia Barack Obama a conferit statutul de misiune diplomatică străină biroului opoziţiei siriene din Statele Unite, anunţă oficiali americani citaţi de AFP.

“Această măsură are obiectivul de consolidare a opoziţiei siriene moderate şi de a intensifica eforturile pentru toţi cei care au nevoie de ajutor umanitar în Siria”, a explicat un oficial american de rang înalt.

Decizia a fost luată în contextul în care Ahmad Jarba, liderul Coaliţiei Naţionale Siriene (o alianţă a formaţiunilor opoziţiei din Siria), va efectua zilele următoare o vizită în Statele Unite.

“Este vorba de o etapă importantă pentru o nouă Sirie, pentru recunoaşterea acesteia pe scena internaţională şi pentru relaţiile sirienilor cu Statele Unite”, a declarat Ahmad Jarba, evocând o “lovitură diplomatică” la adresa legitimităţii preşedintelui Bashar al-Assad.

Statele Unite intenţionează să intensifice ajutorul nonletal acordat opoziţiei moderate din Siria, în acest sens urmând să aloce încă 27 de milioane de dolari. Astfel, asistenţa acordată opoziţiei siriene va atinge nivelul de 287 de milioane de dolari. Ahmad Jarba va fi însoţit la Washington de generalul Abdelilah al-Bashir, liderul Armatei Siriene Libere (ASL), o grupare a opoziţiei siriene. Ahmad Jarba se va întâlni cu secretarul de Stat american John Kerry, cu Susan Rice, consilierul prezidenţial american pentru Securitatea Naţională, şi cu membri ai Congresului.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict armat între forţele opoziţiei şi serviciile de securitate ale regimului Bashar al-Assad. Bilanţul violenţelor este estimat la circa 150.000 de morţi.