Inaintea summitului NATO: AGENDA ROMANIEI – BAZA (operationala?) la CAMPIA TURZII si PREZENTA NAVALA in MAREA NEAGRA?/ Strategia NATO – “FLEXIBILITATEA”, adica FARA TRUPE permanente in ESTUL EUROPEI/ George Friedman: ROMANIA – PRIMA CARE VA SIMTI PRESIUNEA RUSIEI/ Parteneriat OMV-GAZPROM pe seama Romaniei?

3-09-2014 21 minute Sublinieri

CUM NI SE INTOARCE PE NAS DOCTRINA INDEPENDENTEI ENERGETICE PRIN INTERMEDIUL COMPANIILOR STRAINE:

OMV BATE PALMA CU GAZPROM, EXXON ARE AFACERI IN RUSIA

sah-putin

[…] Despre summitul NATO

– România solicită generic consolidarea flancului estic al Aliantei, nu doar nord-estic. Asta înseamnă şi introducerea României in sistemele permanente de alertă, de capabiltati de reacţie. În acest sens, dincolo de realizarea capabilităţilor pentru consolidarea întregului flanc estic, sunt modalităţi diverse de a se atinge aceste obiective. Poate voi vorbi mai pe larg după summit.

– În acelaşi timp, solicităm creşterea nivelului de interoperabilitate a forţelor armate ale României cu ale altor state membre, forţele terestre, aeriene şi navale, cu accent deosebit a forţelor navale ale României cu forţele navale ale altor state membre, având în vedere forţa deosebita a flotei Rusiei de la Marea Neagră. Prezenţa acestei flote ne generează ingrijorări.

– Nu suntem dezinteresati, dimpotrivă, suntem interesaţi ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă, nu la nivel mare, dar aceste structuri trebuie sa existe.

Am dori ca acest summit să clarifice abordarea aliaţilor când discutăm de un râzboi hibrid ca cel din estul Ucraine. Adică, un stat care nu recunoaste îşi trimite forţe fără însemne, care coordonează ocuparea unui teritoriu, punerea sub control militar şi politic, dar asta nu justifică aplicarea articolului 5.

– Punctul nostru de vedere e că fiecare stat trebuie să aibă capacitatea de a face faţă unor astfel de provocări, dar când asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la graniţe, un sprijin direct pentru omuleţii verzi din Ucraina, atunci intervenţia NATO este obligatorie.

– Un stat mai mic nu poate face faţă unui război puternic generat de omuleţi verzi, să spunem, şi presiuni cu armate ostentativ masate la graniţă, şi care direct sau indirect constituie un sprijin major pentru insurgenţă.

– Sperăm într-o definire şi întelegere a aplicarii articolului 5 într-o astfel de situaţie. E un nou tip de război care e de succes în statele slabe, unde corupţia afecteaza fibra functionării instituţiilor, care îşi neglijează forţele armate şi de securitate. În statele puternice nu vor reuşi niciodată.

– Asteptăm ca summitul să confirme progresele sistemului de apărare antiracheta al NATO. Deocamdată sistemul e în baza unei înţelegeri bilaterale România – SUA, radarul e in Turcia. Am vrea ca la acest summit să se reconfirme continuarea procesului privind scutul antiracheta. Asteptam de la summit consemnarea importanţei strategice a Mării Negre.

– În opinia României, urmare şi a evolutiilor din Ucraina, nu se mai poate evita sublinierea importantei strategice a Mării Negre, nu numai prin prisma cercului de foc generat de conflictele inghetate controlate de la Moscova. E clar că Marea Neagra e inconjurata de un cerc de conflicte îngheţate care pot fi acţionate pe rând sau toate odate de la Moscova. E nevoie de obligatia statelor NATO de a lua nota de importanta Marii Negre.

Am dori ca Republica Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor iniaţiativei de consolidare a capacitatilor de apărare. Nu înseamnă ca Moldova intră in NATO, dar armata Moldovei poate face exercitii comune cu statele membre.

Despre relaţiile cu Rusia

Am vrea o clară definire a relaţiilor viitoare dintre NATO şi Rusia. Există un document fondator din 1997, când nimeni nu mai credea că Rusia ar putea să aiba actiuni ca cele din Ucraina, şi va trebui să dezbatem care mai e valoarea acestui document şi dacă principiile lui rămân valabile şi in continuare. […]/ integral pe mediafax.ro

60 de lideri mondiali şi 70 de miniştri ai apărării şi externelor se reunesc mâine, în Ţara Galilor, la Summitul NATO, prima reuniune a alianţei după lovitura în securitatea Europei dată de Rusia.

Agenda summitului este dominată de găsirea unei modalităţi de reacţie a Alianţei la agresiunea Rusiei şi întărirea flancului Estic al NATO prin creşterea efectivelor militare în ţările baltice, Polonia, România şi Bulgaria.

România are un rol crucial la Summitul NATO. Cu sprijinul Alianţei, ţara noastră trebuie să împiedice ca Marea Neagră să fie controlată de Moscova. De aceea, prima opţiune a României este găzduirea unui număr important de forţe navale.

Nu este singurul punct din strategia României. Consolidarea bazei de la Câmpia Turzii ar acţiona pe două fronturi: ar controla posibilele tendinţe expansioniste ale Rusiei în regiune, dar şi pe cele separatiste din Transilvania. Polonia şi ţările baltice sunt cele mai vocale aliate şi cer vehement sporirea prezenţei militare pe teritoriul lor. Statele Unite, însă, sunt rezervate şi nu vor baze şi capabilităţi militare permanente pe flancul estic, pentru că ar provoca Rusia.

Pe masa liderilor mondiali stă planul măririi numărului de trupe terestre, navale şi aeriene şi rotirea lor prin antrenamente comune, intensificate, în ţările din Est.

Peste 1 miliard de dolari au investit Statele Unite în acest plan. […]/ integral pe antena3.ro

  • Romania Libera:

Stratfor: România și Turcia, pilonii de bază ai unei strategii integrate la Marea Neagră a SUA

România și Turcia pot și trebuie să devină pilonii de bază ai unei noi viziuni strategice americane privind Bazinul lărgit al Mării Negre, consideră reputatul analist politic George Friedman într-un material publicat pe pagina de Internet a companiei de intelligence pe care o conduce, Stratfor. Acesta spune că este crucială o schimbare de abordare a problemelor din Ucraina, Siria și Irak, prin conceperea unei strategii care să se bazeze pe o abordare integrată a zonei și care să permită oferirea de garanții de securitate aliaților Americii.

Friedman consideră că, până acum, SUA au acționat pe baza doctrinei ce spune să nu se angajeze pe mai multe fronturi concomitent, însă acest mod de a gândi s-ar putea să devină inoperant în condițiile actuale, așa că o abordare mai bună ar fi ca acțiunile Rusiei în Ucraina și cele ale Statului Islamic în zona Siria-Irak să nu mai fie abordate diferit, ci ca o singură problemă de securitate a unei zone extinse, centrate pe Marea Neagră.

Statele Unite sunt acum în faţa unui provocări de nedescris, spune George Friedman cu referire la cele două zone fierbinți. În acest moment administraţia americană nu are niciun răspuns clar pentru rezolvarea celor două conflicte. Şi asta pentru că America nu ştie ce resurse să aloce fiecărui conflict în parte din cauză că nu poate inutui care va fi rezultatul final al războiaelor civile din Siria și Irak şi nici al războiului separatist din Ucraina.

Însă o dilemă de acest fel nu este un lucru neobișnuit pentru o superputere mondială militară şi economică precum Statele Unite, spune analistul. Rezultatul unei schimbări de abordare va fi reprezentat de coerența unei noi harţi strategice care să cuprindă ambele conflicte.

Ucraina și zona Siria-Irak

În prezent, consideră analistul, există două teatre de război active care pot avea o semnificație cu potențial larg pe termen lung. Și nu există nici o legătură între aceste două teatre de război. „Da, rușii au o operaţiune militară în curs de desfășurare în Caucaz și există rapoarte despre existenţa unor consilieri ceceni care lucrează pentru Statul Islamic”, spune Friedman. În aceste condiţii, rușii sunt foarte atenţi la ceea ce se întâmplă în Siria și Irak şi orice acţiune care distrage atenția de la ce se întâmplă în Ucraina este mană cerească pentru Kremlin.

„Dar criza ucraineană are o dinamică politică foarte diferită faţă de criza din Irak şi Siria. Forțele militare ruse și cele ale Statului Islamic nu sunt coordonate și, în cele din urmă, victoria uneia dinte părţi poate lovi aprig în interesele celeilalte părţi. Rușii și Statul Islamic beneficiază de avantajul de a se concentra doar pe o criză”.

Administraţia Obama a încercat să nu se implice prea mult în conflictul din Orientul Mijlociu pentru a putea face faţă crizei din Ucraina, unde Rusia nu vrea să accepte deloc un lidership pro-occidental la Kiev. Şi asta pentru că de la Casa Albă nu se vrea dislocare unui număr forte mare de militari americani în zonele de conflict.

Balanța regională de putere și Marea Neagră

Mutarea strategică rațională pentru țări precum România, Ungaria sau Polonia ar fi un compromis cu Rusia în lipsa unor garanții semnificative de securitate din exterior. Și numai Statele Unite pot oferi astfel de garanții. Același lucru s-ar putea spune și despre șiiți sau kurzi, ambele minorități fiind abandonate de SUA în ultimii ani, în ideea că și-ar putea purta singure de grijă.

Problema cu care se confruntă Statele Unite este felul în care ar putea structura un astfel de sprijin, atât din punct de vedere fizic, cât și conceptual. La felul în care arată situația acum, garanțiile de securitate pe care le pot oferi Statele Unite nu arată foarte convingător, consideră Friedman. Dar concepția strategică a SUA trebuie să evolueze de la a considera două teatre de acțiune diferite spre a vedea cu un singur teatru de operațiuni – Marea Neagră – cu două probleme diferite.

Dacă ne uităm pe hartă putem constata că Marea Neagră este principiul de organizare al acestei zone. Marea Neagră este frontiera sudică pentru Ucraina, Rusia Europeană și țările caucaziene, tot aici se întâlnesc trei puteri turbulente – Rusia, jihadiștii și Iranul. Iar nordul Siriei și Irakul sunt la mai puțin de 650 de kilometri depărtare de Marea Neagră, arată analistul american.

[…]O strategie la Marea Neagră va trebui, de asemenea, să definească două relații-cheie cu state din zonă. Prima este Turcia. Alături de Rusia, Turcia este una dintre puterile naturale majore de la Marea Neagră. Ankara are interese majore în întregul Bazin Extins al Mării Negre, și anume în Siria, Irak, țările caucaziene, Rusia și Ucraina. Gândind în termenii unei strategii la Marea Neagră, Turcia devine un aliat indispensabil câtă vreme interesele ei se intersectează cu cele ale Statelor Unite. Alinierea strategiilor celor două țări este o precondiție pentru o strategie mai largă, ceea ce înseamnă că atât Washingtonul cât și Ankara trebuie să facă schimbări serioase în politicile lor. O strategie centrată pe Marea Neagră aduce în prim-plan relația SUA-Turcia, iar un eșec al alinierii ar trebui să le arate ambelor țări că e nevoie să-și reexamineze relația strategică. În acest moment, relația SUA-Turcia pare să se bazeze pe o evitare sistematică de a înfrunta realitățile. Cu Marea Neagră ca piesă centrală, eschivele, care sunt arareori folosioare pentru crearea de strategii realiste, vor fi extrem de dificile.

Centralitatea României

A doua țară de importanță majoră este România. Convenția de la Montreux interzice tranzitarea nelimitată a unei forțe navale străine prin Marea Neagră și prin strâmtoarea Bosfor, controlată de Turcia. România este un stat cu ieșire la Marea Neagră și deci nu i se aplică nici o limitare, dar puterea ei navală stă în cele câteva fregate destul de vechi și șase corvete.

Sprijinirea României – în afară de a fi o potențială bază pentru operațiuni aeriene în regiune, mai cu seamă în Ucraina – pentru a deveni o forță navală semnificativă în Marea Neagră, cu transportoare amfibii blindate, ar însemna crearea unei forțe de intimidare împotriva rușilor, care ar putea motiva Turcia să coopereze cu România și, astfel, să lucreze cu Statele Unite. Structura tradițională NATO ar putea supraviețui acestei evoluții, deși cele mai multe state NATO nu cunosc problemele cu care se confruntă țările din bazinul Mării Negre.

Indiferent de felul în care se va încheie conflictul Siria-Irak, acest lucru este secundar în raport cu viitorul relației Rusiei cu Ucraina și restul peninsulei europene. Polonia este situată în Câmpia Europei de Nord, dar acțiunea se desfășoară acum în Marea Neagră, și asta face din România partenerul critic în peninsula europeană. Ea va resimți cea dintâi presiunea, dacă Rusia își recapătă controlul în Ucraina.

Am scris frecvent despre necesitatea – și inevitabilitatea necesitățiii – alianței bazate pe noțiunea de ”intermarium” – spațiul dintre mări. S-ar întinde între Marea Baltică și Marea Neagră și ar fi o alianță proiectată să înfrâneze o Rusie nouă, insistentă. Am văzut această alianță întinzându-se spre vest, spre Marea Caspică, implicând Turcia, Georgia și Azerbadjan. Conexiunea Polonia-România începe să prindă contur. Este evident că anumite evenimente petrecute pe ambele țărmuri ale Mării Negre vor duce la realizarea acestei alianțe.

Statele Unite ar trebui să adopte politica din timpul Războiului Rece. Aceasta avea patru pași. Mai întâi, aliații aveau de asigurat baza geografică a apărării și forțe substanțiale cu care să răspundă la amenințări. În al doilea rând, Statele Unite urmau să furnizeze ajutorul militar și economic necesar sprijinirii acestei structuri înființate. În al treilea rând, America trebuia să poziționeze în zonă forțe garante ale angajamentului american și ale ajutorului lor imediat. Și cel de-al patrulea pas presupunea ca Washingtonul să își arate devotamentul total al forțelor SUA în apărarea aliaților, deși niciodată nu a fost cazul să pună în aplicare această ultimă garanție.

Statele Unite au o structură incertă de alianțe în bazinul Mării Negre. Aceste alianțe nici nu garantează un sprijin reciproc și nici nu le permite americanilor să aibă o putere coerentă în regiune, având în vedere divizarea conceptuală a regiunii în teatre distincte. Statele Unite oferă ajutor, însă fără să fie consistent. Unele forțe americane sunt implicate, dar misiunea și poziționarea lor sunt neclare, așa cum este și politica regională.

În acest moment, politica Statelor Unite este incoerentă. Strategia Mării Negre nu este decât o titulatură, dar, uneori, o simplă denumire este suficientă pentru apariția unei gândiri strategice. Cât timp Statele Unite privesc Ucraina, Siria și Irak ca și cum ar fi de pe altă planetă, nu va exista niciodată o strategie coerentă a forțelor. Gândirea în termeni de Marea Neagră – pivot al unei regiuni singulare și difuze îi poate ajuta pe americani. Simpla gândire strategică a conceptelor nu câștigă războaie și nici nu le împiedică. Dar orice lucru care oferă coerență strategiei americane contează.

[…]/ integral in romanialibera.ro

Este puțin probabil ca NATO să trimită propriu-zis unități (din Vechea Europă) care să staționeze în bazele din estul Europei. Cu alte cuvinte, modelul prezenței americane de tip “permanent” consacrat în Vechea Europă (inițiat după 1945, ajustat în anii ’90 și restructurat recent pe fondul pivotului asiatic), nu se va aplica și Noii Europe. Se va opta însă pentru o formula care presupune creșterea vitezei de intervenție a unei părți din Forța de Răspuns a NATO în eventualitatea realimentării flancului estic. Este o masură ce se menține pe coordonatele Actului Fondator NATO-Rusia și care presupune efectiv la nivelul flancul estic pregătirea facilităților de primire, prepoziționarea de echipamente și provizii, precum și desemnarea elementelor de comandă și control adecvate. […]

Doctrina flexibilităţii strategice

Paradigma care foarte probabil va triumfa în cele din urmă este una de compromis – de „flexibilitate stra­te­gică“, așa cum este numită pe cu­loarele cartierului general al NATO –, care exclude staționarea permanentă și este axată mai degrabă pe inter­ope­ra­bilitate, logistică prepoziționată, exer­ciții și subunități în regim de ro­tație. Totul pentru a rămâne în li­mitele Actului Fondator NATO-Rusia și pe coordonatele Conceptului Stra­tegic adoptat la Lisabona în 2010.

În acesta din urmă se vorbește de dezvoltarea și menținerea unor forțe convenționale robuste (inclusiv Forța de Răspuns a NATO) capabile să pună în aplicare responsabilitățile de articol 5, obiectiv completat de o politică flexibilă de antrenamente, exerciții, planuri de contingență, totul pentru reasigurarea vizibilă și ranforsarea în caz de urgență a tuturor aliaților. În esență, reasigurarea expresă a aliaților (inclusiv prin NRF) este o măsură asumată la sugestia Raportului Albright (influențat masiv și de unul dintre arhitecții extinderii Alianței în anii ‘90, Ron Asmus) și care la momentul respectiv s-a inspirat substanțial din optica de securitate a flancului estic (în special cea poloneza și baltică). În interviul acordat ziarului The Guardian în această saptămână, Secretarul General al NATO confirmă această direcție. Pe de o parte, vorbește de pregătirea “infrastructurii de primire”/de absorbție, de desemnarea bazelor aferente, inclusiv a centrelor de comandă și control la nivelul flancului estic precum și de prepoziționarea de echipamente. Pe de altă parte, a doua componentă ține de mărirea vitezei de reacție a Forței de Răspuns a NATO (a unei avangarde din NRF), de creșterea gradului de alertă operațională în cazul unei urgențe pe flancul estic prin asumarea unui “plan de acțiune pentru pregătire operațională”. Un aspect se conturează cu certitudine: NATO nu va trimite propriu-zis forțe armate (din Vechea Europă) care să staționeze în bazele din estul Europei. Cu alte cuvinte, modelul prezenței americane de tip “permanent” în Vechea Europă (inițiat după 1945, ajustat în anii ’90 și restructurat recent pe fondul pivotului Asiatic) nu se va aplica și Noii Europe. Principiul pachetului de reasigurare a flancului estic nu este “staționarea permanentă”, ci viteza de răspuns: ”viteza este esența descurajării amenințărilor năprasnice de-a lungul frontierelor NATO”, punctau Rasmussen și Breedlove într-un editorial publicat în Wall Street Journal (“NATO for a Dangerous World”, 17 august).

Și totuși, aici rezidă marea problemă. Vi­teza, capacitatea de a răspunde unui blitzkrieg nu se află printre atuurile Alianței. Confecționarea acordului po­litic necesar desfășurarii NRF cere timp, mai ales pe o temă tabu ce im­plică Rusia. Recent, audierea gene­ra­lului britanic Richard Shirreff (până de curând numărul doi din ierarhia mi­litară a NATO – Deputy SACEUR) în Camera Comunelor a expus un ade­văr incomod. Alianței i-ar fi imposibil să reacționeze în fața unui desant ae­ropurtat asupra capitalelor baltice lan­sat din baze rusești aflate la 40 de mi­nute distanță: „dacă NATO nu are for­țe staționate în statele baltice, es­te foarte puțin probabil ca Alianța să poată răspunde rapid unui atac surpriză. (…) Din perspectivă mi­li­ta­ră, singurul mod în care poți să ga­rantezi descurajarea este să ai trupe la fața locului. Iar asta presupune o formă de staționare permanentă“. În absența lor, realimentarea credibilă a flancului estic (prin Forța de Răs­puns a NATO) ar putea fi pusă sub semnul întrebării și chiar ținută la dis­tanță de către capacitățile „anti-ac­ces și interdicție regională“ ale Mos­covei.

Nu în ultimul rând, se spune că “diavolul se află în detalii”. Miza este implementarea pachetului de reasigurare pe care NATO îl propune aliaților estici. În cele din urmă, așa cum ne arată memorialistica epocii, flancul estic a mai văzut dezbaterea asta și înainte, la sfârșitul anilor ‘90, cu rezultate extrem de modeste. Atunci Washingtonul sub SACEUR a promis 2 divizii de ranforsare, dedicate flancului estic și desfășurarea de echipamente pre-poziționate plus infrastructura (upgradarea podurilor, depozitelor de gaz, aeroporturilor) necesară absorbției acestor forțe. Atunci, promisiunile nu au fost onorate, generând criza de încredere post’2008 în garanțiile oferite de umbrela NATO. Oare acum vor fi onorate?

[…]

Provocările războiului hybrid

NATO ar face bine să nu caseze lecțiile învățate în Afganistan pe parcursul deceniului conflictului asimetric.

O amenințare difuză prinde tot mai mult contur la periferia estică a NATO, în estul Ucrainei: noua generație de război a Mos­covei, o versiune hibridă, preponderent neconvențională.

În esență, vorbim despre o formă ati­pică de agresiune, diferită de ceea ce în­țe­legem în sens tradițional prin invazie te­ritorială și care se concentrează pe „ac­țiuni subversive care slăbesc textura unei societăți“ (în formularea lui Robert Ka­plan). Sub așa-numita „doctrină Ghe­rasimov“, inspirată în mare parte și de Primăverile Arabe, Kremlinul a ajuns la concluzia că mijloacele nonmilitare (ins­trumente economice, politice și in­for­ma­ționale în strictă coordonare cu „fer­men­tul revoluționar“ de la firul ierbii hrănit de „omuleții verzi“) sunt mult mai efi­ci­ente în atingerea obiectivelor sale stra­tegice decât utilizarea forței con­ven­țio­na­le. Rusia pare să investească într-o for­mă de război care subminează și „pa­ra­li­zează statul, atingându-și obiectivele stra­tegice înainte ca noi să realizăm ce se întâmplă“ declara James Sherr, ex­pert al Chatham House, în cadrul unei au­dieri în Camera Comunelor.

Pe de altă parte, ceea ce îngrijorează sta­tele membre NATO, mai ales pe cele ex­puse intimidărilor și presiunilor directe ale Moscovei, este faptul că de obicei aceas­tă formă de agresiune coordonată de la distanță și implementată de gru­puri de in­surgenți operează sub pragul tra­di­țio­nal al unei agresiuni care poate activa un răspuns simetric de tipul Ar­ti­colului 5. „Scopul întregii operațiuni este acela de a rupe integritatea statului îna­inte de a traversa frontiera cu o forță pro­priu-zis de invazie, generând o si­tua­ție de Ar­ticol 5, declara recent Chris Don­nely, di­rector al Institute for State­craft.

Și totuși, formatul operațional folosit de Moscova nu reprezintă nici pe departe o surpriză pentru cei care, după atacurile de la 11 septembrie, au intuit coor­do­na­tele asimetrice ale noului mediu de se­cu­ritate: În Estul Ucrainei vedem o in­sur­gență sofisticată purtând un război hi­brid și utilizând sisteme de arme și mij­loace de colectare a informațiilor avan­sate în sprijinul unei campanii de ghe­rilă“, ne-a spus John Nagl, unul dintre autorii doctrinei de contrainsurgență a Statelor Unite. Pentru acesta este doar o tendință naturală, o evoluție dinspre pa­radigma clasică a conflictului purtat ex­clusiv între state spre amenințările mix­te, hibride, „unde actori nonstatali fo­lo­sesc armament convențional în sprijinul unor campanii subversive, pentru a în­deplini obiectivele politice“ ale unui alt stat. Nici nu ar fi pentru prima dată. Ira­nul folosește de mai mulți ani Hez­bol­la­hul în acest scop, o grupare care a ajuns în 2006 să se lupte de la egal la egal cu un stat precum Israelul. Pe de altă parte, nici NATO nu este în întregime străin de acest tip de conflict. Dimpotrivă, „pe par­cursul ultimilor 10 ani, Alianța a învățat foarte multe despre cum se con­tra­ca­rea­ză o insurgență. În consecință, va trebui să facă tranziția intelectuală pentru a înțelege conflicte care se poartă mult mai aproape de propriile frontiere, fo­lo­sind tehnici de insurgență și arme spe­cifice războiului convențional“.

Iar pentru cei care cred că, uneori, „is­toria rimează“, faptul că Rusia apelează la astfel de tehnici nu este deloc o nou­tate. Este doar un déjà vu din timpul Răz­boiului Rece, când paritatea nucleară obliga superputerile să găsească formule complementare celor convenționale pen­tru a-și promova interesele. Rusia în­cu­rajează ceea ce numește războaie de eli­berare națională, cu alte cuvinte, orice formă de subversiune sau insurgență, exe­cutate în așa fel încât să-i în­de­pli­nească obiectivele. (…) Nu este nicio ur­mă de îndoială că rușii sunt gata să le hrănească și să le exploateze oriunde cred că este în interesul lor să o facă (…) ca mijloace de slăbire a voinței anu­mitor state care se opun răspândirii co­munismului“, scria, în 1970, generalul Frank Kitson, una dintre cele mai im­por­tante influențe intelectuale asupra doc­trinei britanice pentru desfășurarea „ope­rațiunilor de mică intensitate“. Ca și atunci, decalajele de prosperitate re­gio­nală, fisurile centru-periferie, corupția ge­neralizată, tensiunile etnice, ineficiența administrației publice și în general o ma­șinărie statală putredă, cu instituții gău­noase, formează profilul societal ideal pen­tru noua generație de război a Mos­covei. Este o formă de conflict care pros­peră pe fondul slăbiciunii și al eșuării gu­vernării locale, al delegitimizării statului și se hrănește din clivajele fundamentale existente într-o societate.

[…]/ integral pe revista22.ro

Preşedintelui rus Vladimir Putin a declarat, marţi, în faţa unei reuniuni a tineretului rus că preşedintele kazah, Nursultan Nazarbaiev, “a creat un stat pe un teritoriu care nu a avut niciodată un stat”. “Kazahii nu au avut niciodată statalitate, el a creat-o”, a adăugat Putin, relatează ibtimes.co.uk, preluat de Mediafax.

În replică, Nursultan Nazarbaiev a avertizat că ţara sa ar putea părăsi Uniunea Vamală dacă simte că independenţa sa este ameninţată de Moscova, făcând referire la situaţia din Ucraina. “Kazahstanul nu va face parte din nici o organizaţie care reprezintă un pericol pentru independenţa sa”, a declarat el pentru postul de televiziune Khabar.

Potrivit Moscow Times, numeroşi cetăţeni kazahi denunţă pe reţelele de socializare afirmaţiile lui Putin, care generează temeri că Moscova ar putea viza şi alte zone din fosta Uniune Sovietică. […]

  • Hotnews:

LIVE TEXT Criza din Ucraina: Vladimir Putin spera la un “acord final” intre Kiev si separatisti vineri si propune sapte pasi pentru pace/ Premierul Ucrainei: Adevaratul plan al lui Putin este sa distruga Ucraina

ACTUALIZARE 12.25: Presedintele rus Vladimir Putin si cel ucrainean Petro Poroshenko au ajuns la un acord privind un “armistitiu permanent” cu rebelii din estul tarii, anunta miercuri presedintia ucraineana, in urma unei conversatii telefonice intre cei doi lideri, scriu agentiile internationale de stiri, dupa ce dimineata purtatorul de cuvant al Kremlinului declarase la randul sau ca cei doi lideri au cazut de acord, in mare, asupra a ceea ce trebuie facut in continuare pentru rezolvarea crizei din Ucraina.

“Conversatia dintre cei doi a rezultat intr-un acord asupra unui armistitiu permanent in regiunea Donbass (regiunile Donetsk si Lugansk)”, a declarat presedintia ucraineana.

La randul sau, purtatorul de cuvant al Kremlinului a declarat ca Putin nu a ajuns la un acord privind un armistitiu, intrucat Rusia nu este parte a conflictului, ci asupra unor “pasi pentru obtinerea pacii”.

“Putin si Poroshenko au discutat in realitate pasii necesari care vor contribui la un armistitiu intre militia si fortele Ucrainei. Rusia nu poate fizic sa fie de acord cu un armistitiu pentru ca nu este parte a conflictului”, a declarat Dmitri Peskov citat de RIA Novosti, potrivit Reuters.

Informatia vine in contextul in care presedintele Barack Obama se intalneste la Tallinn (Estonia) cu liderii tarilor baltice, inainte de inceperea summitului NATO din Tara Galilor.

Urmareste LIVE TEXT principalele evenimente legate de criza din Ucraina:

18.05: Premierul ucrainean Arseni Iatseniuk spune ca planul de pace al lui Vladimir Putin este menit sa pacaleasca Occidentul si sa evite noi sanctiuni (Reuters).

“Adevaratul plan al lui Putin este sa distruga Ucraina si sa refaca Uniunea Sovietica”, a spus el intr-un comunicat. “Toata acordurile precedente cu Rusia – in Geneva, in Normandia, in Berlin, in Minsk – au fost ignorate sau incalcate de regimul rus”.

“Acest nou plan este praf in ochi destinat comunitatii internationale inaintea summitului NATO si o tentativa de a scapa de inevitabilele decizii ale Uniunii Europene privind adoptarea de noi sanctiuni impotriva Rusiei”, a mai afirmat Iatseniuk, potrivit AFP.

17.38: Ministrul polonez al apararii: Exercitiu militar international, cu participarea SUA, in vestul Ucrainei. Participa si soldati din Romania

17:32Cel putin 87 de soldati ucraineni au fost ucisi in batalia de la Ilovaisk, unde fortele ucrainene sunt incercuite de peste o saptamana, a anuntat miercuri un responsabil militar regional, citat de agentia de presa Interfax Ucraina, preluata de AFP.

16.45:
Barack Obama: NATO ramane deschisa la noi membri, “un principiu care a ghidat mereu” Alianta.

16.25: Vladimir Putin spera ca vineri guvernul de la Kiev si separatistii sa ajunga la un acord final. Care sunt cei sapte pasi propusi de Vladimir Putin pentru a se ajunge la pace in estul Ucrainei:

1. Ambele parti sa opreasca ofensiva.
2. Fortele ucrainene sa se retraga la o distanta de unde sa nu poata trage inspre orase.
3. Monitorizare internationala.
4. Aviatia militara sa nu atace orase/civili.
5. Schimb de prizonieri.
6. Coridor umanitar pentru refugiati si ajutoare.
7. Refacerea infrastructurii.

16.10: Oficial german: Pe agenda summit-ului NATO nu se afla trimiterea de arme Ucrainei. “Cancelarul si ministrul de externe au spus tot timpul ca nu vad posibila o solutie militara la acest conflict”, a afirmat oficialul, citat de Reuters. El a declarat ca nici aderarea Ucrainei la NATO nu se afla pe agenda.

15.20: Vladimir Putin spune ca viziunea lui si cea a lui Poroshenko privind solutiile de iesire din criza sunt foarte apropiate. Putin anunta o parte din pasii catre rezolvarea conflictului: schimbul de prizonieri, coridor umanitar pentru refugiati si ajutoare si mai ales incetarea ofensivei armatei si separatistilor.

“Viziunile noastre asupra modului in care sa poate rezolva conflictul imi pare ca sunt foarte apropiate”, a declarat Putin jurnalistilor in Ulan Bator, confirmand faptul ca a discutat telefonic cu presedintele ucrainean.

15.15: Presedintia ucraineana si-a nuantat afirmatiile privind acordul la care au ajuns presedintii rus si ucrainean, Vladimir Putin si Petro Porosenko, in vederea solutionarii crizei din Ucraina, precizand ca au convenit asupra unui “proces pentru incetarea focului”, relateaza BBC. “Conversatia lor a condus la un acord privind un proces pentru incetarea focului in regiunea Donbas”, potrivit Kievului. Comunicatul adauga ca cei doi presedinti “au ajuns la o intelegere comuna privind pasii care duc catre pace”. […]/ integral pe hotnews.ro

LIVETEXT Criza din Ucraina: Rusia isi va adapta doctrina militara ca raspuns la “amenintarile si consolidarea prezentei NATO” / Moscova pune sechestru pe averea unui oligarh ucrainean

Rusia isi va adapta doctrina militara tinand cont de aparitia unor “noi amenintari si mai ales de consolidarea prezentei NATO” la frontierele sale, a declarat marti un oficial militar rus pentru agentia publica RIA Novosti, relateaza AFP. “Toate faptele arata vointa autoritatilor din Statete Unite si NATO de a continua politica de deteriorare a relatiilor cu Rusia”, a afirmat Mihail Popov, secretar adjunct al Consiliului de securitate rus.

Ora 17:54: Serghei Nariskin, presedintele Dumei de Stat, Camera inferioara a Parlamentului rus, s-a intalnit luni, la Paris, cu parlamentarii francezi, scrie Le Monde. Nariskin figureaza pe lista persoanelor vizate de sanctiunile economice impuse de Uniunea Europeana pe fondul implicarii Rusiei incriza din Ucraina. (vezi aici mai multe informatii)

Ora 14:41: TV Rain (televiziune rusa) anunta ca Aeroportul din Lugansk e complet distrus in urma luptelor dintre armata ucraineana si separatistii pro-rusi.

Ora 13:48: Livrarile de gaze din Slovacia catre Ucraina incep de marti, 2 septembrie, anunta Uzhgorod.in. Este vorba despre livrarea de gaze in revers prin conducta Vojany-Ujgorod, cu o maxima de 27 de milioane de metri cubi pe zi. Anuntul a fost facut de un reprezentant Eustream, companie slovaca ce asigura tranzitul gazelor ruse in tarile europene via Slovacia. Compania ucraineana Naftogaz va plati 360 de dolari pe mia de metri cubi de gaz. Directorul Naftogaz preciza, in luna iunie, ca Uniunea Europeana s-a oferit sa livreze Ucrainei gaze naturale cumparate de la Rusia, la un pret mai ieftin decat cel oferit de compania rusa Gazprom Kievului, prin intermediul slovacilor de la Eustream.

Ora 13.02: Gigantul petrolier rus Rosneft a anuntat marti lansarea activitatilor de explorare in marea Leptev din nordul Siberiei, impreuna cu partenerul sau american ExxonMobil, in pofida sanctiunilor impuse de Statele Unite pe fondul implicarii Rusiei in criza din Ucraina, transmite AFP. (vezi aici mia multe informatii)

[…]/ integral pe hotnews.ro

Acordarea unui ajutor militar european Ucrainei ar putea să conducă la un conflict nuclear între Rusia şi NATO, a apreciat marţi laureatul Premiului Nobel pentru Pace Lech Walesa, relatează AFP.

“Asta ar putea să conducă la un război nuclear”, le-a răspuns liderul istoric al Sindicatului polonez Solidaritatea unor jurnalişti care l-au întrebat dacă, în opinia sa, ar fi necesar ca Uniunea Europeană (UE) să trimită arme Ucrainei pentru a se apăra împotriva rebeliunii proruse şi agresiunii ruseşti.

“UE ştie foarte bine că Rusia dispune de arme nucleare. NATO are, de asemenea (arme nucleare). Trebuie, atunci, să se distrugă reciproc?”, le-a răspuns el, la un forum economic anual al Europei Centrale şi de Est, la Krynica, în sudul Poloniei.

“Din acest motiv, UE continuă să îndemne: nu mai faceţi pe nebunii! (…). Din acest motiv nu intervine mai puternic”, a apreciat Walesa.

Şefii de stat şi de guverne ai statelor membre UE au decis sâmbătă să impună Rusiei noi sancţiuni – atât economice cât şi individuale -, în cazul în care Moscova nu-şi schimbă comportamnetul în Ucraina, în urma unor informaţii cu privire la participarea directă a unor trupe ruseşti în confruntări armate în estul Ucrainei.

Condiţiile livrării primei nave de tip Mistral către Rusia nu sunt întrunite, potrivit preşedinţiei franceze, transmite AFP.

Presedintele Traian Basescu a avertizat OMV ca va ramane partenerul Romaniei atat timp cat interesul national al tarii noastre este “servit cu prioritate”, referindu-se la informatiile de presa legate de faptul ca “OMV pare a lansa in politici care nu sunt in favoarea statului roman”.

“Le-am transmis mesajul ca vor fi partenerii nostri atat timp cat interesul national al Romaniei e servit cu prioritate”, a spus Traian Basescu, dupa ce a vizitat Platforma de foraj Ocean Endeavor, operata de ExxonMobil si Petrom (companie controlata de grupul austriac OMV).

Presedintele nu a specificat la ce se refera atunci cand vorbeste despre “politici care nu sunt in favoarea statului roman”, dar comentariul sau vine in contextul in care presa internationala a speculat despre posibilitatea intrarii Gazprom in actionariatul OMV. De asemenea, OMV si-a exprimat deschis sprijinul pentru gazoductul South Stream, proiect suspendat temporar in Bulgaria de Comisia Europeana.

Seful statului a facut aceste comentarii dupa ce a vizitat Platforma de foraj Ocean Endeavor, operata de ExxonMobil si Petrom in Marea Neagra, apreciind ca in luna octombrie se va sti care este presiunea zacamintului de gaz in acest sector, Domino 2.

“Eu sunt optimist ca Romania va fi capabila in jurul anului 1919 – 1920 (este corectat din public, n.r) 2019 – 2020 sa acopere nevoile de gaze nu numai ale Romaniei, dar si ale Republicii Moldova. Este o prioritate pe care ambele companii o cunosc. Daca vor fi resurse si pentru export, cu atat mai bine”, a subliniat Traian Basescu. […]/ integral pe hotnews.ro

Grupul austriac OMV ar putea exporta prin gazoductul South Stream gazele naturale extrase de către compania românească Petrom din perimetrele aflate în Marea Neagră, potrivit analiştilor de la Chatham House. Acest lucru interferează cu viziunea Guvernului de la Bucureşti, care se baza pe începerea producţiei în perimetrele de mare adâncime pentru eliminarea importurilor ruseşti de gaze şi asigurarea independenţei energetice.

În acest moment, proiectul gazoductului South Stream este blocat de către Comisia Europeană, ca urmare anexării Crimeei de către Rusia şi a sprijinului acordat insurgenţilor din estul Ucrainei. Gazoductul este programat să pornească din Rusia, să traverseze Marea Neagră până în Bulgaria şi de aici să se bifurce. Ramura nordică va traversa Serbia, Ungaria şi Austria, în vreme ce o serie de legături vor fi realizate şi către Croaţia şi Slovenia. Ramura sudică va traversa Grecia şi Marea Meditarană, până în Italia.

Prietenia ruso-austriacă

Analiştii estimează că singurul mod prin care Uniunea Europeană ar putea da undă verde proiectului este ca acesta să fie respecte prevederile legislaţiei comunitare şi să permită şi accesul terţilor la conductă. Potrivit „New York Times“, în acest mod, OMV va putea transporta gazele din Marea Neagră prin South Stream către Austria. 

Luna trecută, OMV a semnat cu Gazprom acordul prin care să fie construit sectorul austriac al South Stream, iar Gerhard Roiss, directorul general al grupului austriac, a început să facă lobby pentru realizarea gazoductului. El a anunţat că sancţiunile impuse Rusiei de către Uniunea Europeană nu vor afecta construcţia gazoductului.

Zăcăminte programate să intre în producţie din 2019

OMV controlează 51% din acţiunile Petrom, statul deţine 20,6%, Fondul Proprietatea are 18,9%, iar restul de 9,3% sunt tranzacţionate pe bursă. Petrom explorează mai multe perimetre din Marea Neagră, iar în 2012 anunţa o potenţială descoperire de a unui zăcământ de gaze ce ar conţine între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze.

Acesta este explorat împreună cu gigantul american ExxonMobil şi, dacă descoperirea este confirmată, producţia e estimată să înceapă în 2019. South Stream va fi deja funcţional la acel moment, căci ruşii vor să livreze primele cantităţi de gaze chiar din 2015. Partenerii Gazprom pentru realizarea porţiunii din Marea Neagră a South Stream sunt grupul petrolier italian Eni, nemţii de la Wintershall – subsidiară a BASF, cea mai mare companie chimică din lume, şi Electricite de France (EdF).

Industriaşii, nemulţumiţi

Exportul de gaze nemulţumeşte din start industriaşii autohtoni, afectaţi deja de creşterea galopantă a preţului la producţia internă de gaze, urmare a liberalizării impuse de Fondul Monetar Internaţional (FMI).

„Dacă se continuă trendul actual vom ajunge să se închidă industria de îngrăşăminte, combinatele siderurgice au probleme, iar în viitor vor avea probleme şi micile firme de genul brutării sau industria alimentară, care consumă multe gaze. De vină este statul român care nu are o strategie de valorificare a gazelor naturale şi UE care a făcut o greşeală şi nu a sprijinit gazoductul Nabucco. Acum, Italia şi Austria fac presiuni pentru deblocarea South Stream şi vor reuşi“, a declarat, pentru „Adevărul“, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). 

El a completat că în acest moment consumul de gaze scade în România, dar „scade haotic“, ca urmare a închiderii firmelor şi nu ca urmare a unui program naţional de eficientizare energetică, iar acest lucru afectează direct numărul de locuri de muncă, colectările la buget sau consumul intern. Pe viitor, acest lucru ne va crea o vulnerabilitate, spune el.

Nici consumatorii casnici nu sunt mai fericiţi. Cristina Toderaş, preşedintele Asociaţiei Române a Consumatorilor de Utilităţi (ARCU), spune că România va subvenţiona securitatea energetică a altor state pe seama propriei sale independenţe energetice. Cel mai negru scenariu este cel în care Petrom exportă gazele, iar companiile şi populaţia vor trebui să acopere şi importurile şi diferenţa ce se va duce la export.

Departamentul pentru Energie exclude ideea

Departamentul pentru Energie exclude, însă, ideea ca gazele din Marea Neagră să fie exportate prin South Stream.

„Având în vedere acordul încheiat de Transgaz cu Exxon şi Petrom pentru ca gazele produse în Marea Neagră să intre în sistemul de transport românesc, excludem posibilitatea ca acestea să tranziteze South Stream“, arată reprezentanţii Departamentului pentru Energie.

Petrom spune că este prea devreme pentru a vorbi de impactul gazelor din Marea Neagră pentru că încă nu se cunoaşte dacă proiectul este viabil din punct de vedere comercial.

„Totuşi, în cazul în care viabilitatea comercială a proiectului Neptun va fi confirmată, principala destinaţie a potenţialei producţii de gaze este piaţa românească. Este posibil să existe un potenţial semnificativ de producţie de gaze în zona de mare adâncime a Mării Negre, iar România va avea oportunitatea să dezvolte o piaţă de gaze care să fie în competiţie cu huburile regionale şi din întreaga Europă“, potrivit reprezentanţilor Petrom.

Planul B al lui Putin

Chiar dacă South Stream este blocat acum în Bulgaria, Vladimir Putin are deja un „plan B“ pentru gazoduct: trecerea prin apele teritoriale ale Turciei şi apoi un traseu prin Grecia şi Italia către Austria. Turcia şi Rusia au semnat recent mai multe înţelegeri energetice, iar Guvernul de la Ankara exportă mai departe produse agroalimentare în Rusia, nefiind sub embargou. Grecia e deja inclusă în planurile pentru ramura sudică, iar sentimentul anti-european este alimentat de austeritatea impusă în cadrul acordurilor cu FMI şi UE.

Totuşi, exportul ar crea unele beneficii

Chiar dacă gazele din Marea Neagră vor fi exportate, iar preţurile interne din România nu vor scădea, ar putea exista şi unele efecte pozitive.

Alexandru Bucşă, directoru general al Gaz Sud, al treilea distribuitor de gaze din România ca mărime, crede că noile descoperiri de gaze din Marea Neagră nu vor duce la scăderea preţului pentru consumatorii români, întrucât resursele vor fi exportate către alte ţări, dar pentru România ar putea avea rezultate pozitive la nivel macro. Beneficiile vor consta în creşterea exporturilor României, venituri mai mari la bugetele locale, dezvoltarea infrastructurii din acele zone şi salarii mai mari pentru cei care lucrează în sector.

„Clientul final va plăti acel preţ liberalizat, de la foarte mare la foarte foarte mare, şi are dreptul să aleagă. Dar dacă cumva ne închipuim că va fi o supraofertă de gaze pe piaţa din România şi o să scadă preţul în România, nu va fi aşa. Probabil orice investiţie este foarte profitabilă ca să poţi să exporţi gazul dacă preţul de afară este mai mare. Şi atunci o să se facă multe ţevi şi o să se exporte, ceea ce vrea să facă OMV acum. Deci asta se va întâmpla, se va face capacitatea logistică de export, iar preţul în ţară nu o să scadă“, a spus Bucşă, citat de Agerpres. […]/ integral pe adevarul.ro

*

*


Categorii

1. DIVERSE, America, Armata, Batalia pentru resurse, George Friedman/ Stratfor, Rusia, SUA versus Rusia, Ucraina

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

14 Commentarii la “Inaintea summitului NATO: AGENDA ROMANIEI – BAZA (operationala?) la CAMPIA TURZII si PREZENTA NAVALA in MAREA NEAGRA?/ Strategia NATO – “FLEXIBILITATEA”, adica FARA TRUPE permanente in ESTUL EUROPEI/ George Friedman: ROMANIA – PRIMA CARE VA SIMTI PRESIUNEA RUSIEI/ Parteneriat OMV-GAZPROM pe seama Romaniei?

  1. Dupa ce a obtinut acces la resursele din Irak(ca si necesitate pentru supravietuirea economiei SUA) si Kosovo(ca test al reactiilor din Europa), SUA a inceput procesul pentru acces si control al resurselor din fostul URSS. Ucraina este o etapa din acest proces. Prin propaganda se urmareste ca sa fie ascuns fata de publiul larg acest proces. O metoda de camuflaj este sa “zugraveasca” Rusia ca si agresor impotriva Europei. Evenimentele actuale din Ucraina ajuta la aceasta zugraveala dar nu reusesc sa camufleze procesul declansat de SUA de acces si control al resurselor din fostul URSS.

  2. Nuante care lipsesc: luni seara pe TVR1 orele 21.00-22.00, senatorul Mircea Geoana a afirmat ca Turcia nu mai reprezinta un pilon sigur al aliantei NATO:
    – a incalcat embargoul UE impous Rusiei cautana sa profite economic.
    – incearca sa-si recastige influenta asupra unor tari care au apartinut imperiului otoman.
    – a sustinut si inarmat pe cei ce au intemeiat califatul levantului – probabil ca in timpul razboiului cu Siria sustinut de sua.

    In momentul in care Turcia devine un membru nesigur, Romania capata o importanta strategica exceptionala: pt Orientul Mijlociu, Afganistan, Ucraina…

  3. @Romeo:

    Si e legata intr-un mod dubios de problema Gagauziei din Moldova: http://eurasianintelligence.org/news.php?new=45&num

  4. Am auzit pe un canal tv, un fragment de stire prin care Comratul s-a infratit cu o locatlitate din secuime…

    PS: Pe RomaniaTV dupa miezul noptii, ieri Dan Diaconescu a afirmat ca zilnic se vand sute de hectare de pamant (arabil+paduri) la straini. Nu ar fi tranzactii cu suprafete mari, dar cand se face totalul conteaza…

  5. Pai in aceasta situatie in care, sa zicem ca Turcia nu mai e number one, si nu mai e asa de mare incredere, atunci ar trebui, teoretic dar si practic, la acest summit nato, sa ni se satisfaca toate cerintele asa cum domnu’ base le-a aratat, acest lucru fiind in interesul sua si nato . Asa ca daca ce se zvoneste prin presa e adevarat, atunci dupa acest summit vom avea o baza permanenta nato si un comandament al aceleiasi organizatii la noi, plus nave in porturile romanesti.

  6. Pingback: Hotnews recidiveaza grav: IPS TEOFAN, “FILORUS CONVINS”, “PARTIDA ORTODOXA” O VULNERABILITATE A ROMANIEI FATA DE RUSIA! - Recomandari
  7. Un sondaj Hotnews ne arata ca doar un sfert dintre respondenti sunt dispusi sa lupte pentru tara:

    In cazul unui ordin de mobilizare pentru cetatenii romani, ati raspunde chemarii la arme?
    Da [5521] [24.1%]
    Depinde de situatie [3764] [16.4%]
    Nu [12056] [52.6%]

    Oare cati sunt dispusi sa lupte pentru o alta tara don NATO si cati din alte tari NATO sunt dispusi sa lupte pentru Romania?

  8. Pingback: COMANDAMENT NATO IN ROMANIA SI CENTRU DE ANTRENAMENT LA MAREA NEAGRA. E de ajuns? Summitul NATO: triumfalism gaunos vs slabiciuni evidente/ “PACE” IN DONBAS? Armistitiul intre Ucraina si “separatisti” - Recomandari
  9. Pingback: Lider separatist: VOM FI MULTIMITI CAND VOM AJUNGE CU ARMATELE LA GRANITA CU ROMANIA [video]. Luptele continua, in ciuda “armistitiului”…/ RUSSIA TODAY VA EMITE IN ROMANIA? - Recomandari
  10. Pingback: ROMANIA – “TAMPON” AMERICAN? Amenintarea “omuletilor verzi” – posibil pretext pentru o “VANATOARE DE VRAJITOARE”/ Pana unde va merge Putin?/ Oficial rus: BAZA NATO din Romania e o PROVOCARE GRAVA pentru Rusi
  11. Pingback: Parlamentul TURCIEI a votat pentru INTERVENTII MILITARE in SIRIA si IRAK/ George Friedman la CHISINAU. Raspunsuri ambigue despre REVIZIONISMUL MAGHIAR ale sefului Stratfor/ Arsenalul NUCLEAR al RUSIEI l-a depasit pe cel al SUA - Recomandari
  12. Pingback: CAZUL LUKOIL SI FALSUL STEAG AL NATIONALIZARII. Santajistii ordinari care ne-au confiscat tara si inca o proba de iesire scelerata a lui BASESCU - Recomandari
  13. Pingback: DE CE SE OPUNE BINOMUL UNEI AUTOSTRAZI CARE SA LEGE TRANSILVANIA DE ȚARA ROMÂNEASCĂ? | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare