ROMÂNII DIN NORDUL BUCOVINEI risca INCHISOARE daca refuza ordinele de MOBILIZARE/ Separatistii au cucerit aeroportul din DONETK/ Merkel intinde ”morcovul” lui Putin: colaborare economica UE – Uniunea Eurasiatica

• Monitorul de Suceava: Dosare penale şi închisoare pentru românii din nordul Bucovinei care refuză ordinele de mobilizare în armată

Tensiunile se amplifică din nou pentru românii care trăiesc în nordul Ucrainei după ce Guvernul de la Kiev a dat undă verde pentru mobilizarea bărbaţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani, dar şi a femeilor care au între 25 şi 50 de ani.

Potrivit portalului de ştiri www.BucPress.eu, ordinele de mobilizare au început deja să sosească în fiecare localitate din regiunea Cernăuţi, iar satele au rămas aproape pustii după ce mulţi bărbaţi au dispărut. Unii s-au refugiat în ţările europene, inclusiv România, alţii sunt plecaţi la muncă în Federaţia Rusă, Crimeea sau în alte regiuni ale Ucrainei.

O parte dintre cei vizaţi de ordinul de mobilizare se află şi în judeţul Suceava, având avantajul că deţin dublă cetăţenie, atât română, cât şi ucraineană. Aceasta este o altă problemă pe care autorităţile de la Kiev încearcă s-o lămurească. Mai exact, ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klymkin, a declarat recent că guvernul intenţionează să aplice sancţiuni împotriva cetăţenilor care au două sau mai multe paşapoarte ale altor ţări. Potrivit lui Klymkin, în viitorul apropiat va fi introdus controlul vamal comun, ceea ce va face imposibile cazurile în care la vama ucraineană cetăţenii prezintă un paşaport, iar la cea din statele europene un alt paşaport.

În cazul românilor, dar şi al celorlalţi cetăţeni ucraineni care refuză mobilizarea se aplică sancţiuni. Săptămânalul „Libertatea Cuvântului” a relatat că în regiunea Cernăuţi au fost intentate 22 de dosare penale împotriva persoanelor care au refuzat mobilizarea.

Primul adjunct al procurorului regiunii Cernăuţi, Oleksandr Ivaniuk, a explicat şi motivele pentru care s-a ajuns la aceste dosare penale: „În conformitate cu articolul 338 al Codului Penal , în regiunea noastră au fost iniţiate 22 de proceduri penale. În instanţa de judecată au fost direcţionate 10 dosare, restul se află în stadiu de anchetă preliminară. Unii dintre suspecţi sunt daţi în urmărire generală. Articolul 338 presupune pedepse cu închisoarea între 3 şi 5 ani”.

Cei chemaţi la arme anul trecut ar putea rămâne în serviciul militar

Pe de altă parte, comisarul regional, Vitali Ciurai, a anunţat că demobilizarea militarilor va începe în luna martie.

„Demobilizarea militarilor care au fost chemaţi sub arme în 2014 se va desfăşura în perioada 18 martie-1 aprilie. În primul rând, vor fi sloboziţi la vatră cei care au fost mobilizaţi în primul val”, a specificat Vitali Ciurai.

Acesta a mai spus că militarilor demobilizaţi li se va propune să semneze un contract şi să rămână în serviciu, pentru că sunt instruiţi şi au experienţa necesară acumulată pe câmpul de luptă.

Este greu de crezut că vor fi multe persoane care vor accepta această cerere, mai ales că românii din zona Cernăuţi consideră că nu trebuie să moară într-un război care nu este al lor. Elocventă în acest sens este o scrisoare a unei mame din raionul Herţa, regiunea Cernăuţi.

„Sunt mamă a trei feciori. Mă doare sufletul pentru copiii mei și ai țării. Situația din Ucraina este destul de complicată. Ideea mobilizării tinerilor noștri, în anul 2014, dar și în acest an, a creat un haos total și neliniște în satele noastre. Anul trecut, oamenii s-au revoltat nu pentru că nu sunt patrioți ai țării în care trăiesc, ci pentru că nu au fost suficient de informați. Mă întreb și eu, astăzi, alături de alte mii de persoane, de ce oare Ucraina a renunțat la încorporarea tinerilor în armata ucraineană? Este firesc ca acei tineri care sunt sănătoși și în forță să facă armata. Dacă unitățile militare din Ucraina ar fi fost pline, țara dispunea de forța necesară și de militari pregătiți, fără a trezi panica aceasta și neliniștea în societate. Locuiesc la frontiera ucraineano-română. Am rude în România. Îmi doresc din tot sufletul ca în anul 2015 să fie deschis punctul de trecere a frontierei Diakivți-Racovăț, închis în anul 2008. Aș vrea să-mi pot vizita rudele din patria istorică. Mama mea are 86 de ani și ar vrea ca la vârsta ei înaintată să mai aibă o dată șansa să aprindă o lumânare la mormintele fraților înmormântați în cimitirul din Racovăț, județul Botoșani. Am și eu emoții pentru ceea ce se întâmplă în țară. Doresc din tot sufletul să fie pace, să nu mai moară oameni nevinovați în estul Ucrainei”, este mesajul transmis de Viorica Aluchi din satul Probotești.

Anul trecut au fost blocate drumurile de teama mobilizării

Teama de a merge la războiul din estul Ucrainei, din regiunile Doneţk şi Lugansk, a provocat în vara anului trecut un adevărat val de proteste. Timp de mai multe zile, sute de oameni, mulţi dintre ei etnici români din Ucraina, au ieşit în stradă şi au blocat mai multe drumuri importante, izolând practic oraşul Cernăuţi, într-o încercare disperată de a determina autorităţile de la Kiev să anuleze aceste ordine de mobilizare.

Concesiile nu au apărut, iar după zile întregi de discuţii şi negocieri, oamenii au fost convinşi să deblocheze drumul european 86, care face legătura între Cernăuţi şi Suceava.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla acum, când tactica populaţiei s-a schimbat faţă de 2014, în loc de proteste stradale trecându-se la boicotul faţă de mobilizarea care a intrat în vigoare de pe 20 ianuarie 2015. Cei care vor ajunge în armată vor fi trimişi să lupte împotriva separatiştilor pro-ruşi într-un război al cărui final nu se întrevede. De la începutul confruntărilor armate, numărul morţilor a ajuns deja la aproximativ 5.000, o parte dintre victime fiind şi din rândul românilor care locuiesc în nordul Bucovinei.

• Hotnews:

Criza din Ucraina: Pro-rusii resping orice nou acord cu Kievul si promit o ofensiva de anvergura, armata ucraineana pregateste riposta dupa pierderea aeroportului din Donetsk

Liderul autoproclamatei republici separatiste Donetsk a respins vineri orice nou armistitiu cu Kievul, afirmand ca rebelii vor sa lanseze o ofensiva in intreaga regiune, care este in prezent partial controlata de armata ucraineana, scrie AFP. 

“Nu vor mai exista din partea noastra tentative de a discuta despre un armistitiu”, a declarat “presedintele” autoproclametei republici, Alexandr Zaharcenko, citat de agentiile Interfax si Ria Novosti. “Vom lansa o ofensiva in intreaga regiune Donetsk“, a continuat acesta.

Aceste declaratii vin la o zi dupa ce armata ucraineana a pierdut aeroportul Donetsk, dupa mai multe luni de lupta. Aceasta batalie este comparata in Ucraina cu cea de la Stalingrad. 

La Kiev, secretarul Consiliului de securitate nationala si aparare Olexandr Turcinov a a acuzat “grupurile teroriste ruse” ca au trecut la ofensiva in Est.

“Grupuri teroriste rusesti au incalcat orice acord (…) au trecut la ofensiva”, a spus Turcinov, in cadrul unei reuniuni a guvernului, care a precizat ca este vorba despre “unitati ale fortelor armate regulate rusesti”.

“Aceste operatiuni se deruleaza de facto pe toate linia frontului, in apropiere de Donetsk precum si in Sud”, a adaugat acesta.

El a sustinut insa ca fortele ucrainene controleaza situatia “respingand atacurile si contra-atacand”.

Ucraina pregateste vineri riposta dupa abandonarea aeroportului din Donetsk, aflat acum in mainile rebelilor pro-rusi, si dupa o zi sangeroasa marcata de lupte si bombardamente in care si-au pierdut viata peste 40 de oameni. […]

Dani Rockhof/ Angela Merkel a evocat la Davos o cooperare economica intre UE si Uniunea Eurasiatica dominata de Rusia. Time scrie ca e “un morcov” fluturat in fata lui Putin

Guvernul german ia in calcul, in viitor, o cooperare economica intre Uniunea Europeana si Uniunea Eurasiatica, ultima dominata de Moscova, relateaza Deutsche Welle si Welt.de.  In cadrul forumului economic de la Davos, cancelarul Angela Merkel si ministrul german al economiei, Sigmar Gabriel, au intins o mana Rusiei si lui Putin, dar si propriei economii, afectate de scaderea exporturilor, prin sanctiunile aplicate de UE Rusiei. Conditia este ca sa se gaseasca o solutie de pace in Ucraina de Est. Revista americana Time scrie insa ca e vorba de o strategie a liderilor europeni de “a-i arata lui Putin morcovul” astfel incat sa-l determine sa iasa din Ucraina.

Angela Merkel (CDU) a vorbit despre “posibilitatile unei cooperari intr-o zona de comert comuna”, iar Sigmar Gabriel (SPD) despre faptul ca “ar trebui sa oferim Rusiei o cale de iesire”. La reuniunea ministrilor de externe de miercuri, de la Berlin, parea ca s-ar fi facut progrese: ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, si cel al Ucrainei, Pavel Klimkin, s-ar fi inteles asupra retragerii armelor grele din zona de criza, de ambele parti ale liniei de demarcatie deja convenite. Si totusi, joi au fost inregistrati din nou morti, in luptele de la Donetk.

Daca guvernul german face pasi in vederea restabilirii unei relative normalitati a afacerilor cu Rusia e mai ales din cauza evolutiilor economice. Exporturile Germaniei catre Rusia in 2014 au scazut, conform unor evaluari, cu cca 18%, ceea ce inseamna un volum de 6 miliarde de euro. “Scaderea exporturilor s-a accelerat luna de luna, asa incat trebuie sa ne asteptam in 2015 la o situatie si mai proasta, daca nu se gaseste rapid solutia politica pentru aceasta criza”, a spus presedintele Comisiei pentru probleme economice externe din Est,  Eckhard Cordes, citat de presa germana.

El a adaugat ca mai cu seama europenii “sunt cei care platesc pretul economic pentru o criza politica“. In acelasi timp, exporturile SUA au inregistrat un plus, iar comertul Rusiei cu parteneri de afaceri asiatici si latino-americani a crescut. Cordes se mai teme si pentru locurile de munca din firmele germane. “Daca luam in calcul ca in Germania cca 30.000 de locuri de munca depind de partenerii rusi, un regres permanent de 20% (n.r. in cifrele de export ale acestor firme)  poate duce, in cel mai rau caz, la pierderea a 60.000 de locuri de munca.” Cateva dintre cele mai importante firme si concerne din Germania active in Rusia sunt: E.on, BASF, Deutsche Bahn, Daimler, Metro, Henkel, Adidas .

Prin crearea unei zone comerciale comune UE-Rusia ar avea de profitat si furnizori europeni de gaze ca RWE (Germania), GDF Suez S.A. (Franta) si Statoil (Norvegia), adica exact marile companii care au facut lobby intens impotriva sanctiunilor aplicate Rusiei. In 2015, gazul livrat in Ucraina se vrea a fi in primul rand prin intermediul furnizorilor europeni. Anul trecut, din Europa s-au livrat 5 miliarde de mc, iar din Rusia doar 21 de miliarde de mc, o cifra in scadere, deoarce din cauza pretului ridicat al gazelor rusesti, multe firme din Ucraina au recurs la energia pe baza de carbuni.

Din Rusia, in 2015 urmeaza a fi importat doar 40% din necesarul de gaz al Ucrainei, pentru ca procentul sa fie redus in urmatorii ani la cca 33%. Declaratia a fost facuta de seful Naftogaz-ului din Ucraina, Andrei Koboljev, la Davos. El a adaugat ca in ultimele luni capacitatea de transport a conductelor de gaz europene a fost marita atat de substantial, incat prin intermediul acestora ar putea fi acoperit 90% din necesarul ucrainean de gaz.

Iar aici survine legitima intrebare daca tarile Europei pot realmente sustine necesarul de gaz al Ucrainei in cifrele optimiste estimate, sau gazul vine pe cai ocolite, tot din Rusia. In acest caz, marii castigatori sunt concernele distribuitoare de gaz din Germania, Franta sau alte tari tari din UE. Acestora, liberul schimb (inclusiv de gaz) le-ar putea aduce profituri enorme. Iar aceasta nu inseamna ca, neaparat, consumatorul final, mai ales cel din zona privata, va face si el economii.