Așadar, rușii și turcii se află în conflict militar în provincia Ildib din Siria. Pierderile armatei turcești sunt provocate, cel mai probabil, de aviația rusă. Deocamdată, însă, niciuna din părți nu acuză oficial cealaltă de agresiune militară. Pentru că dacă ar face-o, ar deveni casus belli între Turcia și Rusia. Erdogan declară regimul din Damasc inamic, tocmai pentru a nu face asta cu Rusia.
Articole din categoria: SUA versus Rusia
Armata rusă se pregătește să participe la conflicte militare din ce în ce mai mari, potrivit unui raport al Institutului pentru Studii de Apărare (FOI) din Suedia, relatează Rador. Autorii raportului, care au analizat exercițiile militare rusești desfășurate în perioada 2009-2017, susțin că, începând cu anul 2009, armata rusă, care a participat anterior la mai multe conflicte locale, a început să se pregătească pentru războaie regionale de lungă durată, cu oponenți de nivelul Chinei și al NATO.
William Burns, fost ambasador american la Moscova și președinte al Fondation Carnegie for International Peace, a afirmat la recentul Forum de la Davos că 2019 ar putea fi „anul decisiv pentru ordinea nucleară după criza din Cuba”. În opinia sa, ieșirea din tratatul FNI cuplată cu anunțul lui Donald Trump privind dezvoltarea de noi arme nucleare și dezbaterile asupra probabilului abandon al tratatului New START în următoarele luni ar putea antrena o destabilizare completă a echilibrelor strategice.
Grecii stiu foarte bine ca nu vom permite o astfel de decizie. Vrem sa rezolvam problemele din Marea Egee intr-un mod pasnic. Grecii stiu foarte bine ca nu vom permite o extindere cu 12 mile… Guvernul turc nu va permite extinderea apelor teritoriale ale Greciei cu 12 mile, e un Casus Belli al Parlamentului Turciei care e valid
Fostul ambasador britanic în Uzbekistan, Craig Murray posta astăzi pe contul său de Twitter: “Trăim vremuri ciudate, când te trezeşti dimineaţa şi primul impuls e să verifici dacă nu a început Al Treilea Război Mondial fără tine”. Murray, în acord cu un alt fost ambasador britanic, în Bahrain şi Siria, bun cunoscător de arabă, Peter William Ford, şi-a declarat zilele acestea îndoiala cu privire la faptul că, cel puţin de data aceasta, atacul chimic de la Duma ar fi opera lui Bashar al-Assad.
Vedeta de la Fox News aduce aminte ca exact acum un an, in aprilie 2017, s-a inscenat un episod similar. Administratia SUA tocmai anuntase ca schimbarea de regim in Siria nu mai e o optiune. Si tocmai atunci, pac, atac cu gaz sarin. Raspunsul: bombardarea unui aeroport de catre SUA. Luni mai tarziu, oficialitatile militare americane recunosteau ca nici pana la acel moment nu aveau nicio dovada ca autorul atacului fusese Assad. Deci bombardasera asa, pe prezumtii.
Multe victime, inclusiv femei şi copii, în urma unui atac chimic necugetate în Siria. Zona în care se petrec atrocităţile a fost închisă şi înconjurată de armata siriană, astfel că este complet inaccesibilă pentru lumea exterioară. Preşedintele Putin, Rusia şi Iranul sunt responsabile pentru sprijinirea animalului Assad. Un mare preţ va fi plătit.
Câteva răspunsuri încep să se întrevadă în titlurile presei britanice, care arată cât de important este Regatul Unit pentru securitatea Europei, dar și cât de mult are nevoie Londra de aliații europeni. Este un apel britanic pentru un Brexit care să mențină influența SUA și a Marii Britanii în structurile militare și de securitate continentale, să impună gândirea geopolitică în locul celei mercantile a Germaniei, dispusă să coopereze cu Rusia. În fața acestor mize, detaliile cazului Skripal (fie că vor duce către Rusia, fie către Vest sau vreun actor nestatal) vor conta cât praful din sticluța fluturată de secretarul de Stat Colin Powel în Consiliul de Securitate ONU, în 2003, pentru a justifica războiul din Irak împotriva presupuselor arme de distrugere în masă.
În niciun caz România nu trebuie să fie teatru de război pentru mize care chiar nu ne privesc. Nu leul românesc și sistemul financiar balcanic trebuie salvate printr-un nou război mondial, nu statul român trebuie să-și asigure controlul asupra unor resurse critice pentru economia secolului al XXI-lea ca acoperire pentru (petro)leu, iar românii sunt ultimii care să pretindă că au un rol mesianic în istorie. Dacă va fi să izbucnească un război, singura soluție logică pentru România este pacea, adică neutralitatea pe cât se poate, precum în 1914.
Vicepremeirul rus Dmitri Rogozin a comentat decizia autorităților române de a interzice aeronavei în care se afla oficialul rus să tranziteze spațiul aerian al României, relatează Deschide.md. „Autoritățile României a supus pericolului pasagerii avionului S7, femei și copii. Combustibilul era suficient doar până la Minsc. Așteptați răspuns, nemernicilor”, a scris Rogozin pe contul său de Twitter.
Anul acesta, ordinea de zi a arătat astfel: 1) Administraţia Trump. Un raport în derulare; 2) Relaţiile transatlantice: opţiuni şi scenarii; 3) The Trans-Atlantic defence alliance: bullets, bytes and bucks (ar fi fost păcat să traduc; printre invitaţi se află secretarul general NATO Jens Stoltenberg); 4) Orientarea UE; 5) Poate fi încetinită globalizarea? (temere justificată pentru unii care visează la un guvern mondial)
Scriam ieri că războiul de azi este o producţie teve. În care, deţinătorul exclusivităţii transmisiilor din teatrul de operaţiuni, firma “white helmets” are acţionariat american. Bunăoară, ce vedem la teve în presa oficială şi naţională este partea pe care “trebuie” s-o vedem ca partener NATO, aflat în al doilea război mondial rece.
Cum favorabilitatea acestei naţiuni pentru “hegemonia blândă a SUA” este un lucru cert şi cvasiunanim, România fiind a doua ţară filoamericană din lume, după Albania, adevărul este, la rândul său, unul filoamerican. Orice altă opinie este taxată drept filorusă în acest mediu de tip “ori, ori”. Se ştie, conform cercetărilor sociologice la nivel mondial, că nivelul de acceptabilitate al opiniilor oficiale în cazul unor acţiuni statale de talia unui război este de 75%.
A se retine faptul ca nici cele mai pro-occidentale surse mediatice nu afirma faptul ca atac chimic din Siria ar fi fost declansat cu certitudine de Assad. Chiar daca exista numeroase probe in acest sens, cum se arata si in editorialul din Gandul.info, ramane o intrebare simpla si esentiala: ce ar castiga Assad din asa ceva? Ce ar castiga Assad dintr-un atac izolat, o singura lovitura, cu 100 de victime, cand tocmai ca situatia parea sa se fi transat in favoarea lui, pana si SUA renuntand oficial la obiectivul inlaturarii acestuia? Cand Assad parea ca e oficial recunoscut ca parte a solutiei din Siria?
Au fost apoi alții care spuneau ca Rusia se va ridica din nou, iar noi trebuie să ne asigurăm că asta nu se va întâmpla niciodată. Pentru a face acest lucru, trebuie să rupem Ucraina de Rusia, în mod special. Brzezinski a scris asta. La un moment dat, în acest timp el a scris că Rusia impreuna cu Ucraina este o mare putere imperială, iar fără Ucraina este o țară normală. Dar au existat oameni la Washington, aceiași oameni pe care i-am auzit în discuții private, spunând că Rusia e la pamant și ca noi o vom păstra acolo. Ei au introdus aceasta opinie în administrația Clinton, și asta a ajutat în mod clar la extinderea NATO.
Astăzi, Steve Bannon este în poziția celui care are rolul de a articula noua viziune politică și culturală a dreptei americane într-un război cultural și militar pe care el îl vede în termeni cvasi apocaliptici. Pentru Bannon civilizația “iudeo creștină” se află într-un conflict pe viață și pe moarte nu doar cu virusul intern al secularismului, dar și cu amenințarea Islamului.
Rusia cataloghează România drept o ameninţare reală la adresa securităţii sale, întrucât găzduieşte elemente ”ostile” ale sistemului antirachetă american, şi un avanpost al NATO, potrivit unui oficial de rang înalt al ministerului de Externe de la Moscova
O posibilă „explicație” ar fi că o autostradă (sau mai multe) care ar traversa Munții Carpați, făcând legătura între Ardeal și fostul Regat mult mai ușoară și mai rapidă, ar putea facilita și transportul trupelor și al armamentului greu. În caz de pace acesta ar fi un avantaj. În caz, însă – Doamne ferește – de război, amenințarea de securitate ar consta în aceea că s-ar putea astfel facilita deplasarea forțelor armate ale inamicului (presupoziția fiind că potențialul inamic ar fi Rusia).
Dar cel mai grav este că pro-americanismul bine implantat și păzit cu mare vigilență de serviciile secrete (CIA, direct sau prin mijlocirea SRI pare a fi avut un rol mai mare de cât se bănuia în toate afacerile politice interne românești), trece el însuși printr-o mare derută. În definitiv, ce înseamnă pro-americanism, dacă el va exclude adversitatea fățișă față de Rusia? Sau, și mai grav, dacă noua administrație americană va îngheța capabilitățile militare din România? În plus, toate minoritățile libertare și anti-ortodoxe care exultau de stilul și orientarea prezenței americane vor tinde la rândul lor să-și retragă sentimentele și să devină mai circumspecte dacă Donald Trump va lăsa să iradieze conservatorismul pe care îl sugerează. Ce va mai însemna atunci pro-americanismul de până acum?
„Ca naţiune, noi vom lupta până la capăt nu doar împotriva atacurilor armate comise de grupări teroriste şi de forţele din spatele acestora, dar şi împotriva atacurilor economice, politice şi sociale orchestrate de aceste forţe. Ei încearcă să provoace haos, să-i demoralizeze pe oameni şi să ne destabilizeze naţiunea cu aceste atacuri abominabile împotriva civililor… Noi ne vom menţine calmul, vom sta mai aproape unii de alţii şi nu vom ceda teren în faţa unor asemenea jocuri murdare”, a spus liderul de la Ankara.
Manastirea ortodoxa Sayednaya din Siria, inchinata Maicii Domnului, loc de pelerinaj atat pentru crestini cat si pentru musulmani, pentru mai bine de o mie de ani. A fost vizitata, in prima zi de Craciun de catre presedintele sirian Bashar al-Assad ai sotia lui. Cuplul prezidential a luat masa cu orfanii crescuti de calugarite.
Este interesant să observăm cum au fost prezentate în media noastră aceste evenimente paralele. Aproape fiecare titlu de astăzi vorbește despre „căderea” Alepului în fața armatei siriene – când, în orice alte circumstanțe, am fi spus cu siguranță că armata a „recapturat” orașul de la „rebeli” – în timp ce se scria că ISIS a „recapturat” Palmira când (având în vedere comportamentul lor criminal) am fi putut cu siguranță anunța că fostul oraș roman „căzuse” din nou sub controlul jihadiștilor.
Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse: „Sarcina noastră este de a neutraliza eficient toate ameninţările militare la adresa securităţii Rusiei. Inclusiv cele asociate sistemului de apărare antirachetă (al NATO – n.r.), implementării conceptului atacurilor strategice globale şi războaielor informaţionale.”
În al treilea rând, este de neînţeles faptul că în marile ziare ale lumii, în cele mai importante cancelarii de pe mapamond, în rândul societăţii civile şi al opiniei publice lipsesc vocile raţiunii, realismului şi înţelepciunii, care să acţioneze concret pentru destindere, dezarmare şi dialog, care să promoveze înţelegerea şi compromisul în menţinerea păcii în lume. Aşa cum cred de ani buni, nu avem lideri mondiali la înălţimea complicatelor dosare şi probleme internaţionale. În schimb, nu e greu de constatat că este tot mai evidentă o acută dorinţă de război şi conflict armat.
Să remarcăm degradarea gravă a politicii românești care tinde să fie tot mai mult sfâșiată artificial în pro-americani și pro-ruși. Efectele sunt devastatoare căci niciun subiect nu mai poate fi discutat fără să nu fie invocate pretinse conivențe cu Rusia și Putin, complicități și comploturi antioccidentale. Orice formă de conservatorism cultural, orice recurs la libertatea religioasă tinde să fie discreditate prin asocierea lor abuzivă cu politica rusească. În plus, valorile occidentale sunt asimilate tendențios progresismului à outrance, aruncând în uitare, dacă nu interzicând pur și simplu, orice referință la reperele intelectuale ale conservatorismului occidental. Să nu mai vorbim de efectele produse la Chișinău, acolo unde s-a produs o divizare periculoasă a societății, care numai luptă pentru democrație nu se poate numi.
“Este o iluzie sa credem ca este vechiul Razboiul Rece. Aceste momente sunt diferite, mai periculoase”, afirma ministrul german de Externe. “Pericolul unei confruntari militare este unul considerabil”, spune si fostul diplomat german Wolfgang Ischinger, fost mediator al OSCE pentru Ucraina, citat in acelasi ziar. “Acest pericol nu a fost niciodata atat de important in ultimele decenii, iar incederea intre Vest si Est niciodata atat de slaba”, a adaugat el.
La nici după zile după ce Washingtonul a anunţat că înterupe discuţiile diplomatice cu Rusia în privinţa Siriei şi după ce Kremlinul a suspendat un acord nuclear militar cu SUA şi a anunţat încetarea comunicării militare, nu mai puţin de 40 de milioane de ruşi şi 200.000 de angajaţi ai ministerelor cu atribuţii în acest domeniu vor fi implicaţi într-un exerciţiu gigant de “apărare civila, evacuare de urgenţă şi pregătire pentru dezastre”, a anunţat Ministerul rus al Apărării Civile.
Fethullah Gulen, clericul musulman ce locuieşte în SUA şi este acuzat de autorităţile turce că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat din luna iulie, este convins că preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, este adevăratul responsabil pentru lovitura de stat eşuată, relatează Reuters.
Un astfel de razboi in regiunea baltica nu pare probabil – e clar ca Rusia nu e pregatita sau nu vrea sa se confrunte frontal cu NATO. In ciuda superioritatii numerice a batalioanelor tactice, exista deficiente in echipamentele moderne ale Rusiei, de vreme ce programul de inarmare costisitor abia demareaza, in timp ce Vestul are o clara superioritate in aer si pe apa. De asemenea, o incursiune masiva de teren a trupelor ruse in Siria, care sa-l ajute pe presedintele bashar Al-Assad sa castige razboiul civil, nu pare probabila. Ucraina pare a fi singura tinta de razboi viabila pe termen mediu (incepand cu ianuarie) care ar putea justifica aceasta crestere intensa a batalioanelor tactice, desi Gerasimov a subliniat ca “Kavkaz 2016 nu are legatura cu Ucraina”.
O altă sursă a declarat pentru EurActiv.com că relaţiile dintre SUA şi Turcia, în urma loviturii de stat, s-au deteriorat într-o măsură aşa de mare încât Washingtonul nu ar mai avea încredere în Ankara pentru a găzdui aceste arme. Armele nucleare ar fi mutate la baza aeriană de la Deveselu din România, a mai precizat sursa citată.
De asta nu avem politică externă. Din cauza asta ne-am întors de la Varșovia cu statutul de robi nevolnici încă o dată confirmat. Statutul nostru de membri UE și NATO pare a se rezuma la două chestii și atât: a) ținte facile pentru orice răbufnire de xenofobie a oricărui cretin al Vestului: b) dacă se lasă cu scandal trebuie să fim gata de încăierare.
“Noi stim cam in ce an americanii vor avea o noua racheta, care nu va mai avea 500 km (raza de actiune) ci mai mult, iar din acel moment ei incep sa ne ameninte potentialul nuclear. Noi stim de ani de zile ce se intampla. Si ei stiu ca noi stim”, a subliniat Putin.
“Daca ieri in aceste zone din Romania oamenii pur si simplu nu stiau ce inseamna sa fii in raza de actiune, de astazi suntem fortati sa luam anumite masuri pentru a ne asigura securitatea”, a spus Putin la Atena intr-o conferinta de presa comuna cu premierul grec Alexis Tsipras. “In aceeasi situatie este si Polonia”, a adaugat Putin.
Analistul rus Konstantin Bogdanov a declarat că scutul antirachetă de la Deveselu, ar putea duce la un război nuclear, iar România ar putea fi una dintre victime, ce va ajunge în ruine. Vladimir Putin a declarat astăzi că desfășurarea sistemului american antirachetă în țara noastra complică situația internațională în jurul Rusiei. “Elementele antirachetă din Europa de Est ar putea duce la o accelerare pe panta alunecoasă a războiului nuclear într-o criză”, a declarat analistul rus preluat de New York Times. Elementele scutului vor deveni, inevitabil, ţinte prioritate în cazul unui război nuclear, posibil char ţinte pentru atacuri preventive, avertizează expertul rus. Ţări precum România, care găzduiesc sisteme antirachetă americane, ar putea fi singurele victime, iar Statele Unite să se împace apoi cu Rusia “deasupra ruinelor fumegânde ale elementelor est-europene ale scutului antirachetă”, a adăugat analistul.
Activarea scutului american din România face parte din planul de izolare militară şi politică a Rusiei, a spus mai întâi un oficial de la Ministerul rus de Externe, pentru ca la scurt timp să apară și un comentariu la Kremlin: e o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei.
Alianta Nord-Atlantica va consolida capacitatile militare pentru a apara statele est-europene de actiunile Rusiei, un stat care continua sa intimideze prin “capabilitatile nucleare”, afirma secretarul american al Apararii, Ashton Carter.