RAZVAN EXARHU SI IMBECILIZAREA GLOBALA – Un editorial-pamflet pur simplu genial!

20-02-2010 2 minute Sublinieri

SENATUL EVZ: Cum aţi petrecut de încălzirea globală?

Răzvan Exarhu

Sâmbătă, 20 Februarie 2010

„Mă bucur că tuturor li se pare firesc să se plângă de încălzirea globală când ninge”.

Pentru că e limpede că nu există suficiente resurse medicale care să rezolve the big buba la cap. Simt că lupta pentru pace o să ne omoare, nu războiul. Şi în fond, decât să dea în cap la oameni pe stradă, mai bine să susţină salvatorii planetei că ninsorile şi viscolul ar trebui să ne pună pe gânduri când se petrec iarna. Nici căldurile astea de vară nu ar trebui să ne lase cu mâinile încrucişate.

Nu mi-e clar deocamdată ce atitudine ar trebui să avem faţă de primăvară şi toamnă, dar simt că pregăteşte Bono un cântecel. 🙂 În această atmosferă de completă dereglare, am aflat o veste bună, care mi-a confirmat că George Orwell e cu noi şi că nu ne va părăsi niciodată. La capătul unor lungi procese, Berlin a devenit primul oraş din Germania în care copiii au dreptul să facă gălăgie când se joacă, în locurile special amenajate pentru astfel de activităţi enervante.

M-a trecut un fior citind formularea oficială: hărmălaia din grădiniţe, şcoli şi parcuri e fundamentally and sociably tolerable. Poftiiim!? Iar domnul Axel Strohbusch, de la Department of Noise Protection, admite că, totuşi, copiii au dreptul să facă deranj sonor în timp ce cresc. Adevărul cel mai incomod este acela că ne confruntăm în primul rând cu imbecilizarea globală în numele civilizaţiei. Şi abia mai la urmă cu dereglări climatice la Vancouver şi Dăbuleni.

Topirea gheţarilor este nimic faţă de dispariţia subită şi voluntară a atâtor miliarde de catraliarde de neuroni. Sună aberant o lume în care chinezii îşi închid fabricile de poluare, iar aurul este lăsat să zacă liniştit în pământ, pentru a nu mai distruge natura, nu? În schimb pare infinit mai firesc să citim că în România s-ar putea amenaja nişte depozite de deşeuri nucleare şi să aflăm de la un ministru că nu trebuie să ne facem griji, pentru că sunt nişte construcţii foarte sigure.

Excelent, asta înseamnă oportunitate. Dacă tot avem atâtea zone fru mos defrişate, nu ar merge de la sine nişte magazii radioactive acolo? Şi am aflat de la un alt demnitar că un pic de mercur (pe care îl conţine nu mai ştiu ce vaccin) face bine la organism. Păi, cine a fost în Vietnam ştie că un păhărel de napalm luat dimineaţa, pe scheletul gol, face minuni. Iar un glonţ-n ceafă vindecă orice durere de cap, fără să ne mai otrăvim cu medicamente de la conspiraţioniştii farmaceutici. :))

Uneori mă gândesc că ziua în care o să le vină ideea să încerce şi cu cianură, văzând că nu se descurcă altfel cu noi, poate nu e chiar aşa de rea cum pare. Deja facem prea mult deranj, copiii încă mai ţipă când se joacă, există mult prea mulţi oameni care nu au aderat la corectitudinea politică şi încă şi mai mulţi care cred că progresul speciei se măsoară în funcţie de etajul la care locuieşti, fără să poţi deschide fereastra. Şi pe lângă această atmosferă construită de minţi înguste şi obsedate să dea cu spirt pe tot ce e viu, mai e şi un alt fenomen cataclismic. L-aş numi înrăutăţirea globală.

El se manifestă foarte vizibil la periferiile oraşelor, acolo unde urâţenia absolută este admirabil desfăşurată cu a big help from the people. Asta se petrece oriunde, dar aici unde suntem noi e aproape joc de strategie, molimă. Încă îmi place să cred că detaliile pot salva tabloul general. După fiecare plimbare în afara oraşului, revin cu o mare îndoială şi cu hectare de oribil în memoria vizuală. După ce că se trăieşte prost, multă lume se gândeşte să mai fie şi urât.

Sunt frumoase momentele în care realizezi că totul e de schimbat. Păcat că e nevoie de dinamită, multă dinamită. Mă uit cu multă compasiune la cei care turuie la televizor despre gropi, gheaţă, încălzire globală, fonduri europene, tradiţii, pensii, plante etnobotanice şi faună animală. Ce bine că suntem aşa de ocupaţi, pentru că dacă am realiza ce lume monstruoasă şi hidoasă am construit, am cădea seceraţi pe loc.

În fond nu a mai rămas mult de distrus, mai sunt nişte case de dărâmat, nişte copaci de tăiat, ape de poluat, nici nu ştii cum te iei cu treaba şi trece timpul. De-asta ne face bine încălzirea globală – cum are nevoie câinele de o jucărie de cauciuc cu care să umple de bale toată casa. Drăguţul de el, uite ce frumos se joacă.

Culmea, speranţa vine tot de la clasici. Iată cât de pesimist era Cicero în anul 43 înainte de Hristos, chiar şi fără să-l cunoască pe Al Gore: Vremurile sunt rele. Copiii nu-şi mai ascultă părinţii şi toată lumea scrie cărţi.


Categorii

Opinii, analize, Presa

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

15 Commentarii la “RAZVAN EXARHU SI IMBECILIZAREA GLOBALA – Un editorial-pamflet pur simplu genial!

  1. foarte sarcastic… dar din pacate si foarte adevarat…

  2. cata naturalete! vai ce-mi place cum le-a zis…

  3. Stimate Domnule Exarhu, chestiunea cu (,) cianura e veche (in 2000 a fost accidentul cu devarsarea de cianuri care a ajuns taman la unguri), cel putin langa Baia Mare, satul Sasar, unde locuiesc si de unde cu respect va scriu si unde vor sa “reinvie” iazul de decantare pentru a prelucra aurul (tot cu cianuri, desigur) nush carui rus scapatat, ca amu-i liber la omorat oameni. Se impune o ancheta, reportaj, etc. la fata locului, avand in vedere ca se face totul, asa cum e normal deja, fara a intreba populatia. Ce mai conteaza ca aici mor vacile pe drum dupa ce “pasc”cianuri, ca fantanile sunt otravite, ca ploile acide rad totul in jur? Doamne miluieste!

  4. Da,suntem tare ocupati cu…nimic!

  5. Poate se gaseste un ziarist adevarat sa scrie un reportaj si despre satul Amaliei…

  6. Foarte cianuric pamfletul…sper sa arda bine la destinatar.

  7. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi pacatosii!

  8. Este o vorba a romanului ;face haz de necaz; dar eu cred ca situatia actuala este asa de grava incat trebuie tratata cu seriozitate si nu cu pamflete care nu afecteaza deloc pe cei vizati.Solutia la ce se petrece astazi este : rugaciune (sustinuta de post si milostenie)si marturisirea adevarului de credinta in fata tuturor.Astazi cel ce isi marturiseste credinta este considerat ridicol (inapoiat)dar el trebuie sa o faca oricum , nu doar prin vorbe cat mai ales prin exemplu personal de traire crestineasca.Il iubesti pe Hristos,atunci se cuvine sa iubesti si creatia nu doar pe Creator(sa-ti iubesti aproapele)-asta e calea care au urmat-o cei care s-au sfintit,oameni fiind(au ajuns la Creator iubind creatia adica omul ,cununa creatiei,ca pe insusi Hristos).Iar daca intimpinam greutati in aceasta lucrare e pentru ca egoismul nostru nu-i lasa loc lui Hristos prin rugaciune sa o faca in locul nostru pentru ca El zice:Fara mine nimic nu puteti face.

  9. asta e chear super tare :)) … nimic nou ce sa zic dar e frumos ! 😀

  10. Mai bine ca nu ne dam seama ce am creeat! foarte frumos scris si foarte adevarat!

  11. Pingback: Război întru Cuvânt » “ORA PAMANTULUI”. Cand ideologii noii religii seculare ne sting luminile… sau despre “sarbatorile” Noii Ere
  12. Exagerare.
    Adevăruri vizibile de toată lumea.
    Important e ce (mai) avem de făcut.
    Subtitlul ,,admin” este însă exagerat! Chiar nu mai deţinem proprietatea termenilor? Dacă dl Exarhu e genial, atunci pentru M. Eminescu ori pentru A. Einstein ce adjective mai folosim?

  13. @ Mihai FLOAREA:

    Atributul este pentru “pamflet”, nu pentru persoana lui R. Exarhu! Si de ce nu ar exista o genialitate si a genurilor minore… Oricum, asta e deja un detaliu, era pur si simplu o parere si o exclamatie de entuziasm 🙂

  14. @ Amalia Grigoras
    Ai dreptate, vacile pasc cianura romanii pasc prostie si indiferenta, iar politicienii pasc bani multi pe care-i rumega in vilele lor la un pahar de tarie asistat de 4 cuburi de gheata.

    Noi, tot noi. Niste fiinte bagate in seama doar de forma. Dar care urla in gura mare ca “nu suntem bagati in seama”. Se fac iazuri de decantare fara sa ne intrebe si pe noi ce parere avem… e grav. Stim sa ne lamentam… suntem profesionisti la asta. Ce nu stim si la ce nici macar amatori nu suntem: sa luam atitudine.

    Ce facem totusi cand suntem intrebati daca suntem deacord cu prelucrarea minereurilor cu cianuri??? …ne facem ca nu stim care e intrebarea, ne prezentam 12% pentru a vota impotriva, dupa care incep plagerile, lamentarile si vaicarelile, culmea, majoritatii adica a celor 88% care nu au votat. “Pe noi de ce nu ne intreaba nimeni daca suntem deacord?”

    De aia avem acuma vaci care rumega cianura, boi care hranesc vacile si copii cretini care voteaza in continuare perpetuarea cretinitatii si moralitatii degradate cu mare patima electorala.

    Multa sanatate si Sarbatori fericite!

  15. Marile adevaruri se spun in gluma

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare