MAXIMA IRESPONSABILITATE LA NIVEL INALT: Ponta: “NE PASTE UN RAZBOI”, Basescu il contrazice: “ESTE EXCLUS CA ROMÂNIA SA FIE ATACATA”, Ponta retracteaza: “POATE NU AM FOST INSPIRAT, IMI PARE RAU”, dar si, aparent, un acord: “Asta e o nebunie, cu rezervistii”/ GENERALUL DEGERATU socheaza, Vocea Rusiei jubileaza: “DACA MAI VREM O TARA, sa infiintam Garda Nationala. Armata Română NU are capacitatea apararii unui teritoriu”(VIDEO)

TEMA CONFLICTULUI DIN UCRAINA A AJUNS TEMA DE … RAZBOI POLITIC INTERN INTRE PRESEDINTE SI PREMIER

Se preconizeaza ca RUSIA sa atinga ODESSA si GURILE DUNARII prin “RAZBOIUL MURDAR”

UPDATE

• Romania TV:

Ce spune Victor Ponta despre convocarea rezerviştilor

Premierul Victor Ponta a afirmat duminică seara, la România TV, că România nu este în pericol şi că nu se pune problema concentrării rezerviştilor.

Ce spune premierul despre rezervişti

“Asta e o nebunie cu rezerviştii. (…) Eu nu ştiu unde pot fi concentrat pentru că la unitatea la care am făcut eu armata – 01140 de la Lugoj -, acum sunt blocuri ANL. (…) Suntem în anul 2014, capacitatea militară nu înseamnă să aduci nişte recruţi în unităţi care nu mai există, să le dai un Kalaşnikov în mână (…) Capacitatea militară înseamnă ceea ce guvernul pe care îl conduc a făcut. (…) România nu este în pericol, niciun cetăţean român nu e în pericol’, a spus premierul dând ca exemplu contractul semnat pentru achiziţionarea unor avioane de tip F16.

Totodată, Ponta a explicat că ‘marea mobilizare’ înseamnă, de fapt, că ‘trebuie să investim mai mult, într-o asemenea situaţie, în industria de apărare, în modernizarea armamentului pentru Armata Română’.

În acest context, premierul a admis că a fost neinspirat în timpul vizitei la fabrica de avioane din Craiova când a afirmat că ‘deşi ne paşte un război’, vestea bună e muncitorii din fabrica respectivă vor avea mai multe comenzi.

SONDAJ: Credeţi că ar trebuie reintrodusă ARMATA OBLIGATORIE în România?

‘Poate nu am fost inspirat, îmi pare rău, dar cine nu munceşte nu greşeşte. Acolo este o fabrică, singura fabrică din România care are capacitate privind aviaţia militară, (…) care a fost abandonată, practic. Acum lucrează la întreţinerea şi retehnologizarea unor avioane militare aparţinând aviaţiei militare româneşti. În 7 mai (2012 – n.r), când am venit la Guvernare, oamenii de acolo nu îşi luaseră de un an de zile salariul (…) Ori eu le-am spus nu doar că îşi păstrează locurile de muncă dar vom avea mai mulţi bani pentru investiţii. Dacă am spus-o neinspirat, îmi pare rău, o să fiu şi mai atent. Dar fondul este acesta‘, a explicat Ponta.

Băsescu: Reactualizarea listei de rezervişti e o fază de reacţie ca stat NATO

Preşedintele Traian Băsescu a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe desfăşurată la Palatul Cotroceni, că reactualizarea listei de rezervişti a fost o acţiune derulată potrivit legii, transmite Agerpres.

De asemenea, această acţiune a fost şi o fază de reacţie a unui stat membru NATO şi a adăugat că Armata României este una dintre cele mai instruite armate din regiune.

‘Analiza s-a făcut încă din CSAT-ul trecut. Nu este un lucru excepţional, se face prin lege la fiecare patru ani, era al patrulea an. În plus au fost şi nişte faze de reacţie ale NATO. Nu numai România a făcut acest lucru, ci toate statele membre NATO’, a declarat preşedintele, întrebat despre situaţia privind reactualizarea listei de rezervişti. Băsescu a afirmat că ‘sunt destul de mulţi rezervişti în Spania şi în Italia‘, întrebat care este concluzia acţiunii de reactualizare a listelor de rezervişti.

Întrebat dacă aceştia ar putea fi rechemaţi în ţară, şeful statului a spus:

‘Nu ne punem problema rechemării. Deocamdată avem evaluări. V-am spus că nu există un pericol ca un stat membru NATO să fie atacat’.

Rugat să dea un răspuns la comentariile presei ruse potrivit cărora România ar rezista 30 de minute în cazul unui război, Băsescu a spus că este vorba despre propagandă.

‘Tot ce şi-ar dori Rusia ar fi să cădem în capcana acestei propagande. Deci nu voi răspunde Rusiei la acest element de propagandă. Au declanşat un război propagandistic, nu-l luăm în seamă’, a declarat şeful statului.

Întrebat despre o propunere avansată de ministrul Apărării, Mircea Duşa, ca tinerii până-n 35 de ani să efectueze stagiul militar, Băsescu a spus că legea în vigoare nu prevede în acest sens.

‘Nu poate [da] o hotărâre în acest sens, atât timp cât este o lege care a făcut ca România să aibă Armată de profesionişti. Deci, nu poate hotări ministrul Duşa aşa ceva. Vă pot spune că Armata României este una din cele mai bine instruite armate din regiune, având în vedere că de 11 ani participă la operaţiuni militare în Irak, care s-au terminat, şi în Afganistan. Deci trupa în România este foarte bine instruită. Şi este mult mai eficientă decât o armată neprofesionistă care-şi înrolează pentru câteva luni, pentru nouă luni sau pentru 13-14 luni, tinerii de 18 ani. Armata României este o armată care 11 ani s-a călit în teatrele de operaţii reale. Deci este o armată foarte bine instruită, din acest punct de vedere puteţi sta liniştiţi’, a mai declarat Traian Băsescu.

• Gandul: Băsescu: “Evenimentele de la Odesa se pot constitui în elementele de declanşare a unui război civil masiv” 

După contrele cu premierul Victor Ponta din ultimele zile, preşedintele Traian Băsescu dă replica de la sediul Administraţiei Prezidenţiale. […]

Situaţia din Ucraina

“Afirm poziţia statului român: România este un susţinător fără rezerve al integrităţii teritoriale a Ucrainei. Din păcate, în estul Ucrainei, dar şi în sud lucrurile se complică. Sunt toate elementele care pot identifica un început de război civil. România respinge o astfel de susţinere (precum cea a Moscovei, n.red.) care este cel puţin mincinoasă. Civilii nevionvaţi nu doboară elicoptere şi nu ocupă sedii prin utilizarea forţei şi nu declară că formează o armată care să se îndrepte împotriva Kievului”.

“Evenimentele de la Odesa devin periculoase. Se pot constitui în elementele de declanşare a unui război civil masiv”.

“Propunerea pe care o fac în numele României este ca Moscova şi Washingtonul să îşi asume în cel mai scurt timp declanşarea dialogului între puterea de la Kiev şi separatişti. Altfel, riscul unui război civil este major, iar România, ca vecin, este extrem de interesată ca acest lucru să nu se întâmple”. “Dacă nu se reuşeşte urgent punerea la masa tratativelor a separatiştilor şi a Kievului, riscul major este ca în est şi în sud-estul Ucrainei să nu se poată desfăşura alegerile prezidenţiale, iar un preşedinte ales numai cu voturile din centru şi din vest riscă să stimuleze ruperea Ucrainei”.

“România poate fi foarte puternic afectată de situaţia generată de un război civil în Ucraina. Instabilitatea se va vedea în modul în care România se va putea împrumuta pe pieţe externe”. “La fel cum Rusia are responsabilitatea conflictelor îngheţate din jurul Mării Negre, declanşarea conflictului este un efect direct al stimulării pe care o face prin separatişti”.

“Aş dori să corectez câteva afirmaţii ale premierului făcute cu lejeritate într-o campanie prezidenţială pe care o desfăşoară, dar care nu pot fi incluse decât în zona grobianismului pe care l-a arătat în ultimele zile. Una din afirmaţii a fost aceea că ne paşte un război, dar care are şi părţi bune. România nu are sentimentul că va fi atacată de Federaţia Rusă şi nu are niciun element de analiză care să acopere afirmaţia pe care a făcut-o premierul”.

“Este exclus ca România să fie atacată. Afirmaţia că ne paşte războiul nu are acoperire. În schimb, NATO nu poate să nu declanşeze elementele care vizează descurajarea elementelor de destabilizare a regiunii”. 

“O altă afirmaţie a fost să apărăm Republica Moldova. Vreau să informez că România nu are planificată apărarea Republicii Moldova prin mijloace militare, plecând şi de la Constituţia Republicii Moldova care se declară stat neutru”.

“Ce ar trebui să îl preocupe pe premier este să treacă de la declaraţii la fapte şi dacă vrea să apere R. Moldova să dea prioritate celor două proiecte de conectare energetică. Altfel totul rămâne o demagogie, pentru că Republica Moldova este dependentă de importurile de energie şi de gaz”.

• Antena3: Victor Ponta: Avem obligaţia de a fi extrem de atenţi şi de coordonaţi cu aliaţii noştri, în contextul crizei din Ucraina

Premierul Victor Ponta a declarat, duminică, într-o intervenţie telefonică Antena 3, că, deşi România nu este ameninţată direct de criza din Ucraina, “avem obligaţia de a fi extrem de atenţi şi de coordonaţi cu aliaţii noştri”.

Ponta a criticat discursul de astăzi al preşedintelui Băsescu, despre care consideră că a avut drept scop acela de a anunţa cu cine votează la alegerile europarlamentare.

“Eu am simţământul că cei care ocupăm funcţii publice în această ţară avem o răspundere foarte mare, în special în momente de criză. (…) Avem obligaţia de a fi extrem de atenţi şi de coordonaţi cu aliaţii noştri”, a afirmat premierul Victor Ponta, la Antena 3.

Victor Ponta a subliniat şi importanţa convocării unei noi şedinţe CSAT în care să se discute situaţia din Ucraina, care se schimbă în fiecare zi.

“Ultima întâlnire în CSAT a fost pe 27 martie, deci în urmă cu o lună şi jumătate, ori situaţia în Ucraina se schimbă în fiecare zi. Conflictul se apropie de graniţele noastre, Odesa e la o sută şi ceva de kilometri, şi dacă eşti un lider responsabil şi serios al României nu poţi să zici că am discutat în martie, păi în martie nu mai seamănă nimic cu ce e acum şi dacă preşedintele nu va convoca CSAT, îl vom convoca noi, bineînţeles”, a spus Ponta.

Întrebat când are de când să facă această convocare a CSAT, Ponta a răspuns: “Noi putem face solicitarea, după care data efectivă o stabileşte preşedintele”.

• Antena3: Mircea Duşa: Nu există nicio acţiune de mobilizare a rezerviştilor sau de recrutare a tinerilor
• Mediafax:

Ponta: Dacă Băsescu nu convoacă CSAT pe criza din Ucraina, îl convocăm noi luni

Bloomberg: Ucraina se apropie de RĂZBOI CIVIL. Confruntările au loc la 160 km de frontiera României

Ucraina se apropie de “război civil”, iar confruntările au ajuns la 160 de kilometri de frontierele României şi ale Uniunii Europene, comentează agenţia americană Bloomberg, prezentând incidentele armate de la Doneţk şi Odesa, soldate cu zeci de morţi.  “Violenţele au escaladat în estul Ucrainei şi s-au extins spre sudul ţării, în contextul în care forţele guvernamentale continuă ofensiva de eliminare a rebelilor”, notează agenţia de ştiri Bloomberg. “Confruntări armate au loc în estul şi sudul ţării, de la Doneţk la Odessa, la circa 160 de kilometri distanţă de frontierele sud-estice ale Uniunii Europene şi de România. Există indicii că zonele industriale şi regiunile de coastă scapă de sub controlul Guvernului de la Kiev”, adaugă agenţia de presă americană, subliniind că provinciile estice sunt “practic în stare de război”, după cum a afirmat şeful Agenţiei ucrainene de combatere a terorismului. […]

Noi VIOLENŢE la Odesa: Sute de activişti proruşi au atacat o secţie de poliţie – surse

Cum a fost provocat incendiul de la Odesa. Primele rezultate ale anchetei

Ancheta preliminară efectuată de Ministerul ucrainean de Interne arată că militanţii proruşi care s-au baricadat vineri în Casa Sindicatelor din Odesa au dat foc clădirii cu sticlele incendiare pe care le aruncau spre manifestanţi naţionalişti şi proeuropeni, scrie Kyiv Post. […]

• Hotnews: Criza din Ucraina: Armata ucraineana isi continua ofensiva in estul tarii. Kiev-ul anunta “operatiuni speciale” si in alte regiuni, dupa cea din Donetk. / Doliu national duminica si luni./ Carnagiul de la Odessa: Ancheta in curs, premierul interimar denunta “ineficienta si incalcarea legii” de catre Politie

In Ucraina este doliu national de doua zile, duminica si luni, in memoria victimelor confruntarilor sangeroase de la Odessa, soldate cu 46 de morti si peste 125 de raniti. Intre timp, sunt cautati vinovatii pentru carnagiul de la Odessa, iar fiecare tabara da vina pe cealalta. Procurorul regiunii Odessa, Igor Borsuleak, a declarat ca biroul sau a declansat o ancheta penala impotriva Politiei din oras care, sustine el, a permis violentele in masa de vineri din centrul orasului, informeaza agentia de presa RIA Novosti, citata de Agerpres. Pe de alta parte, politia se apara si sustine ca, in timpul confruntarilor din centrul Odessei si a incendiului de la Casa Sindicatelor, a primit ordin sa-si retraga unitatile din teatrul violentelor, pentru ca la acestea ar fi participat luptatori imbracati in civil si combatanti din trupele speciale ‘Storm’ si ‘Vostok’, subordonate Ministerului ucrainean de Interne.

Ora 19.15 Armata ucraineana a blocat principala axa rutiera spre Slaviansk

Armata ucraineana a blocat duminica principala axa rutiera spre orasul Slaviansk, bastion al insurgentilor pro-rusi din estul Ucrainei, au constatat jurnalistii AFP. Soldatii au instalat un baraj la 2 kilometri de Slaviansk, blocand astfel drumul expres spre Donetsk, capitala regionala. Sapte blindate au fost observate in zona duminica dupa-amiaza.

“Orasul este complet incercuit”, a confirmat pentru AFP Stella Khorocheva, purtatoare de cuvant al separatistilor.

Ora 16.55 Politia din Odessa a inceput sa-i elibereze pe activistii pro-rusi retinuti in urma cu doua zile, relateaza un fotoreporter Reuters.

Ora 16.30 Activistii pro-rusi au atacat o sectie de politie la Odessa. Sute de activisti pro-rusi au atacat o sectie de politie din orasul Odessa, fortand deschiderea portii si spargand ferestre, relateaza Reuters. Cerand eliberarea celor arestati din randurile lor, sute de activisti au inconjurat cladirea.

Ora 16:05: Violentele de la Odessa fac parte dintr-un “plan al Rusiei de distrugere a Ucrainei“, acuza premierul interimar ucrainean Arseni Iateniuk. “Ceea ce se intampla la Odessa face parte dintr-un plan al Federatiei Ruse de a distruge Ucraina si statul ucrainean”, a declarat Arseniuk la Odessa, unde s-a intalnit cu lideri locali si cu reprezentanti ai societatii civile. “Rusia a trimis oameni pentru a crea haos, dar tara trebuie sa fie unita si sa accepte reconcilierea, pentru a nu le oferi teroristilor sustinuti de Moscova posibilitatea de a diviza poporul”, a continuat premierul proeuropean. “Scopul Rusiei este de a repeta la Odessa ce se intampla in estul Ucrainei”, a subliniat Iateniuk, potrivit Mediafax. […]

• Gandul: 

Kyiv Post: Rusia a trimis zeci de avioane militare în Crimeea

Rusia a trimis zeci de avioane de vânătoare şi bombardiere în baze militare din regiunea Crimeea, în contextul amplificării tensiunilor în sud-estul Ucrainei, afirmă surse citate de presa ucraineană, citate de Kyiv Post.  Potrivit site-ului de profil militar Inforesist.org, Forţele Aeriene ruse au trimis zeci de avioane de vânătoare de tip Mig-29 şi Su-27, precum şi bombardiere Tu-22 în baze militare din fosta regiunea ucraineană Crimeea, anexată de Rusia. “Avioanele militare au fost trimise în contextul situaţiei din sud-estul Ucrainei“, fiind staţionate în baze aeriene din zona Simferopol, precizează agenţia Ukrinform. Violenţele s-au amplificat în ultimele zile în Doneţk, Slaviansk şi Odesa, unde au loc confruntări între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi proruşi.

Ponta, îngrijorat de situaţia din Ucraina: “Ne paşte un război”

Situaţia din Ucraina, “care se agravează de la o zi la alta, reprezintă pentru România cea mai mare provocare de securitate din ultimii 20 de ani”, a declarat, sâmbătă, premierul Victor Ponta, afirmând că ţara noastră trebuie să fie cât mai bine pregătită pentru toate provocările de la graniţă.

Premierul Victor Ponta a făcut aceste declaraţii sâmbătă după-amiază, la Fabrica de Avioane din Craiova, unde le-a spus reprezentanţilor uzinei că, “deşi ne paşte un război”, vestea bună pentru ei este că vor avea comenzi.

Ponta s-a urcat la manşa unui avion IAR 99 Şoim şi i-a întrebat pe reprezentanţii uzinei ce echipamente militare poate transporta un asemenea aparat, el primind explicaţii de la aceştia cu privire la posibilităţile avionului de a transporta tehnică militară.

“Vreau să fim cât de bine pregătiţi se poate pentru toate provocările de la graniţa de răsărit, vreau ca România să fie pregătită alături de aliaţii NATO să asigure cu responsabilitate siguranţa viitorului României şi în acelaşi timp vreau ca în următorul CSAT să pregătim, şi din partea guvernamentală, şi din partea celorlalte instituţii ale statului, o analiză şi o strategie referitoare la modalitatea prin care putem să protejăm identitatea şi drumul european al Republicii Moldova”, a declarat Victor Ponta.

Premierul a mai spus că situaţia din Ucraina reprezintă pentru România “cea mai mare provocare de securitate din ultimii 20 de ani”.

“Este o situaţie extrem de gravă ce se întâmplă acum în Ucraina. E din ce în ce mai rău în fiecare zi. Este cea mai mare provocare de securitate din ultimii 20 de ani pentru România. Acum vedem că decizia de a intra în NATO, pe care până acum nu am simţit-o ca fiind un beneficiu, de data aceasta se dovedeşte că va fi o decizie corectă, iar România are capacitatea militar şi strategic de a-şi îndeplini toate obligaţiile, în primul rând faţă de populaţie, cât şi către întreaga alianţă şi vine aici şi ca o extensie a responsabilităţii noastre faţă de românii de pe malul celălalt al Prutului”, a adăugat Ponta.

El afirmase, la Rovinari, că România trebuie să se afle permanent, în această perioadă, “într-o stare de atenţie”.

Întrebat de jurnalişti, la Craiova, ce înseamnă o astfel de situaţie, premierul a explicat că a vrut să evite termeni precum alertă, care ar putea induce o stare de panică în rândul populaţiei.

“Am folosit un termen nejuridic, de stare de atenţie, pentru că juridic nu vreau să vorbesc de alertă. Înseamnă că suntem în permanennţă în coordonare şi dialog permanent cu partenerii noştri americani şi europeni şi suntem tot timpul pregătiţi să avem o poziţie comună şi să ne facem partea din obligaţii care revine României în calitate de membru NATO”, a mai spus premierul.

Victor Ponta a vizitat, la Craiova, şi Fabrica de trenuri electrice SC Softronic şi s-a întâlnit cu reprezentanţii companiei turceşti ETI Gida Sanayi ve Ticaret A.T, care vor construi la Craiova o fabrică de biscuiţi şi de produse de patiserie.

Lelia Munteanu: Amok

Întâlnirea Obama-Merkel s-a finalizat pe principiul ”rămâne cum am stabilit”: SUA şi UE sunt pregătite de noi sancţiuni la adresa Rusiei, care nu vor mai viza persoane şi companii, ci sectoare ale economiei.

Între timp, Moscova îşi joacă iscusit cartea propagandistică, făcând declaraţii despre băi de sânge, despre sponsorii occidentali, despre drepturile omului etc. etc.

E din ce în ce mai clar că autorităţile de la Kiev nu pot controla ceea ce – în regiunile estice – pare a fi începutul unui război civil. Cel mai potrivit cuvânt pentru ceea ce se petrece acum în Ucraina ar fi amok (un amestec de confuzie, furie, disperare şi violenţă). Însă în sud-estul Ucrainei, unde prăsesc autointitulatele republici populare, nu sunt doar pro-europeni şi pro-ruşi, ci şi o parte însemnată a populaţiei care nu are  simpatii nici pentru Uniunea Europeană (care, în mentalul colectiv, înseamnă austeritate şi dezindustrializare), nici pentru Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan (anticamera Uniunii Eurasiatice).

Slăbiciunea autorităţilor de la Kiev, incapacitatea acestora de a face faţă omuleţilor verzi (provocărilor şi diversiunilor lansate de indivizi în uniforme fără însemne), funcţionează în favoarea Kremlinului: Ucraina nu mai poate oferi protecţie propriilor cetăţeni, avem datoria să ne protejăm etnicii ruşi.

Incapacitatea aliaţilor euro-atlantici de a găsi o soluţie inteligentă – şi alta decât mărirea bugetelor militare ale ţărilor membre NATO (vizate fiind cele din regiune, deci şi sau mai ales România), cum tocmai a declarat Chuck Hagel, Secretarul american al Apărării – nu face decât să-i dea timp lui Putin ca să-şi ducă mai departe scenariul care vizează Ucraina.

Moscova nu va purta un război deschis în regiune. Nu are nici un interes să activeze articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic (”toţi pentru unul, unul pentru toţi”).  Putin va încerca să ajungă la gurile Dunării, combinând provocări, diversiuni, referendumuri. E un proiect de durată medie, care începe cu federalizarea Ucrainei, iar ameninţările cu sancţiuni economice se pot întoarce împotriva ţărilor Uniunii Europene (cancelarul Merkel ştie asta mai bine ca oricine).

Nu e un secret nici măcar pentru doamna Nuland (cea care împărţea prăjiturele pe Euromaidan şi înjurături UE) că, după federalizarea Ucrainei, Putin intenţionează să treacă la etapa a doua – Novorossia (a şi invocat-o), respectiv anexarea sud-estului Ucrainei şi crearea unui culoar spre Transnistria. Abia în acest moment, preşedintele Rusiei se va opri să reflecteze: anexarea Transnistriei înseamnă a arunca Republica Moldova în braţele României.

• Digi24: 

Premierul Victor Ponta răspunde „Vocii Rusiei”: România ar rezista mai mult de 30 de minute într-un război

Premierul Victor Ponta spune că România va rezista în cazul unui pericol venit din partea Rusiei. Declaratia a fost făcută după ce, ieri, jurnaliştii site-ului postului de radio „Vocea Rusiei” susţineau că România nu ar rezista mai mult de 30 de minute într-un război, pentru că nu are cu ce să îşi apere teritoriul.

„Ar rezista mult mai mult. Tocmai pentru că vreau să dau asigurări că niciun cetăţean român nu este şi nu va fi în pericol, luni, împreună cu ministrul Mircea Duşa, vom face o analiză şi vom pregăti pentru prima şedinţă a CSAT toate datele şi strategia pentru a da asigurări populaţiei Romaniei şi fraţilor de pe peste Prut”, a declarat Victor Ponta, sâmbătă, la Târgu Jiu.

„Niciun român nu e în pericol, dar investiţii suplimentare şi o strategie sunt absolut necesare”, a insistat Victor Ponta.

Premierul a mai spus că va propune ca, în următoarea şedinţă a CSAT, să existe „o analiză foarte clară” a instituţiilor statului, inclusiv a serviciilor de informaţii, legat de ceea ce va putea face România pentru a sprijini Republica Moldova în contextul conflictului din Ucraina.

„Preşedintele o stabileşte (şedinţa CSAT-n.r.), noi vom propune. În calitatea mea de vicepreşedinte al CSAT, voi propune ca obligatoriu să avem din partea tuturor instituţiilor statului, nu doar cele guvernamentale, ministere, ci şi din partea serviciilor de informaţii, o analiză foarte clară apropo de ceea ce putem şi trebuie să facem pentru a sprijini guvernul pro-european şi guvernul legitim al Republicii Moldova”, a declarat Victor Ponta.

Potrivit jurnaliştilor de la Vocea Rusiei, Armata Română ar fi incapabilă să apere teritoriul țării, iar în caz de război, România nu ar rezista mai mult de 30 de minute. […]

• Hotnews:

Ponta vrea sa propuna o discutie in CSAT privind Ucraina. Basescu raspunde: S-a discutat demult, dar nu si-a dat seama cand

Ministerul Apararii infirma “categoric” existenta unui proces de mobilizare a rezervistilor sau de recrutare a tinerilor

Ministerul Apararii Nationale a infirmat “categoric”, intr-un comunicat de presa, faptul ca exista un proces de mobilizare a rezervistilor sau de recrutare a tinerilor, asa cum a aparut recent in presa.

“Documentul la care se face referire, ordinul comun publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 312, din 28 aprilie 2014, actualizeaza modelul certificatului medical eliberat de medicul de familie ce urmeaza sa fie prezentat de tineri la comisia locala de recrutare-incorporare, pentru efectuarea vizitei medicale. Acest demers este unul legal, in conformitate cu articolul 27 din Legea nr. 446/2006 privind pregatirea populatiei pentru aparare, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede in mod expres obligativitatea stabilirii unui model unic pentru acest tip de document”, explica MApN.

Ministerul precizeaza ca certificatul este similar cu cel al soldatilor profesionisti si masura nu are “nicio legatura cu eventuale evolutii in mediul de securitate, in vecinatatea Romaniei.”

Ministerul afirma de asemenea ca “trebuie evitata caderea in capcana unui razboi psihologic”, cu referire la aprecierile privind capacitatea operationala a Armatei sau implicarea Romaniei in vreun act militar pe teritoriul Ucrainei.

“Armata Romaniei este in masura sa-si indeplineasca indatoririle stabilite prin Constitutie, pentru asigurarea securitatii nationale si indeplinirea obligatiilor internationale asumate de Romania in plan militar. Ca membra a NATO, Romania ia toate masurile, conform deciziilor stabilite la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, pentru a fi pregatita sa contribuie la realizarea obiectivului fundamental al NATO, apararea spatiului comun aliat” incheie comunicatul.

Joi, ministrul Apararii, Mircea Dusa, afirma despre temerile legate de un conflict militar in Ucraina ca este vorba doar de “un razboi psihologic in capcana caruia nu trebuie sa cadem” si ca Romania este un stat puternic, cu sistemul de securitate national asigurat.

Generalul Constantin Degeratu la 6TV, Emisiunea „Valori euroatlantice”, cu colonelul (r) Ion Petrescu – aprilie 2014 (fragment – vezi intergral in linkul de mai jos):

Generalul Degeratu vrea GARDA NATIONALA pentru un posibil RAZBOI:

“Armata romana NU are capacitatea apararii teritoriului”

***

• ActiveNews (15 aprilie): Fostul Şef al Armatei: În acest moment, NU avem capacitatea de a apăra un teritoriu. Dacă mai vrem o ţară, avem nevoie de înfiinţarea Gărzii Naţionale

Generalul în rezervă Constantin Degeratu, fost Şef al Marelui Stat Major al Armatei Române între 1997 şi 2000, a declarat că România are nevoie de o armată de rezervă, o Gardă Naţională, iar cetăţenii trebuie să conştientizeze pericolul ce pândeşte o ţară ca a noastră.

“Am avut în vedere, în perspectiva trecerii la serviciul militar profesionist, nevoia pregătirii a unei părţi a populaţiei, pentru apărare, dar într-o formă profesionistă, chiar dacă este armată de rezervă“, a spus Degeratu la 6TV.

Fostul ofiţer a mai spus că în România există suficienţi tineri pentru a înfiinţa o Gardă Naţională formată din peste 100.000 de oameni. Degeratu a adăugat că pentru aceasta însă, nu este suficientă doar implicarea Armatei, ci a autorităţilor de stat în ansamblu.

“Eu cred că există suficientă resursă în România, atâta vreme cât avem răspundere de a ne apăra ţara, avem şi dreptul de a ne apăra. Eu cred că se găsesc resurse, legislaţie şi motivaţie corespunzătoare pentru o armată de rezervă de 100-120.000 de oameni. Fără niciun dubiu. Ar trebui însă un buget corespunzător, o campanie publică de conştientizare că dacă mai vrem o ţară, există pericole şi aşa trebuie acţionat. Dacă mai vrem o ţară.“

Degeratu a exemplificat spunând că înfiinţarea unei astfel de structuri în 1968 a descurajat URSS, care se gândea la o acţiune fulger împotriva României, în contextul în care ţara noastră se opusese invaziei din Cehoslovacia.

“Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina este un semnal că o parte a statului începe să se trezească. În 1968, la invazia Cehoslovaciei, când România s-a opus, una din măsurile luate a fost constituirea gărzilor patriotice. Măsura în sine, nu spune mare lucru, dar când distribui 1 milion de pistoale mitralieră la 1 milion de oameni, care au făcut pregătire militară şi care sunt motivaţi suficient faţă de un posibil inamic, poate constitui un factor de descurajare pentru o acţiune fulgerătoare. Nu pentru una clasică, dar pentru una fulgerătoare da. Îl obligă pe cel care are astfel de gânduri să elaboreze altfel planul de acţiune. Oricum, pentru România este obligatorie”, a afirmat Degeratu.

Concluzia generalului nu lasă loc de prea multe comentarii.

“La capitolul putere de foc, anti-aeriană şi anti-tanc, în absenţa unor sume serioase alocate pregătirii şi înzestrării, nu ai capacitate de luptă. Iar Armata Română, aşa cum este acum, nu are capacitatea apărării unui teritoriu. Decât pe bază de eroism.”

Amenințarea cu războiul transmisă miercuri de ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, către Ucraina reprezintă o acută în discursul politic de la Moscova. Pentru prima dată se face o legătură directă cu războiul din Georgia. Apoi, e vorba de echivalarea separatiștilor ruși din Ucraina cu cetățeni ruși. E aici un sofism gros, periculos, spune Emil Hurezeanu. Totuși, imposibil de pus în aplicare, consideră jurnalistul.

Cred că este vorba despre o amenințare retorică, gravă, dar imposibil de pus în aplicare, pentru că asta declanșează un întreg proces. Orice intervenție în Ucraina urcă spirala și cred că rușii nu au acest interes acum. Cred că ei insistă cu presiunile asupra situațiilor conflictuale din orașe est-ucrainene, fixează raza de amenințare în direcția Republicii Moldova prin Transnistria… Au legat posibilitatea secesiunii Transnistriei, după cererea politicienilor locali de unire cu Rusia, și autodeclararea Republicii Odessa. Dar nu cred că conducerea Rusiei e în situația de a escalada operațiuni militare, pentru că trecerea frontierelor Ucrainei – cu ce? cu tancuri, cu blindate, cu avioane – presupune încălcarea unor frontiere și mai legitime decât cele ale Crimeei. E greu de crezut că se va întâmpla asta”, a declarat analistul Emil Hurezeanu în emisiunea „Jurnalul de Seară” de la Digi24.

Pe de altă parte, Emil Hurezeanu recunoaște că în regiune există o tensiune militară și spune că cel mai bine este detectată chiar de către militari. Jurnalistul a luat ca exemplu o intervenție anterioară la Digi24 a generalului în rezervă Constantin Degeratu, fost șef al Statului Major General.

La o simplă analiză de discurs, Emil Hurezeanu a constatat că generalul Degeratu a folosit de prea multe ori, în cinci minute, formula „cu siguranță”. În opinia jurnalistului, această formulă îi permite generalului să nu-și trădeze nesiguranța și starea de teamă.

„Am fost convins, nu sunt un psiholog, dar când un general, în cinci minute, îți vorbește despre posibilitatea refacerii gărzilor patriotice și a chemării rezerviștilor – fie ei profesioniști, fie cei recrutați în armata obligatorie – și spune de fiecare dată când începe o frază „cu siguranță”, „cu siguranță”, în spatele acestei siguranțe, care e doar retorică, stă teama. Multor oameni le este teamă. E normal”, a declarat Emil Hurezeanu.

• Vocea Rusiei/ “Valentin Vasilescu” [disclaimer: site de propaganda ruseasca]:

România vrea să refacă Gărzile patriotice ale lui Ceauşescu

Odată cu criza ucrainiană a fost scos de la naftalină generalul colonel (r.) Constantin Degeratu. Dacă SUA nu își vor spori substanțial prezența în România și în mod cert n-o va face, Degeratu spune că armata de militari profesioniști români, compatibilizată cu NATO prin trecerea în rezervă a 30.000 de ofițeri în perioada 1997-2007, e incapabilă să apere teritoriul românesc. Tot generalul afirmă că ne-ar trebui niște eroi și cheltuieli în plus, prin înființarea Gărzii Naţionale, adică fostele Gărzi patriotice ale lui Ceaușescu, desființate după 1990, la recomandarea Occidentului.

Personal, am mari dubii în ceea ce privește competența profesională a lui Degeratu, cel care a avut calitatea de șef al Statului Major General al armatei române în perioada 1997-1999. Perioadă în care s-a afirmat prin punerea în aplicare a Hotărârii nr. 0103/1997, întărită ulterior prin Hotărârea Guvernului Victor Ciorbea, de desfiinţare a Brigăzilor 32 şi 37 de rachete (renunţându-se la rachete balistice R-17/ SCUD-B). În timp ce Degeratu renunța la cel mai eficient mijloc de descurajare de care dispunea armata română, Turcia, membru vechi al NATO a început să fabrice sub licenţă chineză CPMIEC, sute de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune B-611 (rebotezate J-600T Yıldırım I/II/III). Licenţă pentru care Turcia a plătit Chinei peste 300 milioane USD. Rachetele J-600T, care au intrat în dotarea armatei turce, au o rază de acţiune de 150-900 km, fiind similare rachetelor balistice R-17/ SCUD-B.

[…]

După primul război mondial, Polonia a devenit un jucător extrem de băgăcios de care n-avea nimeni loc să ia măcar o palmă, folosindu-se și ea de Dictatul de la München din 1938, pentru a câștiga teritorii pe seama Cehoslovaciei. Ca și Polonia în septembrie 1939, acum nici România nu dispune de o armată adaptată acestui secol, cheltuielile cu înzestrarea în ultimele decenii fiind aproape inexistente. Pe fondul schimbării raportului de forțe, ca urmare a acaparării totale a Ucrainei în sfera de influență a Moscovei, această principală vulnerabilitate a României, ca și flegmele aruncate în trecut spre Putin de către Băsescu, pitit după umărul lui George W. Bush, ar putea costa enorm România. Chiar și dacă nu decide să recupereze teritoriile românești, din care unele aparțin acum Ucrainei.

• Adevarul: 

„Războiul murdar“ din estul Ucrainei: faza pe umilinţe

Rusia recurge la tehnici de demoralizare a tupelor ucrainene şi a populaţiei pentru a câştiga şi estul Ucrainei. Strategii militari occidentali ar trebui să studieze tehnicile de luptă pe care le-a folosit Rusia pentru cucerirea Crimeei şi în estul Ucrainei

Regulile  războiului clasic nu mai sunt valabile. Este o nouă eră, tacticile sunt altele,  bătălia se poartă nu numai în teren ci la televizor şi pe youtube. Rusia şi-a atins obiectivele folosindu-se de toate instrumentele sale de putere şi influenţă: a început mai întîi în zona în care avea cea mai mare populaţie rusofilă Crimeea, cu proteste civile, referendum, procesul rapid de ratificare de către instituţiile oficiale de la Moscova şi a continuat apoi cu infiltrarea de trupe armate fără însemne, nu fo[a]rte agresive,  bine conduse şi disciplinate în localităţile din estul Ucrainei unde populaţia rusofilă este destul de bine reprezentată.

Strategia deja testată cu succes în Crimea este aplicată şi aici. Proruşii,  nu recunosc noile autorităţi de la Kiev, cer autonomie. Sprijiniţi de membri ai aşa-numitelor trupe de autoapărare în rândul cărora specialiştii militari occidentali au descoperit şi membri ai trupelor speciale ale armetei ruse, bine înarmaţi, proruşii atacă şi ocupă clădirile administraţiilor regionale.

Umilirea soldaţilor şi a ostaticilor

După mai multe ezitări, puterea de la Kiev declanşează o „operaţiune anti-teroristă“, dar fără rezultate notabile. Analiştii militari spun că a trimite blindatele împotriva trupelor speciale care îşi fac fotografii cu populaţia civilă, nu este o mişcare câştigătoare. Nu le-a fost prea greu pro-ruşilor să trimită un grup de civili în faţa blindatelor şi să le oprească, apoi să urce filmuleţe pe youtube şi să arate cât de demoralizaţi sunt soldaţii ucraineni – înfometaţi şi prost echipaţi şi că trec de partea poporului. 

Această tehnică de umilire a militarilor ucraineni şi de demoralizare a populaţiei a cunoscut două momente importante, zilele trecute, când au fost prinşi trei agenţi ai serviciilor secrete ucrainene, SBU. Aceştia au fost torturaţi şi prezentaţi publicului legaţi la ochi şi în chiloţi. La aceasta s-a adăugat, prezentarea celor opt inspectori OSCE ostatici, pentru a arăta ucrainenilor că nu se pot baza pe occidentali. Şi totul pe fundalul prezentării unei unei stări de haos şi de disoluţie a autorităţii statului şi înducerea unor spaime faţă de pericolul fascismului. 

Luni, la Doneţk, proruşii au atacat un miting al proeuropenilor ucraineni, iar în urma acestor violenţe au fost rănite 14 persoane, iar cel puţin patru au fost luate ostatice. Şi ca tabloul să fie complet, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şi-a exprimat îngrijorarea  faţă de construcţia rapidă în Ucraina a unor penitenciare „ care seamănă mult cu lagărele naziste de concentrare“.

Amiralul ucrainean Igor Kabanenko scrie pe Facebook că în viitorul apropiat evenimentele se pot desfăşura după două scenarii:

1. Continuarea destabilizării la graniţă cu scop provocator şi pentru a intimida, totodată extinzând zona de instabilitate cu ajutorul forţelor speciale ruse diversioniste

 2. Invazie sub masca unei „operaţiuni de menţinere a păcii“, în scopul de a controla Dnipropetrovskul, Odessa şi Kievul, ocupând respectivele teritorii ale Ucrainei.

„Toate acestea vor fi însoţite de operaţiuni informaţional-psihologice care vizează militarii noştri şi populaţia“, – a subliniat amiralul  Kabanenko.

Ucrainenii se simt uitaţi

Corespondentul „Adevarul“ în Ucraina, Mircea Barbu scrie că „ ucrainenii pro-europeni se simt oarecum dezamăgiţi şi uitaţi de autorităţile de la Kiev, mai ales după ce au văzut că luni seara poliţia din Doneţk s-a retras în timpul ciocnirilor, lăsându-i pe oameni să fie atacaţi de separatişti. Pe fondul acestei neîncrederi crescânde cred că pro-ruşii vor câştiga tot mai mult capital politic şi chiar economic“, este de părere Mircea Barbu.

Criza din Ucraina: Masacrul de la Odessa împinge ţara pe marginea prăpastiei

Pentru Ucraina, ziua de vineri a fost cea mai sângeroasă din ultimele trei luni, cel puţin nouă persoane fiind ucise după ce armata a lansat primul atac major pentru a recâştiga controlul asupra oraşului Slaviansk asediat de separatişti. Mai mult, confruntările dintre proruşi şi proucraineni au escaladat în oraşul Odessa, acolo unde peste 46 de oameni au murit într-o clădire incendiată.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat că deţine dovezi incontestabile privind implicarea Moscovei în răpirea reprezentanţilor OSCE de către militanţii pro-ruşi. Potrivit unui comunicat al serviciilor speciale ucrainene, în pofida faptului că partea rusă declară că Ucraina se face vinovată de răpirea observatorilor OSCE, există dovezi care demonstrează contrariul.

Astfel, colaboratorii Serviciului de Securitate al Ucrainei au interceptat o convorbire telefonică dintre reprezentantul liderului de la Kremlin, Vladimir Lukin, şi unul dintre liderii separatiştilor, care fac parte din grupul „Strelkov”, Igor Girkin. Autorităţile de la Kiev spun că înregistrarea convorbirii demonstrează clar că acţiunile rebelilor au fost coordonate de autorităţile de la Moscova, iar „implicarea activă” a delegaţiei ruse în eliberarea ostaticilor este doar o înscenare”, a mai comunicat Serviciul ucrainean de Securitate.

Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa reţinuţi de insurgenţi de 8 zile în Slaviansk au fost eliberaţi, a anunţat un oficial rus sâmbătă dimineaţă. „Toate cele 12 persoane (opt străini – observatori OSCE – şi patru ucraineni) ce figurau pe lista mea au fost eliberate“, a anunţat emisarul rus Vladimir Lukin.

 „Observatorii militari au fost eliberaţi, dar nu vom face niciun comentariu pe această temă până când nu vor ajunge într-un loc sigur“, a declarat şi purtătorul de cuvânt al organizaţiei Natasha Rajakovic, confirmând anunţul făcut anterior de emisarul special Vladimir Lukin.

Bulgaria: Trebuie să înceteze situaţia de la Odessa

Ministrul bulgar de Externe, Kristian Vinghenin, spune că există posibilitatea ca cei 300.000 de etnici bulgari din Ucraina să ceară azil politic dacă violenţele vor continua.

“Situaţia de la Odesa este monstruoasă. Trebuie acţiuni urgente pentru limitarea violenţelor. Autorităţile ucrainene trebuie să dezarmeze grupurile paramilitare şi să limiteze influenţa grupurilor de extremă-dreapta”, a declarat şeful diplomaţiei bulgare.

Rusia întrerupe zborurile Aeroflot către Harkov şi Doneţk

Aeroflot anunţă că opreşte zborurile spre Harkov şi Doneţk. Decizia vine după ce autorităţile de la Kiev au interzis aeronavelor companiei ruse să intre în spaţiul aerian al Ucrainei.

Interdicţia este valabilă până pe 5 mai. Biletele pot fi anulate fără penalizări. Agenţia federală rusă a aviaţiei -Rosaviaţia – a calificat măsura drept o „nerespectare fără precedent a acordurilor internaţionale”, subliniind că interdicţia încalcă drepturile pasagerilor şi duce la instituirea unei blocade umanitare împotriva locuitorilor din sud-estul Ucrainei. Reprezentanţii instituţiei au dat asigurări că Rusia nu va răspunde în aceeaşi manieră şi nu va închide spaţiul aerian pentru companiile din Ucraina.

Lupte pentru Slaviansk

Armata ucraineană a atacat vineri Slaviansk, reuşind să captureze cele mai importante puncte de control din afara bastionului cu preţul doborârii a două elicoptere ale sale, dar nu a reuşit să pătrundă şi în centrul oraşului.

Cea mai mare vărsare de sânge a avut loc la Odessa. Un miting proucrainean la care au participat aproximativ 1.500 de suporteri ai cluburilor de fotbal, înaintea unui meci programat vineri seară, a fost atacat de sute de militanţi proruşi cu căşti de protecţie şi dotaţi cu bâte. Cele două tabere au aruncat cocktailuri Molotov, pietre smulse din caldarâm şi explozibili. Martorii oculari susţin că au văzut cum militanţii proruşi trăgeau în civili de pe acoperişurile unor clădiri. În aceste confruntări, cel puţin 3 persoane au fost ucise. 

Trei zile de doliu la Odessa

Trei zile de doliu au fost declarate în Odesa, după ce 46 de oameni au murit în urma confruntărilor sângeroase între un grup de separatişti proruşi şi două grupuri de microbişti ucraineni. „Deocamdată au fost identificate şase persoane, toate din oraşul Odesa“, a declarat  Igor Borşuleak, procurorul regiunii Odesa, care a refuzat să confirme sau să infirme prezenţa între jertfele tragediei a cetăţenilor ruşi sau a unor persoane din regiunea separatistă a Republicii Moldova.

Vineri seară, activişti proucraineni au atacat o tabără în care susţinătorii proruşi îşi instalaseră corturile, forţându-i pe aceştia să se refugieze în „Clădirea Sindicatelor“, care ulterior a fost incendiată. Poliţia a declarat că 31 de persoane au murit din cauza fumului sau în urma încercărilor de a se salva sărind pe geamurile de la etaj. Presa din Republica Moldova scrie că printre victime s-ar afla 15 cetăţeni ruşi şi 10 originari din Transnistria. Informaţia nu a fost, însă, confirmată din surse oficiale.
Potrivit martorilor, manifestanţii proruşi au tras mai multe focuri din arme pneumatice şi de foc, iar la locul incidentului au fost găsite mai multe gloanţe, inclusiv de la automate Kalaşnikov.
Întrebată cine a aruncat cocktailurile Molotiv în clădire, activista proucraineană Diana Berg a precizat: „oamenii noştri, dar acum tot ei îi ajută să se salveze din clădirea în flăcări“, scrie „Washington Post“.

În timpul confruntărilor, au fost avariate mai multe maşini şi o clădire. În legătură cu situaţia creată, guvernatorul oraşului, Vladimir Nemirovski, a convocat o şedinţă de urgenţă la care au participat şeful procuraturii şi al miliţiei locale. Ulterior, acesta a declarat că forţele de ordine se fac vinovate pentru evenimentele tragice care au avut loc, pentru că nu au reacţionat promt pentru a opri violenţele.

În urma violenţelor din Odessa, peste 130 de persoane au fost reţinute. Ele riscă acuzaţii care variază de la participarea la revolte până la crimă cu premeditare.

Reacţia Rusiei

Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a declarat vineri că atacul asupra oraşului Slaviansk a fost organizat cu intenţia de a proteja civilii de „mercenarii statelor străine, de teroriştii şi criminalii care iau ostatici, ucid şi torturează persoane şi ameninţă integritatea teritorială şi stabilitatea Ucrainei“. 

Însă un purtător de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin a numit ofensiva un act „criminal“ şi a spus că a „distrus ultima speranţă pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Geneva“ încheiate pe 17 aprilie, pentru a dezamorsa criza. Conform acordului semnat de Ucraina, Rusia, Statele Unite şi Uniunea Europeană, separatiştii urmau să depună armele şi să părăsească clădirile guvernamentale pe care le-au ocupat în estul Ucrainei.

„Rusia primeşte cu indignare informaţiile despre noua crimă comisă la Odesa şi îndeamnă Kievul şi susţinătorii săi occidentali să pună capăt anarhiei şi să îşi asume responsabilitatea în faţa poporului ucrainean. Aceste evenimente tragice sunt considerate de Moscova ca un nou semn de iresponsabilitate ucigaşă a autorităţilor de la Kiev”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe al Rusiei.

Reacţia SUA

La Washington, preşedintele american Barack Obama şi-a întărit vineri sprijinul faţă de ofensiva Ucrainei şi a transmis că SUA şi Europa sunt unite în determinarea de a impune sancţiuni suplimentare dacă Rusia continuă să destabilizeze ţara. „Noi nu vrem să pedepsim Rusia, ci să o determinăm să opteze pentru calea dreaptă. Nu vom avea altă soluţie decât să impunem sancţiuni mai severe dacă Rusia perturbă alegerile prezidenţiale programate pentru 25 mai, sancţiuni care vor slăbi şi mai mult Rusia din punct de vedere economic. În contextul în care forţele ucrainene încearcă să restabilească ordinea în estul ţării este evident pentru întreaga lume că aceste grupuri sprijinite de Rusia nu sunt nişte protestatari paşnici. Vorbim despre militanţi puternic înarmaţi, care beneficiază de sprijinul Rusiei“, a transmis Barack Obama vineri.

Însă violenţele „inacceptabile“ de la Odesa au fost condamnate de Statele Unite, care au făcut din nou apel la autorităţile din Ucraina şi Rusia să restaureze ordinea. „Violenţa şi dezordinea care au condus la atât de mulţi morţi şi răniţi sunt inacceptabile. Cerem celor două părţi să lucreze împreună pentru restaurarea calmului, legii şi ordinii”, se arată într-un comunicat al Departamentul american de Stat.

• Mediafax: Rusia susţine că nu mai are influenţă asupra militanţilor proruşi din Ucraina. Apelul SUA către cele două ţări

Rusia “a pierdut influenţa” asupra militanţilor proruşi din Ucraina, afirmă Kremlinul, subliniind că organizarea scrutinului prezidenţial ar fi “absurdă” date fiind violenţele actuale. Statele Unite au îndemnat Ucraina şi Rusia să “restaureze ordinea” după violenţele “inacceptabile” care au avut loc vineri la Odesa, unde 35 de persoane au murit într-un incendiu izbucnit în urma unor confruntări violente.

UPDATE 12:00 – Serviciile de securitate continuă operaţiunea “antiteroristă” în estul Ucrainei

Serviciile de securitate ucrainene continuă “operaţiunea antiteroristă” în oraşele Slaviansk şi Kramatorsk, situate în estul ţării, anunţă ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, citat de AFP.

“Etapa activă a operaţiunii continuă; nu ne oprim”, a transmis Avakov.

“Forţele de ordine au intervenit la Kramatorsk, au preluat controlul asupra turnului de televiziune, care era ocupat de terorişti”, precizează ministrul de Interne.

“La operaţiunea antiteroristă participă militari şi membri ai Gărzii Naţionale”, a încheiat Avakov.

UPDATE 11:37 – Rusia susţine că nu mai are influenţă asupra militanţilor proruşi din Ucraina

“Organizarea alegerilor prezidenţiale pe 25 mai ar fi absurdă, în contextul intensificării violenţelor”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei.

“Rusia nu ştie ce poziţie să aibă faţă de situaţia din Ucraina. Moscova a pierdut influenţa asupra comunităţilor rusofone din Ucraina şi nu mai poate convinge militanţii să predea armele”, a subliniat Peskov.

“Kievul şi susţinătorii occidentali provoacă vărsarea de sânge şi poartă responsabilitatea directă”, a insistat oficialul rus. […]

• The Epoch Times (28 aprilie): EXCLUSIV. Scenariu de coşmar: Rusia anexează Odessa şi ameninţă Moldova (interviu)

„Regiunea Odessa ar putea deveni rusească în nici douăzeci şi patru de ore, cu implicaţii majore pentru Ucraina, dar şi pentru întreaga Europa de Est. Prin realizarea legăturii fizice cu Transnistria, Moldova va fi direct ameninţată nu numai politic, ci şi militar”, susţine analistul militar Cristian Negrea într-un interviu pentru Epoch Times. În opinia sa, indiferent ce se va întâmpla mai departe, Rusia a câştigat această rundă pentru ca aderarea Ucrainei la UE este blocată, iar dacă se ajunge la război civil, Rusia poate alimenta conflictul ajutând discret forţele pro-ruse, la fel cum face acum.

Epoch Times: Care credeţi că va fi următorul pas pe care-l va face Putin în Ucraina? Va lovi el în Odessa pentru a tăia complet Ucraina de la Marea Neagră?

Din start putem spune că ocuparea Crimeii de către Rusia a surprins şi pus Occidentul într-o postură greu de imaginat. Douăzeci şi trei de ani de încercare de a construi relaţii constructive economice şi politice cu vechiul adversar din Războiul Rece s-au dovedit fără folos. Au mai fost crize ca şi cea din Georgia din 2008, dar administraţia Obama s-a grăbit să reseteze relaţiile, o politică dovedită ineficientă. Ori, prin ocuparea Crimeii, Rusia a deschis o nouă abordare în relaţiile internaţionale, o abordare care Occidentul o credea depăşită. Şi totuşi s-a întâmplat. De aceea occidentalii sunt prinşi pe picior greşit şi încă nu conştientizează realitatea. Rusia nu s-a schimbat, ea încearcă să recâştige poziţii şi influenţă după modelul secolului trecut.

De aceea, reacţia occidentală a fost foarte timidă, cu sancţiuni economice, dar şi acelea pe anumite paliere, în funcţie de ce va face Rusia în continuare. Dar ruşii sunt foarte buni strategi – au ocupat Crimeea, apoi au plusat cu exerciţii militare în Marea Baltică. Răspunsul NATO a fost întărirea apărării aeriene a Poloniei şi Ţărilor Baltice şi desfăşurări navale minore în Marea Neagră. Rusia a aşteptat o lună, ca să vadă cum va reacţiona comunitatea occidentală, apoi a dus planul mai departe, mulţumită de reacţia slabă a Occidentului. Sancţiunile economice nu o afectează prea mult deoarece cetăţeanul simplu nu beneficia oricum de încasările din vânzările de hidrocarburi, nu se vedea în nivelul de trai.

Platoul continental, zonele exclusive de exploatare de hidrocarburi, comerţul, turismul – toate vor înceta să mai existe pentru Ucraina. Şi multe altele, încă greu de cuantificat.

Ca urmare, Rusia a mers mai departe, plusând în estul Ucrainei, dar fără a neglija vestul. Concentrează trupe la graniţa estică, porneşte mişcările secesioniste după modelul Crimeii, dar nu uită Vestul Ucrainei, întăreşte Transnistria şi proclamă o republică a Odessei. Vedem din partea Rusiei o aplicare perfectă a principiilor strategice enunţate de Sun Tzu care spunea că forţa secundară poate deveni cea principală şi viceversa, totul în funcţie de situaţie.

Ori, în acest caz, cu trupele ucrainene masate la est pentru a face faţă ameninţării din zonele pro-ruse de aici, plus concentrări de trupe ruseşti la graniţă, este foarte posibil, chiar foarte probabil, ca Rusia să lovească în punctul cel mai vulnerabil şi mai puţin apărat, mă refer aici la vestul Ucrainei. Deja piesele sunt aşezate – s-a declarat republica Odessa, iar din Tiraspol până la Odessa sunt doar o sută de kilometri. O agitaţie la Odessa, ocuparea unor clădiri oficiale de către pro-ruşi (ajutaţi de forţele speciale ruse fără însemne, ca şi în Crimeea) şi ajutorul rusesc din Transnistria ar putea ajunge în câteva ore. Mai mult, militarii ucraineni care blochează calea de acces dintre Crimeea şi Ucraina pot fi prinşi între două fronturi, fără nicio şansă, pentru că majoritatea trupelor ucrainene sunt masate la est. Să nu uităm nici posibilitatea unui desant de pe mare, dat fiind că flota ucraineană există mai mult cu numele.

Regiunea Odessa ar putea deveni rusească în nici douăzeci şi patru de ore, cu implicaţii majore pentru Ucraina, dar şi pentru întreaga Europa de Est. De acea consider, prin prisma uşurinţei cu care s-ar putea realiza asta şi prin faptul că Rusia ar putea astfel să obţină maximum de avantaj strategic, că aceasta este calea pe care va merge Rusia. Aici va lovi Putin.

Dar, cum spune Sun Tzu, în război totul e fluid, niciun plan nu se va potrivi după ce încep ostilităţile. De aceea este foarte posibil, ca dacă Ucraina reacţionează într-un anumit mod, Rusia va lovi acolo unde va considera că are cele mai mari şanse, în funcţie de evoluţia evenimentelor. Să nu uităm că Rusia are deplina iniţiativă în acest caz, iar restul actorilor doar încearcă să reacţioneze în funcţie de mişcările Rusiei.

Ce se întâmplă dacă Ucraina pierde controlul regiunii Odessa şi a Bugeacului? Ce implicaţii ar avea asta pentru România şi Republica Moldova?

Pierderea ieşirii la mare, pentru orice ţară riverană, reprezintă o catastrofă, cu atât mai mult pentru Ucraina, ţară cu multiple probleme. Ucrainei i se taie accesul la Marea Neagră prin pierderea ultimului port important pe care îl mai deţine, restul flotei ucrainene rămase fidele nu mai are unde să acosteze, iar implicaţiile politice, economice şi militare sunt de neimaginat. Platoul continental, zonele exclusive de exploatare de hidrocarburi, comerţul, turismul – toate vor înceta să mai existe pentru Ucraina. Şi multe altele, încă greu de cuantificat.

Această mişcare, dacă se va realiza, va avea implicaţii majore de securitate nu numai pentru Republica Moldova, dar şi pentru România. Prin realizarea legăturii fizice cu Transnistria, Moldova va fi direct ameninţată nu numai politic, ci şi militar. Moldova a fost supusă presiunii şi şantajului de către o Transnistrie izolată faţă de Rusia, vă daţi seama ce va fi atunci când va avea graniţă directă cu Rusia? În mod sigur, ne vom putea lua adio de la podurile de flori de pe Prut şi relaţiile privilegiate. R.Moldova va intra sub control rusesc foarte repede, asta doar dacă nu decide unirea cu România, lucru puţin probabil în aceste condiţii.

România va avea din nou mari probleme de securitate cu o Rusie vecină agresivă, după cum s-a dovedit în ultima lună. Fiindcă Rusia nu se va schimba în bine după ce îşi va realiza obiectivul, ba dimpotrivă, încurajată de lipsa de reacţie a Occidentului, va presa mai departe spre vest.

Care este importanţa Tighinei în această ecuaţie?

Tighina are o importanţă covârşitoare în această ecuaţie, este practic cheia pentru controlul malului drept al Nistrului de către forţele separatiste transnistrene. Să ne amintim faptul că în războiul de pe Nistru din 1992, transnistrenii sprijiniţi de tancurile din Armata a XIV-a rusă au depus mari eforturi pentru a-l ocupa, alocând resurse militare importante, în defavoarea altor regiuni din stânga Nistrului, rămase şi astăzi sub controlul Chişinăului, cum ar fi platourile Cocieri şi Coşniţa, la nord şi sud de Dubăsari. Asta tocmai datorită importanţei sale strategice. Tighina este un cap de pod important, iar deţinerea ei securizează cea mai importantă comunicaţie peste Nistru, podul de aici. Proximitatea faţă de Chişinău face capitala moldoveană să fie la cheremul ameninţării militare a regiunii transnistrene, căci sunt doar 60 de kilometri între cele două oraşe.

În cazul în care scenariul menţionat mai sus se produce şi Rusia ajunge să controleze Odessa şi sudul Ucrainei făcând joncţiunea cu Transnistria, Tighina ajunge sub control rusesc direct şi vă daţi seama la ce presiuni va fi supusă Republica Moldova. De aceea am subliniat cu altă ocazie faptul că în acest caz, Moldova va trebui să ocupe militar Tighina şi să securizeze podul de peste Nistru de aici imediat ce se produce ofensiva transnistreană spre Odessa, deoarece atunci Tighina va fi mai slab apărată.

Mai mult, armata română va trebui să facă tot posibilul pentru a evita ocuparea Bugeacului de către Rusia. Acest lucru nu este prea dificil [?!, n.n.], se poate realiza împreună cu Ucraina. Ucrainenii sunt dornici să dea un semnal cum că sunt sprijiniţi de alţii, cu atât mai mult cu cât ar fi vorba de un membru NATO. Ar trebui de pe acum să se înceapă nişte exerciţii militare comune româno-moldovene-ucrainene chiar în Bugeac, în urma cărora forţe mixte să ocupe preventiv linia Nistrului, pentru a evita extinderea republicii Odessa şi dincoace de Nistru.

Pentru România şi Moldova linia Nistrului este cea mai bună linie defensivă, iar Ucrainei i-ar prinde bine această lovitură de imagine care are meritul că i-ar mai reţine pe ruşi de la manevre agresive în vecinătatea unor trupe NATO. Desigur, ideal ar fi ca şi NATO să fie implicat în aceste exerciţii militare, ar fi cea mai bună măsură de sprijin a Ucrainei.

Putem presupune că Ucraina nu va fi de acord, dar este puţin probabil, nu se preocupă acum de Bugeac când este pe cale să piardă mai bine de o treime din teritoriu, asta în cazul în care nu face nimic.

Cum se explică faptul că autorităţile separatiste de la Tiraspol au făcut recent o nouă cerere de alipire, iar apoi Putin a cerut ridicarea imediată a „blocadei” impusă Transnistriei, ameninţând şi cu o intervenţie militară?

Este în logica derulării evenimentelor, se pregăteşte terenul pentru lovitura din vestul Ucrainei despre care vorbeam. Iar chestiunea cu blocada este doar pretextul dorit de Putin pentru a justifica intervenţia armată.

Până la un punct, aici este ilustrarea proverbului cu pe cine nu laşi să moară nu te lasă să trăieşti. Până acum Ucraina a tratat cu ipocrizie chestiunea transnistreană, sprijinind-o şi trăgând foloase de pe urma activităţilor de contrabandă, mai precis unii oficiali. Dacă ar fi blocat entitatea transnistreană după Revoluţia Portocalie din 2004, în câteva luni Transnistria dădea faliment. Dar nu s-a vrut, astfel ucrainenii s-au trezit cu ameninţarea de aici în momentul în care Rusia a schimbat macazul faţă de Ucraina. De aici se dovedeşte faptul că Transnistria a fost creată pentru a controla nu numai Moldova, dar şi Ucraina.

După ce logică operează forţele speciale ruseşti din Estul Ucrainei? Au ele ca scop destabilizarea şi împiedicarea alegerilor sau sunt gândite ca punct de plecare pentru o anexiune a Estului?

Logica nu este numai să le dea bătăi de cap ucrainenilor, ci să obţină maximum de foloase pentru Rusia. Strategia rusească se adaptează în funcţie de mersul evenimentelor. Rusia profită de faptul că are iniţiativa şi până acum şi-a realizat obiectivele intermediare. Crimeea este ocupată de facto, observăm că nimeni nu mai cere retragerea ruşilor din Crimeea, ci doar să se abţină să escaladeze situaţia din est. Astăzi, când trupele ucrainene încearcă să remedieze situaţia punctual în unele oraşe, Rusia îşi adaptează din nou strategia. Vedem că iniţiază exerciţii militare la graniţa de est, pentru a creşte presiunea asupra Kievului, ştiind că exerciţiile militare se pot transforma foarte rapid în aplicaţii militare dincoace de graniţă.

Indiferent ce se va întâmpla mai departe, Rusia a câştigat această rundă. Cu atâtea probleme, Ucraina nu va avansa spre Uniunea Europeană într-un viitor previzibil, nu are cum. Pentru viitorul apropiat, întrebarea de bază este cât va mai rămâne din Ucraina?

Dacă lucrurile escaladează în est şi se ajunge la vărsări de sânge pe scară largă, acesta ar fi pretextul pentru o intervenţie militară rusă. Chiar dacă această intervenţie nu s-ar produce, tot se poate ajunge la război civil, iar Rusia poate alimenta conflictul ajutând discret forţele pro-ruse, la fel cum face acum. În acest mod poate să stea în faţa comunităţii internaţionale spunând că nu are niciun amestec. Să ne amintim de acordul de la Geneva de acum câteva zile, semnat inclusiv de Rusia, dar nerespectat deoarece forţele pro-ruse au refuzat să-l recunoască. Prin această mişcare, Rusia împuşcă doi iepuri, semnează acordul semn că vrea detensionarea situaţiei şi arată că nu îi controlează pe pro-ruşii din estul Ucrainei, fiindcă aceştia nu recunosc acordul. Deşi toată lumea îşi da seama care este realitatea.

Cum evaluaţi eficienţa măsurilor luate de autorităţile ucrainene împotriva forţelor pro-ruse care destabilizează estul?

Autorităţile ucrainene au greşit de la bun început, încă din Crimeea. Au asistat pasive la ocuparea militară a peninsulei fără să opună rezistenţă, deşi aveau toate acordurile şi reglementările militare din lume de partea lor. Nimeni nu poate condamna o santinelă dacă deschide focul asupra unor intruşi care încearcă să pătrundă în obiectivul păzit, dacă santinela a somat şi a tras iniţial foc de avertisment. Ori, tocmai asta armata ucraineană nu a făcut, caz unic în lume. Nu a avut ordin, ca dovadă că autorităţile ucrainene nu au avut curajul să dea acest ordin, poate se consideră încă nelegitimate prin alegeri. Dar asta nu e o scuză să cedezi teritoriul naţional, recunoscut de ONU şi inclusiv de Rusia.

Mai departe, autorităţile ucrainene au avut semnale că se pregăteşte acelaşi lucru şi în estul Ucrainei, mai mult, au avut şi suficient timp de reacţie, aproape o lună, şi tot nu au făcut nimic. În primul rând, trebuiau să suplimenteze efectivele de poliţie şi cele militare, mai ales în oraşele principale. Clădirile oficiale trebuiau păzite, iar turbulenţii trebuiau reţinuţi. Dar asta nu se poate face fără voinţă politică, e mai bine să previi decât să vindeci.

Faptul că acum încearcă să recapete controlul în unele oraşe e cam tardiv, iniţiativa este de partea cealaltă, respectiv în mâna Rusiei.

Singura soluţie prin care ar putea evita unul dintre scenariile de mai sus ar fi o lovitură rapidă, în forţă, concomitentă, asupra tuturor punctelor deţinute de pro-ruşi în estul Ucrainei. În aşa fel încât să preia controlul în acelaşi moment în toate oraşele deţinute de pro-ruşi în estul Ucrainei, şi asta rapid, într-un timp foarte scurt. Dar pentru asta e nevoie de o planificare atentă şi mijloace pe măsură, inclusiv aeropurtate. Reuşita unei astfel de manevre ar putea reechilibra balanţa cât de cât.

Cristian Negrea este analist militar şi scriitor.

La Doneţk, pro-ruşii i-au snopit în bătaie pe pro-europeni, iar miliţenii stăteau şi priveau de pe margine

Legaturi: