Republica Moldova: GAGAUZIA VREA IN UNIUNEA EURASIATICA

3-02-2014 2 minute Sublinieri

big-in-gagauzia

Aproximativ 98,5% din participanţii la referendumurile de duminică din autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova au optat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, potrivit datelor preliminare oferite de Comisia electorală din regiune în urma contabilizării a aproape 100% din voturi.

În acelaşi timp, aproape 99% au votat în favoarea dreptului de autodeterminare a autonomiei în cazul în care Republica Moldova îşi pierde independenţa, potrivit portalului din regiune gagauzinfo.md. Referendumul declarat ilegal de către judecătoria de la Comrat a înregistrat o prezenţă la urne de peste 70 %, asta însemnând puţin peste 70.000 de alegători, potrivit unimedia.md.

Potrivit declaraţiilor şefului CEC de la Comrat, nu au avut loc încălcări în timpul votării, relatează gagauzinfo.md.

Unimedia reaminteşte că la 3 ianuarie, instanţa de judecată de la Comrat a anulat hotărârile Adunării Populare Găgăuze privind desfăşurarea referendumurilor. Decizia instanţei intră în vigoare la 3 februarie, însă deputaţii găgăuzi au declarat pentru presa din regiune că o vor contesta în instanţele superioare. Totodată, vineri, 31 ianuarie, Adunarea Populară şi-a reconfirmat votul pentru desfăşurarea referendumurilor. Reprezentanţii Guvernului au declarat pentru că şi decizia din 31 ianuarie va fi contestată în judecată după ce actul de decizie va fi publicat.

Pentru acest referendum, Comisia Electorală Centrală de la Comrat şi-a creat propriile ştampile pentru aceste referendumuri, deoarece autorităţile de la Chişinău au refuzat să le elibereze pe cele utilizate la alte scrutine.

Între timp, cele două referendumuri, declarate ilegale de justiţie, sunt comentate diferit la Chişinău, scrie Agerpres. Reprezentanţii Coaliţiei Pro-Europene, aflate la guvernare, susţin că este vorba despre un exerciţiu care nu va avea nici efecte juridice şi nici politice. În acelaşi timp, vicepreşedintele parlamentului Adrian Candu a declarat pentru Agerpres că “nu populaţia din Găgăuzia, care reprezintă 4% din cea a Republicii Moldova, va decide direcţia politicii externe a ţării, dar aceste referendumuri au demonstrat că este nevoie de un dialog mai bun între autorităţile de la Chişinău şi populaţia din regiune”.

În acelaşi timp, Partidul Socialiştilor, de opoziţie, care a susţinut desfăşurarea referendumului privind politica externă, a anunţat luni că va iniţia, prin intermediul aleşilor săi locali, astfel de plebiscite şi în alte localităţi.

Săptămâna trecută, premierul Iurie Leancă şi preşedintele Parlamentului Igor Corman au participat la o şedinţă a Adunării Populare, încercând să-i convingă pe membrii acesteia să renunţe la plebiscite, dar fără rezultat. Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a refuzat să ofere ştampilele speciale utilizate la alegeri, astfel că autorităţile din regiune au confecţionat propriile ştampile. Costurile organizării referendumurilor au fost achitate de un om de afaceri originar din Găgăuzia care locuieşte în Rusia.

Unitatea Teritorial Autonomă Gagauz Yeri (Găgăuzia) are o populaţie de circa 150.000 persoane (aproximativ 4% din populaţia R.Moldova, fără regiunea transnistreană), dintre care peste 80% sunt găgăuzi (populaţie ortodoxă, de origine turcă). La începutul anilor ’90 ai secolului trecut, în regiune a existat o mişcare separatistă, care la un moment dat a anunţat şi independenţa regiunii, nerecunoscută însă. În 1994, Găgăuziei i-a fost recunoscut prin lege statutul de regiune autonomă.Găgăuzia are propriul Guvern (Comitetul Executiv) şi Parlament (Adunarea Populară) şi este condusă de un başcan (guvernator), care este şeful puterii executive. În regiune se vorbesc trei limbi oficiale – în primul rând rusa, apoi găgăuza şi, aproape deloc, româna.

Acutizarea situaţiei din regiune are loc în contextul în care, în acest an, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare, iar în Găgăuzia – alegerea guvernatorului. În acelaşi timp, unii politicieni şi analişti politici de la Chişinău consideră că mişcările separatiste şi antieuropene de la Comrat sunt susţinute de Rusia, care a avertizat în mai multe rânduri Republica Moldova că va avea probleme dacă va continua apropierea de UE şi semnarea Acordului de liber schimb şi a celui de asociere cu Bruxellesul.

gagauzia


Categorii

1. DIVERSE, Basarabia, Rusia, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

Carti

Documentare