SCANDALUL DUBLELOR STANDARDE DE CALITATE. Mai multe produse alimentare de supermarket sunt INFERIOARE CALITATIV. Autoritatile române NU au facut publice numele producatorilor, spre deosebire de cele ungare

28-07-2017 9 minute Sublinieri

Autoritatile romane au descoperit noua din 29 de produse alimentare care aveau standarde duble din punct de vedere calitativ in Romania si in cateva tari din UE, in urma analizelor comparative, a declarat miercuri directorul Institutului de Igiena si Sanatate Publica Veterinara (IISPV), Rodica Tanasuica, in cadrul unei conferinte de presa la care a participat si ministrul Agriculturii, Petre Daea, relateaza News.ro. Produsele la care s-au constatat diferente sunt parizer de porc, carnati pentru gratar, conserva de peste, pateu, bacon, sunca, conserva macrou, conserva hering si conserva macrou.

La aceste actiuni au participat reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, de la Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) si de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC). IIPSV este o institutie aflata in subordinea ANSVSA.

In total, au fost prelevate 29 de probe din tari europene si alte 29 de probe similare din magazinele romanesti, la preparate din carne, preparate din lapte, conserve de peste, ciocolata.

“Dintre acestea, noua produse au prezentat unele diferente din punctul de vedere al continutului de grasimi si proteine”, a declarat Rodica Tanasuica.

Categoriile de produse care au fost receptionate la Institutul de Igiena din Bucuresti au fost: noua produse din categoria branzeturilor, doua produse din categoria unt, un produs din categoria smantana, sapte produse din categoria sunca, trei produse din categoria carnati, un produs din categoria crenvursti, trei produse din categoria peste, doua produse din categoria ficat si un produs din categoria ciocolata.

S-au constatat diferente la: parizer de porc, carnati pentru gratar, conserva de peste, pateu, bacon, sunca, conserva macrou, conserva hering si conserva macrou.

“Transmitem chiar in aceasta seara Comisiei Europene rezultatele noastre si vom solicita sa se accelereze procesele de reglementare, astfel incat sa putem avea instrumente sa putem analiza oricand si in orice tara produsele care au standarde duble”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, in cadrul aceleiasi conferinte de presa.

Acesta a subliniat ca nu vor fi dezvaluite numele producatorilor sau al comerciantilor implicati, iar produsele nu pot fi retrase de pe piata.

“Produsele nu prezinta pericol pentru sanatatea populatiei, nu avem niciun temei legal pentru a le elimina de pe piata. Nu vom da numele produselor sau comerciantilor”, a punctat ministrul Agriculturii.

Mai multi angajati ai statului roman au recoltat in perioada 19-26 iunie 29 de probe din alimentele din Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) si Bruxelles (Belgia) pentru a realiza un studiu comparativ in ceea ce priveste produsele alimentare susceptibile de dublu standard, a anuntat luna pe 10 iulie Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Angajatii au prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate in functie prezenta lor in cele trei tari si in Romania, precum si de produsele identice care se regasesc pe rafturile magazinelor din tarile vizate: Lidl – Germania si Olanda, Kaufland – Germania, Belgia – Delhaize (Mega Image – Romania).

Probele au fost inaintate spre analiza comparativa Institutului de Igiena si Sanatate Publica Veterinara Bucuresti, apartinand ANSVSA.

Deplasarea a avut loc dupa ce ministrul Agriculturii, Petre Daea, a trimis la inceputului lunii aprilie o scrisoare omologilor sai din Olanda, Germania si Belgia.

In Romania, MADR, ANSVSA si ANPC au realizat, intr-o prima etapa, analize de laborator pentru un numar de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de peste, miere albine, legume si fructe), avand ca termen de comparatie informatiile declarate pe eticheta de catre producatori sau distribuitori.

In urma verificarilor, autoritatile romane au descoperit doar un singur produs neconform – miere importata din Franta, care depasea cu 50% limita normala a unui coeficient enzimatic, fara a fi periculoasa pentru consum.

Același produs, același producător, deci aceeași unitate de procesare, două calități diferite. Una pentru piața din România și una pentru țări din vestul Europei. Confirmarea a venit astăzi și pe cale oficială prin Ministerul Agriculturii care a prelevat probe de produse din Olanda, Germania și Belgia și le-a comparat cu probe similare din retail din țara noastră. Din 29 de probe care s-au calificat pentru proba de laborator, la nouă au fost identificare diferențe calitative, mai exact diferențe cu privire la valoarea energetică, conținutul de proteină – carne, sau de grăsimi.

Nu facem interpretări, ci doar dacă există diferențe dintre un produs și altul. Există diferențe? Noi spunem că da, așa ne spune laboratorul. La câte dintre produse, la nouă. Care sunt aceste diferențe? Cele pe care ni le-a dat laboratorul, a declarat astăzi ministrul agriculturii Petre Daea în cadrul unei conferințe în care au fost prezentate rezultatele comparative ale analizelor de laborator pentru produse similare comercializate în România și în state din vestul Europei.

Demersul de a preleva probe de produse agroalimentare și de a le analiza a venit după ce Comisia Europeană a solicitat României să spună care se poate pronunța asupra dublului standard de calitate reclamat de alte state din Europa Centrală și de Est. În urma acestei întrebări de la Bruxelles, ministrul Agriculturii a solicitat unor omologi de-ai săi permisiunea de a preleva probe pentru analiză. S-au trimis cereri în Franța, Austria, Germania, Belgia și Olanda, din care doar ultimele două au răspuns pozitiv. Astfel, o echipă de șase specialiști români s-au deplasat în iunie în aceste țări pentru a cumpăra produse care se comercializează și la noi.

Am fost cumva într-o dificultate deoarece găseam același produs identic ca și ambalaj și conținut, la prima vedere, în schimb erau diferiți producătorii. Ne-a fost destul de greu plecând de la un portofoliu de vreo 80 de produse identificate, am restrâns destul de mult gama la 34, iar după o analiză și mai atentă am rămas cu 29 de produse”, a explicat Ionel Bunea, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii. El a arătat că pe 26 iunie, la întoarcerea în țară, toate probele prelevate au fost predate laboratorului de analiză din cadrul ANSVSA.

Din cele 29 de produse analizate,  nouă au fost brânzeturi, două unturi, o smântână, șapte feluri de șuncă, trei de cârnați și trei conserve de pește și două de pate de ficat. Pentru nici unul dintre aceste produse, reprezentanții MADR nu au oferit detalii cu privire la brand, dacă este vorba despre eticheta proprie a vreunui lanț de magazine sau dacă vorbim despre producătorii foarte mari. O decizie aparte față de restul statelor membre în care astfel de detalii despre produsele testate au fost date publicității.

Nu vom da numele vreunui producător sau al vreunui comerciant implicat în această analiză, a precizat ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunțând și că rezultatele analizelor vor fi trimise „în această seară” Comisiei Europene, cu solicitarea de a se accelera procedurile juridice pentru comparaţiile ulterioare.

Foto: www.mediafax.ro

Pentru că reprezentanții autorităților au prezentat diferențele identificate mai mult la nivelul valorilor energetice, jurnaliștii au întrebat cum se traduc aceste diferențe. Dacă diferența de calorii vine din faptul că în România la parizer, spre exemplu, se pune mai multă grăsime și mai puțină carne. Iar răspunsul din consultarea amănunțită a rezultatelor analizelor a arătat că aceste diferențe decurg din proporțiile diferite ale unro ingrediente. În cazul unei șunci, proba de la noi din România are 19 grame de grăsime la fiecare 100 de grame de produs, în timp ce în vestul Europei, aceeași șuncă avea numai 2 grame de grăsime la 100 de grame.

O altă diferență calitativă ușor de identificat a fost la conserva de pește: la noi, produsul avea 42,87 de grame de carne de pește, în timă ce în celălalt stat UE, aceeași conservă venea cu 47,8 grame de carne de pește la suta de grame.

În privința prețurilor practicate de retailerii din România, autoritățile nu au putut da un răspuns clar dacă acestea sunt mai mari față de cele din țările de unde s-au comparat produsele respective.

”Noi înainte de a efectua acea deplasare de șase zile în străinătate, am identificat întâi hipermarketurile din România ce se regăseau în aceste 3 țări – inclusiv am plecat cu un portofoliu de 80-90 de produse pe care le-am găsit noi ca având producători din cele 3 țări și ce se regăsesc și în România. Odată cu parcurgerea etapelor efectiv de identificare acelor produse în cele trei state am fost într-o dificultate deoarece găseam același produs identic ca și ambalaj ca și conținut la prima vedere în schimb erau diferiți  producători. Ne-a fost destul de greu plecând de la un portofoliu de 80 de produse identificate, am restrâns destul de mult gama de produse la 34, iar după o analiză și mai atentă am rămas cu 29 de produse identice din punct de vedere al amabaljului, al producătorului, absolut tot, deci 29, spectrul a fost mult mai mare, tot felul de produse cu care am plecat tocmai din acest punct de vedere, mult puțin cele 29 de produse, noi ne-am fi dorit mult mai multe. Iar ca și prețuri comparativ identificând mai întâi produsele în România după care indentificându-le în rafturile din Europa, sunt aproximativ aceleași prețuri la unele crescute, la unele mai jos pe medie cam aceleași prețuri practicate, nu vă pot da o situație exactă în momentul ăsta, poate voi reveni”,  a explicat Ionel Bunea, consilier în cadrul Ministerului Agriculturii.

Ungurii nu se sfiesc să dea publicității producătorii, produsele și magazinele care comercializează alimente cu dublu standard.

Publicația 24.hu a publicat în luna februarie 2017 rezultatele analizelor efectuate de guvernul de la Budapesta.

Produsele testate au fost achiziționate din magazine Spar, Metro, Lidl, Hofer/Aldi, din Ungaria și Austria.

De pildă, celebra Nutella, produsul din Ungaria este mai tare, produsul mai puțin finisat ca cel din Austria. Diferențe au fost constatate și la Ritter Sport neagră cu marțipan, versiunea din țara vecină se topește mai greu în gură decât cea din Austria.

Conservele Rio Mare, au aceași cantitate însă în cele din Ungaria au cu 2% mai puțin pește.

La categoria mirodenii, dafinul din Ungaria era mai puțin parfumat decât cel din Austria (probabil pentru că era mai vechi),
Coca Cola din Ungaria este mai puțin parfumată și este îndulcită cu mai ieftinul sirop obținut din porumb.

Monster Energy Drink (Green), în varianta pentru Ungaria s-a găsit o mai mare cantitate de sucroză.

Nesquick-ul din Ungaria este mai puțin parfumat, gustul de cacao este mai slab și domină gustul dulce în comparație cu cel din Austria care este mai armonios, aroma de cacao mai intensă și plină de ciocolată și cacao.

Au fost testate două amestecuri de pudră Knorr iar una dintre ele nu i s-a putut dovedi identitate în ciuda aparenței,
Supa de vită cu găluște de carne, în Ungaria cântărește 48 g pe când în Austria același pachet are greutatea de 60 de grame.

Knorr Fix Carbonara diferă semnificativ în cele două țări. În varianta ungară nu conține deloc cașcaval pe când în cea austriacă se regăsesc 3 feluri de cașcaval.

Paula Pudig, Landliebe și iaurtul Actimel sunt fabricate din produse lactate superioare în Austria față de cele din Ungaria. Paula Puding, în Ungaria, are un gust dominant de dulce, același lucru regăsindu-se și la iaurturi iar calciul afișat pe ambalaj neregăsindu-se în conținut.

Ministrul agriculturii și echipa lui ne-au arătat astăzi rezultatele analizei dublului standard în compoziția unor produse alimentare de supermarket. Același produs, aceeași companie, standarde diferite în calitate. Asta era de demonstrat, și deja se văzuseră diferențe după analizele altora din Est sau după analize independente făcute deja aici. Nouă ni s-au prezentat oficial diferențe de calorii și proteine din care trebuie să deducem ceva. Ceva misterios.

Scandalul a fost declanșat de ceva timp de grupul Vișegrad (Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria). Comisia Europeană deja a constat că nu e gargară – deși uneori retorica a ajuns la formulări precum ”food apartheid” – , că e ceva serios din moment ce a recunoscut public că trebuie făcut ceva (nu știm exact ce).

Ministrul Daea ne-a informat azi că, de fapt, România a fost cea chemată de Comisie să testeze, să facă ceva. Și am făcut. Greu, ne-am tot gânddit cum să abordăm problema. Ministrul a trimis scrisori către omologi, a făcut comisii, s-a zbătut mult până a cumpărat o sacoșă cu niște crenvurști, conserve de pește și parizer.

Apariția specialiștilor în frunte cu ministrul a dus la o comedie a ezitării, a fugii de minima responsabilitate. Nu pentru că n-ar fi avut rezultatele. Ci pentru că nu au vrut să tragă nicio concluzie. Mai că nu am fost trimiși să ne interpretăm rezultatele singuri. Am înțeles că sunt diferențe între produse, dar autoritățile n-au spus, mai departe, decât că le dau la Comisie și cu asta basta.

N-avem motive să sancționăm, nu putem, aceste produse nu dauneaza sănătății. Asta e cea mai importantă concluzie. Dar o știam deja. Dacă era ceva dăunător sănătății nu mai era vânzoleală politică în Uniune. Era caz de amenzi, sancțiuni și gata. Dar e vorba de standarde. Ca să nu mai zic că e vorba și de prețuri…

”Nu dam numele comercianților”, spune ministrul. Nu mi se pare normal nici asta. Singura pedeapsă e cea mediatică, deocamdată. Nu acuzi pe nimeni, dar spune-mi pe cine ai testat și ce a ieșit, asumă-ți măcar atât. Interesant ar fi să-mi spui de ce nu ai testat companii din mai multe țări. Pentru că alte teste au arătat nereguli și în paralela Franța/România, de exemplu, iar Franța a lipsit din prezentarea de azi.

Soluția? Facem facultatea de agronomie, dup-aia pe aia de chimie și apoi ne interpretăm singurei rezultatele date de niște jalnice apariții care o făceau pe specialiștii neutri.

Nici bulgarii nu au dat, de exemplu, numele companiilor, dar măcar au zis o chestie simplă, că sunt diferențe clare în dezavantajul consumatorului estic:

Agriculture Minister Rumen Porozhanov told reporters after a cabinet meeting that laboratory tests had found different ingredients in seven of 31 identical-brand food items sold in Bulgaria. Experts also found that 16 of the products had been sold at higher prices in the European Union’s poorest state, he said.

“It definitely causes anxiety,” he said. “The double standards are a fact”.(Reuters, după ce au făcut și bulgarii testul)

A fost transmisă senzația că am fost împinși să facem și noi un test și am obținut apoi ceva, nu știm ce, toate astea nu arată decât impotența politică a oficialului român de orice fel. Lui nu-i i-e frică de UE. Lui i-e frică și de o sticlă de Cola. Nu vrea să se lege la cap cu o discuție prea periculoasă pentru liniștea de demnitar.

Alte țări care au testat au dat numele produselor. S-au constatat abateri de la rețete din goană după profit. Firmele s-au apărat că se adaptează la ”autohton”, ceea ce e evident ipocrit. În ROmânia, din păcate, politicienii nici măcar nu încearcă să demareze dezbaterea. Senzația e că ar face orice numai să nu-și facă probleme cu armate de lobbyști și avocați. Un exemplu de știre despre alții:

For Coca Cola, tests serve to confirm widely reported claims that versions of the soft drink sold in Slovakia, Hungary, Bulgaria and Romania contain isoglucose made of corn, which is much cheaper than the regular sugar (sacharose) added to the drink in Germany, Austria, Poland and the Czech Republic.

“Our products are made to the same high quality across Europe and the world, based on the recipe we have been using for 125 years. In some countries, we use different types of sweetener, but this has no impact on the quality of the product,” Ibolya Szabo, senior communications manager at Coca Cola Europe, told EURACTIV.

Meanwhile, the company told EURACTIV Slovakia that isoglucose was also used in United States and claimed that the discrepancy was a result of technical considerations in the production process. (sursa)

Să mai spunem că noi am verificat produsele astea:

noua produse din categoria branzeturilor, doua produse din categoria unt, un produs din categoria smantana, sapte produse din categoria sunca, trei produse din categoria carnati, un produs din categoria crenvursti, trei produse din categoria peste, doua produse din categoria ficat si un produs din categoria ciocolata.

S-au constatat diferente la: parizer de porc, carnati pentru gratar, conserva de peste, pateu, bacon, sunca, conserva macrou, conserva hering si conserva macrou.

Nu ne-am atins de megacompanii de carbogazoase sau de cafea sau de giganți producători de condimente (la bulgari era o mare diferență la piper, de exemplu).

Dezbaterea a fost prea mult timp bagatelizată, spunându-se că e o istericală a neoconilor din grupul Vișegrad. Dar:

– discuția nu trebuie să fie confiscată de ultraconservatori; e absolut normal să dezbatem public ce, unde se mănâncă; Comisia a asimțit cât de sensibil e subiectul;

– lupta pe eticheta alimentelor de zi cu zi e politică – dacă pui îndulcitori mai mulți pentru unii și le iei uneori aceiași bani, măcar să se știe oficial

– Estul are o rată foarte bună de profit. România e printre campioane. În primul rând prin mână de lucru ieftină, dar și prin mâncare ieftinită artificial prin ingrediente la limita acceptabilului – și de capitalul autohton și de ăla transnațional, să fim înțeleși. Deci, din nou vorbim de un control intern, dar și de negocieri mai dure la nivel european pe marginea standardelor unor companii multinaționale.

Autoritățile române au acționat, așadar, cam așa: noi n-aveam nicio problemă, dar ne-au forțat ăștia; am făcut niște teste; nu moare nimeni; le trimitem la ăștia poate, cine știe, o să avem olecuță mai multă carne în parizer; oricum, ne pare rău că am deranjat. 

Să amintim și declarația fostului ministru al agriculturii, Achim Irimescu, cel care, lucrând atâta timp la Bruxelles, s-o fi dumirit că măcar chestii de bun simț minimal trebuie totuși spuse, că nu se supără multinaționala de la atâta lucru:

„Aici este o piaţă în care importa­to­rii se orientea­ză şi aduc produ­se la sfârşit de ter­men de valabili­tate sau chiar de­păşit. În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face dato­ria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii con­trolează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?”


Categorii

1. DIVERSE, Razboiul impotriva Romaniei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “SCANDALUL DUBLELOR STANDARDE DE CALITATE. Mai multe produse alimentare de supermarket sunt INFERIOARE CALITATIV. Autoritatile române NU au facut publice numele producatorilor, spre deosebire de cele ungare

  1. E clar! Avem alimente cu dublu standard? Am gasit rezolvarea! Vaccinarea obligatorie!

  2. “Fie să se revizuiască pe ici-pe colo,dar să nu se SCHIMBE nimic,primesc,fie să se schimbe pe ici-pe colo,dar să nu se REVIZUIASCĂ nimic,primesc” … Nu,parcă așa suna celebra replică ??? Cam așa și cu verificarea făcută (“de oaie” ) de echipa tovarășului Daea.Păi,nu ??? Cum să nu se plimbe ‘mnealor “pin Iuropa” pe banii contribuabililor dacă tot îi rostu’ de prostit românu’-ăl prostu'(că doar noi suntem socotiţi proști și la București (de politicieni și guvernanţi) și la Bruxelles ???

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare