ROMANIA ISI DA AURUL DE LA ROVINA. Licenta de EXPLOATARE pentru CARPATHIAN GOLD. Dimensiunea CRATERELOR va fi mai mare decat cea preconizata la ROSIA MONTANA!

2-06-2015 4 minute Sublinieri

rovina_60340800

  • ActiveNews:

România pierde și aurul de la Rovina, la 20 de km de Roșia Montană. Canadienii au primit licența de exploatare pentru 20 de ani. Premieră negativă a statului român

Agenția Națională pentru Resurse Minerale a acceptat să-i ofere licență de exploatare canadienilor de la Carpathian Gold în zona Vaii Rovina, a anunțat compania într-un comunicat.

Canadienii de la Carphatian Gold au primit licența pentru o perioadă de 20 de ani, timp în care compania va săpa pentru aur și cupru. Perimetrul în cauză se află la doar 20 de kilometri de Roșia Montană. Vestea a făcut ca acțiunile companiei să sară în aer la bursă, acestea crescând cu 200%, într-o zi.

Este pentru prima oară când România oferă o astfel de licență fără nicio implicare a unei companii de stat în proiect.

Subsidiarul din România al Carpathian Gold, Samax România SRL va începe aducerea la zi a Evaluării Economice Preliminare din 2010, pentru a revizui costurile și opțiunile firmei canandiene.

Valea Rovinei face parte dintr-o zonă cunoscută drept “Patrulaterul de Aur”, una din cele mai prolifice areale din Europa în ceea ce privește metalele prețioase.

Carphatian Gold mai acționează și într-un perimetru din Brazilia, pe care îl are în proprietate. Șeful SAMAX România SRL, subsidiarul român al Carpathian Gold, este Alexandru Nicolici, fostul șef al companiei de stat Cuarț SA.

În anul 1989, Cuarț SA avea peste 5.000 angajati, având lucrari raspândite pe teritoriul judetelor Maramures, Satu Mare si Salaj si executa anual peste 40.000 m galerii, 250 m puturi, 1.400 m suitori si 70.000 m foraje cu sondeze, cu o cifra de afaceri anuala de cca. 24mil. USD.

Între timp, compania a fost închisă.

Exploatarea de la Rovina va depăşi ca dimensiuni Roşia Montană! Cifrele dezastrului care se prefigurează în Apuseni

Strategia de transformare a Munților Apuseni într-o imensă carieră de suprafață avansează vertiginos prin licența primită de Carpathian Gold pentru zăcământul de la Rovina. Licenţa va intra în vigoare după evaluarea finală de către mai multe departamente guvernamentale şi după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit fostului director al Institutului Geologic Român, Ștefan Marincea, dezvoltarea de proiecte miniere în zonă ar duce la “generarea a nu mai puțin de 2.900 de hectare de deșeuri”.

Prezentul proiect propune exploatarea în imense cariere de suprafață a 120 tone de aur și 100.000 de tone de cupru. Rovina ar putea deveni astfel cea mai mare exploatare din România, dimensiunea celor două cariere – cu diametre de 500 și 600 de metri și adâncimi între 300 și 400 de metri, depășind chiar și proiectul Roșia Montană. În prezent întreaga zonă este acoperită de terenuri agricole, pășuni și pădure, toate obiectivele proiectului fiind situate pe zone nelocuite, dar în imediata vecinătate a satelor Rovina și Merișor ce aparțin comunelor Criscior și Bucureșci. În linie dreaptă, Rovina este situată la 20 de kilometri de Roșia Montană și la doar 7 km de Brad, oraș ce numără 13.900 de locuitori, scrie portatul România Curată.

Procedurile prin care Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) gestionează și vinde zăcămintele minerale sunt secrete, contractele prin care statul român cedează resursele minerale fiind în continuare considerate secret de serviciu. Agenția Națională de Resurse Minerale, emitenta licențelor, este subordonată direct Guvernului, președintele instituției fiind numit printr-o decizie politică, a primului-ministrului.

Și în acest caz ANRM a acordat licența de exploatare pentru Rovina, unui operator privat, în totală lipsă de transparență. Rovina devine astfel primul proiect minier deținut 100% de o companie privată, fără participarea statului român. La data prezentului comunicat, Agenția nu a publicat pe pagina proprie informații privind noua licență și acestea nu se regăsesc nici în lista de anunțuri publice. ANRM se comportă de altfel ca stat în stat, în pofida faptului că resursele minerale fac obiectul, potrivit Constituției, exclusiv al proprietății publice. Deosebit de grav este faptul că în etapa de eliberare și atribuire a licențelor miniere, populația locală este trecută în totalitatecu vederea. Majoritatea celor care vor fi afectați în mod direct de proiectul minier nu dețin nici măcar informații de bază despre proiect, cei mai mulți neînțelegând ce înseamnă cariere de asemenea dimensiuni.

Potrivit estimărilor companiilor care activează în industria extracției aurului, România beneficiază de rezerve de 700 de tone de aur și 2.000 de tone de argint.

Nici nu mai știu când am respirat adânc, cât de cât eliberată de presiunea scandalului Roșia Montană. Parcă s-au făcut câteva luni de atunci. Puține, ce-i drept, însă, totuși, luni. Activiștii au ieșit cu declarații curajoase – „Proiectul Roșia Montană va rămâne fără aprobare și în acest an” și au început să protesteze împotriva defrișărilor abuzive, iar RMGC și-a trimis, în februarie, 70% dintre angajați în șomaj tehnic. Părea că trăiesc într-o Românie mai frumoasă, mai conștientă, când, ca din negura afacerilor (că de senin nu poate fi vorba) Carpathian Gold anunţă că ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) le-a dăruit o licenţă pentru exploatarea zăcământului de aur şi cupru de la Rovina, Roşia Montană.

În aceeași săptămână, pentru că veștile despre exploatări aurifere nu vin niciodată singure, Eldorado Gold Corporation a anunțat că studiul de fezabilitate al proiectului Certej, din Munţii Apuseni, a fost finalizat cu succes. Da, același Certej, cu accidentul considerat cea mai mare tragedie pe timp de pace din România, în care au murit cel puțin 89 de persoane, în 1971. Succes, pentru cei de la Eldorado Gold Corporation înseamnă aur şi argint în valoare de peste 3,1 miliarde de dolari, extras pe durata a 17 ani. Deși, în 2008, Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, declara că la Certej există ”un zăcământ de mici dimensiuni, aş spune la limita rentabilităţii, mai ales în condiţiile în care toate costurile urcă”, deși exploatarea minereurilor auro-argentifere în perimetrul Certej este încadrată cu ”risc major”, proiectul reprezintă acum un succes.

Pentru România și, mai ales, pentru locuitorii din zonă, el înseamnă, mai degrabă, două viitoare uriașe iazuri de decantare, cu zeci de mii de tone de reziduuri toxice rezultate din exploatarea aurului, defrişări, decopertări, cariere deschise și cianuri, în schimbul a zeci de hectare de fânațe sau arabile și a aproximativ 200 ha de păduri.

Să revin la Rovina. Potrivit Mining Watch, “Rovina ar putea deveni cea mai mare exploatare din România, dimensiunea celor două cariere – cu diametre de 500 și 600 de metri și adâncimi între 300 și 400 de metri, depășind chiar și proiectul Roșia Montană”. Pe scurt, situația se prezintă ca un banc sec și negru – s-a oprit proiectul Roșia Montană, ca să fie ”pornit” un proiect mai mare și mai puternic, mai trainic și mai ”frumos”, la 20 km distanță. Un fel de ”câinii latră, aurul vorbește”, în variantă româno-canadiană.

Mai exact, în timp ce zeci de mii de oameni ies în stradă, companiile își văd liniștite de studiile lor de fezabilitate și de comunicate de presă despre succes, pentru că, nu-i așa, succesul se măsoară în aur. Iar statul… stă liniștit, acceptând un model de dezvoltare foarte păgubos, deasupra căruia planează numeroase suspiciuni de corupție și ilegalitate, în loc să acceseze fonduri pentru ecologizarea zonei, în cazul Certej, sau pentru dezvoltare agro-turistică și culturală.

Vom lăsa aurul sau vom lăsa viața? Vom fi stăpâni ai aurului sau vom fi stăpâniți de aur? ”În prezent întreaga zonă este acoperită de terenuri agricole, pășuni și pădure, toate obiectivele proiectului fiind situate pe zone nelocuite, dar în imediata vecinătate a satelor Rovina și Merișor ce aparțin comunelor Crișcior și Bucureșci. În linie dreaptă, Rovina este situată la 20 de kilometri de Roșia Montană și la doar 7 km de Brad, oraș ce numără 13.900 de locuitori” (Mining Watch).


Categorii

1. DIVERSE, ROSIA MONTANA

Etichete (taguri)

, , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “ROMANIA ISI DA AURUL DE LA ROVINA. Licenta de EXPLOATARE pentru CARPATHIAN GOLD. Dimensiunea CRATERELOR va fi mai mare decat cea preconizata la ROSIA MONTANA!

  1. Nu mai “Uniti salvam!” nimic? Sau tocmai asta a fost scopul si Rosia Montana doar un “iepuras” de “salvat” la ordin?

  2. +++

    Niste NENOROCITI, TRADATORI, JEFUITORI DE NEAM SI TARA!

    Vor raspunde toti cei responsabili in Fata Lui Dumnezeu+, pentru fiecare suspinare si geamat al romanului, pentru fiecare metru de pamant calcat si forat abuziv, pentru fiecare pasare in zbor afectata, pentru fiecare copac hacuit si gram de aur furat!

    Mi-a fost si greu sa citesc despre….ca de obicei!….

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare