POLITICI ANTI-TARANESTI: LEGUMICULTURA LA PAMANT IN BUCURESTI. Taxe pentru “constructii speciale”: sere, patuluri, depozite, ferme si tuica pe propria raspundere

19-01-2014 5 minute Sublinieri

Baragan_Gospodarie_Deportat

Creşterea preţului gigacaloriei, în Bucureşti, cu 40% la 1 ianuarie va determina o scumpire a roşiilor şi altor legume produse în România cu 50%, precum şi oprirea activităţii unor sere, un exemplu fiind Leoser, care trimite în şomaj 2.000 de salariaţi, potrivit federaţiei de producători Pro Agro.

“Majorarea gigacaloriei cu 40% începând de la 1 ianuarie, ca urmare a unei decizii luate de către Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, a pus legumicultura la pământ. Fermierii care folosesc energia termică produsă de societatea RADET încep să îşi restrângă activitatea şi se pregătesc primele concedieri din cauza costurilor prea mari de producţie. Cel mai grav afectată de scumpire este cea mai mare seră de legume din Europa, LEOSER SA, membră a federaţiei PRO AGRO şi a organizaţiei de producători HORTIFRUCT, singura organizaţie de producători agricoli din România recunoscută de UE”, arată federaţia, într-un comunicat.

Pro Agro a solicitat la finele anului trecut ca producătorii de legume de seră din România să beneficieze de sprijinul acordat în alte state din UE, unde se aplică un preţ diferenţiat al gigacaloriei pentru fermieri, dar dialogul cu primarul general al Bucureştiului, Sorin Oprescu, a rămas fără rezultat, iar majorarea a intrat în vigoare la 1 ianuarie, conform Mediafax.

În aceste condiţii, unele sere îşi vor sista activitatea şi vor trimit salariaţii în şomaj.

“Din primele noastre calcule, apreciem că roşiile şi celelalte legume româneşti se vor scumpi cu 50%. Mă refer la întreaga piaţă din România, pentru care preţurile din Bucureşti sunt de referinţă”, a declarat preşedintele Pro Agro, Alex Jurconi.

Leoser, care furnizează peste 30.000 de tone de legume pe piaţa internă şi externă şi îşi desfăşoară activitatea pe o suprafaţă de 90 de hectare, va opri producţia.

“Într-o ţară membră a UE instituţiile naţionale de reglementare ar fi trebuit cu mult timp înainte să se consulte cu mediul de afaceri anterior luării unei decizii cu un impact economic atât de important. Noi ne-am îndeplinit la zi obligaţiile faţă de statul român, în schimb ne-a fost anulat dreptul de a fi consultaţi. În consecinţă am luat decizia să închidem complet unitatea. 2.000 de salariaţi vor rămâne fără locuri de muncă în mijlocul iernii. În acest moment, nu mai putem concura cu legumele subvenţionate din celelalte ţări producătoare, precum Turcia. Solicităm primului ministru începerea de îndată a unui dialog pentru găsirea unei soluţii“, a declarat directorul general al Leoser, Victor Niţu.

Primarul general, Sorin Oprescu, a declarat în decembrie că va căuta soluţii care să-i ajute pe producătorii agricoli cu sere ce deservesc Bucureştiul, astfel încât aceştia să nu intre în colaps după scumpirea gigacaloriei pentru agenţii economici din Capitală.

El a afirmat atunci că a fost sunat de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care l-a întrebat, legat de scumpire: “Domnu’ Oprescu, ce faceţi, dom’ne?”.

Oprescu a susţinut că a înţeles problemele proprietarilor de sere şi că va căuta o soluţie la începutul anului 2014. În acest sens, a explicat primarul general, ar fi nevoie atât de o hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cât şi de una “la nivel central”. Oprescu a mai spus că a căzut de acord, în această privinţă, cu ministrul Agriculturii.

Începând cu 2014, producătorii agricoli vor avea de plătit un nou bir pentru silozuri, sere, şoproane, hambare sau iazuri, care le va creşte costurile de producţie şi, implicit, va majora preţurile la alimente.

După ce au pus umărul la creşterea produsului intern brut în 2013, fermierii primesc o nouă lovitură de la Guvern. Anul acesta vor trebui să achite taxa pe construcţiile speciale, adică pe sere – indiferent că sunt din sticlă sau folie de plastic întinsă pe structură de lemn – pătuluri, depozite de îngrăşăminte, ferme de păsări şi animale, heleştee sau garduri.

Preţuri mai mari

Nivelul taxei va fi de 1,5% din valoarea construcţiei supuse impozitării şi poate părea mic, însă impactul său se va resimţi direct în buzunarele producătorilor şi al consumatorilor români. Materia primă reprezintă circa 60-70% din preţul pâinii. Ca urmare a aplicării noii taxe, costurile fermierilor vor creşte cu circa 15%, majorare care se va duce parţial şi în preţul materiei prime, adică a grâului. La această creştere a cheltuielilor se adaugă scumpirea carburanţilor determinată de schimbarea modului de calcul al accizelor, care va genera scumpiri în lanţ nu doar la pompă, ci şi la seminţe sau îngrăşăminte.

Cum şi jucătorii din morărit şi panificaţie vor plăti taxe pe silozurile în care depozitează grâul cumpărat de la fermieri, ne putem aştepta ca preţul pâinii să crească destul de mult încât să anuleze efectele reducerii TVA la pâine cu 15 puncte procentuale, aşa încât românii s-au bucurat prea puţin de ieftinirea produselor din panificaţie. În acelaşi timp, preţul cărnii şi al peştelui sau produselor derivate va creşte proporţional cu noile taxe introduse de Executiv şi cu scumpirea carburanţilor, a gazelor şi a energiei, cu circa 10%.

Sume greu de plătit

În ultimii ani producătorii s-au împrumutat la bănci, cu dobânzi mari, au accesat fonduri europene pentru a ridica silozuri sau ferme de păsări sau porci moderne. Fermierii au folosit materiale de calitate, scumpe. Cum valoarea de inventar al bunului supus impozitării se calculează ţinându-se cont de facturile plătite la achiziţia materialelor de construcţii, şi valoarea taxei va fi pe măsură.

Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR) are o fermă în judeţul Bacău, unde a ridicat un siloz evaluat la un milion de euro, echivalentul a peste 4,41 milioane de lei. La un nivel al taxei de 1,5% din valoarea silozului, producătorul va plăti peste 66.000 de lei impozit numai pentru acesta. În total, pe fermă, costurile din aplicarea taxei pe construcţiile speciale vor creşte cu 12-15%, bani care se vor duce să acopere golurile din buget, în loc să fie reinvestiţi în tractoare sau combine care să aducă recolte mai bogate.

Mai mult decât atât, taxa pe construcţiile speciale îi va afecta mai ales pe cei care vor să facă investiţii în agricultură, iar cea mai lovită categorie vor fi tinerii. “La noi, încă se calculează impozitul pe preţurile vechi, pentru că deja avem gardul ridicat. Dar cine va face unul nou, cu materiale de calitate, va plăti şi mult mai mult la impozit”, ne-a declarat Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din Ialomiţa.

Impozitul pe construcţii speciale se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor din inventar, la data de 31 decembrie a anului anterior celui în care se plăteşte taxa. Aceasta poate fi achitată în două tranşe.

Ce construcţii sunt supuse impozitării

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 102/2013, fermierii vor plăti taxă pentru următoarele tipuri de construcţii speciale: clădiri agrozootehnice; construcţii agricole uşoare (barăci, magazii, şoproane, cabane); depozite de îngrăşăminte minerale sau naturale (construcţii de compostare); silozuri pentru furaje sau pentru cereale; pătule pentru porumb; construcţii pentru creşterea animalelor şi păsărilor, padocuri; heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje; jgheaburi pentru piscicultură; sere, solarii, răsadniţe şi ciupercării, indiferent că sunt din zidărie, beton, metal sau lemn şi sticlă; construcţie uşoară din lemn şi folie din masă plastic, dar şi alte construcţii agricole neregăsite în această listă, cum sunt gardurile.

De exemplu, Nicolae Sitaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale din Ialomiţa, va plăti 3.000 de lei impozit pe gardul care împrejmuieşte ferma sa cu o suprafaţă de 3,5 hectare. În total, va da către buget, în contul taxei pe construcţiile speciale, aproape 90.000 de lei în 2014.

Statul va interveni în gospodăriile individuale care produc ţuică şi rachiu din recolta proprie şi va transfera pe umerii ţăranilor responsabilitatea înregistrării producţiei, pentru plata accizei, renunţând la sigiliul pus pe instalaţii şi obligându-i pe aceştia să informeze pe propria răspundere.     

În prezent, toate gospodăriile individuale care deţin în proprietate instalaţii de producţie de ţuică şi rachiuri trebuie să fie înregistrate la autoritatea vamală teritorială şi au obligatoriu un sigiliu aplicat pe instalaţii pe toată perioada de nefuncţionare. Atunci când se intenţionează să fie produse ţuică şi rachiuri din recolta proprie, se solicită în scris autorităţii vamale desigilarea instalaţiei, iar în prima zi lucrătoare după expirarea perioadei de funcţionare a instalaţiei, autoritatea trebuie să resigileze alambicul şi să calculeze acciza datorată, în funcţie de producţie.

Aceste proceduri presupun ca un reprezentant al autorităţii vamale să se deplaseze până la respectiva gospodărie pentru a pune/scoate sigiliul şi a-l informa pe proprietar cât anume are de plată ca acciză.

Sistemul actual va fi însă modificat de Guvern, conform unui proiect obţinut de MEDIAFAX, prin noi proceduri care transferă, practic, pe umerii proprietarilor de gospodării responsabilitatea de a anunţa statul cât anume au produs şi de a solicita să le fie calculat cât au de plată.

Modificarea va fi introdusă în contextul în care autorităţile fiscale au fost restructurate, cu reducerea schemei de personal.

Astfel, regula conform căreia instalaţiile de producţie deţinute de către gospodăriile individuale înregistrate poartă obligatoriu sigiliile aplicate de către autoritatea vamală teritorială, pe toată perioada de nefuncţionare, va fi abrogată, iar proprietarul va fi obligat să anunţe singur, pe proprie răspundere, cantităţile de produse obţinute, în termen de 3 zile de la finalizarea procesului de producţie.

De asemenea, atunci când într-o gospodărie individuală se intenţionează să fie produse ţuică şi rachiuri din recolta proprie nu va mai fi solicitat autorităţii vamale desigilarea instalaţiei, în condiţiile în care acest sistem al sigiliului va fi desfiinţat, ci proprietarul va trebui să îşi notifice în scris intenţia, menţionând cantitatea şi tipul de materie primă ce urmează să fie prelucrate, perioada în care instalaţia va funcţiona, precum şi cantitatea de produs estimată să fie obţinută. În acest caz, producătorul trebuie să deţină şi mijloacele legale necesare pentru măsurarea cantităţii şi a concentraţiei alcoolice a produselor obţinute.

În acelaşi timp, în termen de trei zile lucrătoare de la expirarea perioadei declarate de funcţionare a instalaţiei de producţie de ţuică şi rachiuri, proprietarul gospodăriei individuale va fi obligat să solicite singur autorităţii vamale teritoriale calculul accizei datorate. Acciza va deveni exigibilă la momentul finalizării procesului de producţie, iar termenul de plată este până la 25 a lunii imediat următoare celei în care acciza a devenit exigibilă.

Modificarea este explicată prin “flexibilizarea” sistemului de supraveghere fiscală în cazul gospodăriilor individuale care produc rachiuri din fructe.

Conform legii, pentru ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al unei gospodării individuale, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 de litri de produs/an cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, nivelul accizei datorate reprezintă 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic, respectiv 500 euro/hl alcool pur.


Categorii

1. DIVERSE, Agricultura/ Satul romanesc, Criza preturilor, criza alimentara

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “POLITICI ANTI-TARANESTI: LEGUMICULTURA LA PAMANT IN BUCURESTI. Taxe pentru “constructii speciale”: sere, patuluri, depozite, ferme si tuica pe propria raspundere

  1. Se plateste impozit si pe cotetul cainelui ?

  2. Cainii trebuie inregistrati,castrati,numerotati,introdusi in baze de date,in plus trebuie sa demonstrezi autoritatilor ca le-ai pus si nume.
    N-ai voie sa tii in ograda un caine fara nume.

    Ca asa e in tenis!

  3. Cât îi mai suferim pe aştia? Cât îi mai platim ca să ne omoare? Câtă vreme le mai dam şi bucata de pâine din gura copiilor?

  4. Ne intoarcem f. rapid si fortat ,catre primele secole ,Cu taxele precum faceau romanii si cu prigona moderna pt. fiecare CAP si suflet . Timp ,avem fiecare la dispozitie ,numai sa-l folosim catre DUMNEZEU . EL este marele SALVATOR SI ATOTPUTERNIC . De noi toti depinde ,EL ne asteapta cu bratele deschise ,fara programare ,fara taxe ,fara avere ,fara bogatii ,fara scoala ,,chiar ,, Decat ,sa fim sinceri in fata lui marturisindu-ne pacatele si vom cunoaste ADEVARU ,LUMINA SI VIATA VESNICA … Tot ce vede ochiul omului in jurul lui este,, desartaciune,, fara valoare … POPORUL ROMAN GARBOVIT RIDICA-TE !!! ,SI INDRAZNESTE CATRE DOMNUL CREATORUL TUTUROR .

  5. Astia aplica legile si retroactiv si nu e nici o problema cu asta ?? Cum adica, ma lasi sa construiesc si apoi imi spui ca ma impozitezi pe numar de stalpi ?? E o masura care intrece masura…

  6. Pingback: Reportaj Le Monde Diplomatique: Agentii europenizarii vor SFARSITUL AGRICULTURII DE SUBZISTENTA DIN ROMANIA - Recomandari
  7. Pingback: LEGEA PIETELOR. Inca o lovitura pentru micii producatori (Video) | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare