STATELE UNITE ALE EUROPEI: liderii europeni decid cu privire la TREZORERIA EURO si RECAPITALIZAREA BANCILOR

23-10-2011 5 minute Sublinieri

Liderii Uniunii Europene, care s-au intalnit astazi la Bruxelles, deseneaza un plan pentru constituirea unei Trezorerii a zonei euro, care sa supravegheze sistemul de taxe si cheltuielile celor 17 state membre, scrie The Telegraph. Propunerea, care a venit din partea presedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, este semnul cel mai clar ca se pun bazele infiintarii Statelor Unite ale Europei, din care Marea Britanie nu va face parte, titreaza publicatia britanica.

Planul vine pe fondul incercarilor disperate ale guvernelor europene de a salva zona euro de la prabusire, in conditiile in care surse din cadrul FMI au declarat, pentru Telegraph, ca institutia financiara nu va mai da bani pentru un al doilea pachet de salvare pentru Grecia. Totodata, ministrii Finantelor din zona euro au ajuns la o intelegere pentru recapitalizarea bancilor europene cu circa 100 de miliarde de euro, iar liderii Frantei si Germaniei au declarat ca spera sa realizeze progrese importante in privinta combaterii crizei din zona euro la summit-ul de miercuri.

Pe de alta parte, The Telegraph scrie ca liderii europeni cer bancilor europene sa accepte pierderi de pana al 140 de miliarde de euro, prin stergerea a jumatate din valoarea titlurilor din Grecia pe care le detin. Dupa aproape zece ore de discutii, ministrii de Finante au invins opozitia Spaniei, Italiei si Portugaliei si au convenit asupra necesitatii pentru o recapitalizare de circa 100 de miliarde de euro a bancilor din Europa, pentru a le proteja de amenintarea unei intrari a Greciei in incetare de plati si de riscul mai amplu al unei contagiuni financiare in zona euro.

Bancile din Franta si Germania au cea mai mare expunere pe Grecia, de 51,26 miliarde de dolari, respectiv 33,5 miliarde de dolari, la sfarsitul lunii iunie, potrivit datelor Bancii Reglementelor Internationale. Expuneri importante au si Marea Britanie, de 12,6 miliarde de dolari, dar si Portugalia, de 10 miliarde de dolari. Bancile europene au o expunere totala pe Grecia de 126,73 miliarde de dolari. Propunerea ministrilor este discutata, duminica, la summitul liderilor UE, care s-au reunit pentru a discuta o solutie “ampla” la criza, care trebuie sa includa un al doilea pachet de ajutor finaciar pentru Grecia, o majorare a resurselor Facilitatii Europene pentru Stabilitate Financiara, fondul de urgenta al zonei euro, si consolidarea situatiei finaciare a bancilor.

Liderii statelor membre ale UE, reuniţi duminică la Bruxelles, au decis ca preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy să conducă de asemenea şi reuniunile şefilor de stat şi de guvern din zona euro.

Concluziile summitului UE relevă că ”preşedintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro va fi desemnat de şefii de stat sau de guvern din zona euro în acelaşi moment în care Consiliul European îşi alege preşedintele şi pentru acelaşi mandat”. ”Până la următoarea alegere, preşedintele actual al Consiliului European va prezida reuniunile la nivel înalt ale zonei euro. Preşedintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro va informa în detaliu statele membre care nu fac parte din zona euro cu privire la pregătirea şi rezultatul respectivelor reuniuni la nivel înalt”, menţionează documentul.

Herman Van Rompuy i-a informat pe liderii statelor membre cu privire la stadiul lucrărilor referitoare la reuniunile la nivel înalt ale zonei euro din 23 şi 26 octombrie. Liderii europeni au convenit asupra necesităţii de a asigura coerenţa între activităţile zonei euro şi cele ale Uniunii Europene, respectând pe deplin integritatea UE în ansamblul său şi funcţionarea sa cu 27 de membri. Conform aceluiaşi document, Comisia Europeană are responsabilitatea de a asigura respectarea de către toate cele 27 de state membre a legislaţiei UE, inclusiv a celei referitoare la piaţa internă, şi de a garanta condiţii de concurenţă echitabile la nivelul tuturor statelor membre, inclusiv al celor care nu fac parte din zona euro.

Şefii de stat şi de guvern din UE au luat act de intenţia liderilor ţărilor din zona euro de a reflecta asupra consolidării în continuare a convergenţei economice în cadrul uniunii monetare, a îmbunătăţirii disciplinei fiscale şi a aprofundării uniunii economice, inclusiv a explorării posibilităţii unor modificări limitate ale tratatelor. ”Consiliul European reaminteşte că orice modificare a tratatelor trebuie să fie hotărâtă de către cele 27 de state membre. Consiliul European va relua această chestiune în decembrie, pe baza unui raport din partea preşedintelui Consiliului European, în strânsă colaborare cu preşedintele Comisiei şi cu preşedintele Eurogrupului”, se mai menţionează în concluziile Consiliului European de toamnă.

Un nou summit al ‘Celor 27’ a fost convocat în mod extraordinar pentru miercuri seară, înaintea celui al liderilor ţărilor din zona euro consacrat luării unor decizii pentru soluţionarea crizei datoriilor, cum ar fi consolidarea Instrumentului European de Stabilitate Financiară (FESF) şi recapitalizarea băncilor din zona euro, măsuri considerate esenţiale.

Solutia crizei datoriilor consta in “cresterea atributiilor de interventie” pentru institutiile europene, a declarat, duminica, la Bruxelles, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, transmite Bloomberg. “Pregatim astazi (duminica, n.r.) deciziile de miercuri. Este important pentru ca este un proces tehnic complex, de exemplu referitor la functionarea fondului de urgenta al zonei euro. Din aceasta cauza trebuie sa lucram cu foarte mare atentie, trebuie sa luam in calcul toate detaliile posibile. Nu trebuie sa existe asteptari pentru o decizie a Eurogroup astazi, ci miercuri”, a spus Merkel.

Liderii europeni trebuie sa discute, de exemplu, modul in care se va realiza coordonarea Eurogroup pe subiecte economice si financiare in viitor, a spus cancelarul. “Avem nevoie de o pondere mai mare a Europei si de mai multe atributii pentru institutii”, a afirmat Merkel.

Sefii de state si de guverne se intalnesc duminica la Bruxelles pentru a discuta solutii la criza datoriilor din zona euro. Cea mai importanta componenta a discutiilor este suplimentarea resurselor Facilitatii Europene pentru Stabilitate Finaciara, fondul de urgenta al zonei euro destinat statelor cu probleme financiare.

Oficialii germani au anuntat ca deciziile importante, asteptate la nivel global inaintea summit-ului G20 de pe 3-4 noiembrie, vor fi luate miercuri, pentru a oferi cancelarului german timp sa obtina sprijiin in Parlamentul de la Berlin.

Summit-ul zonei euro din 23 octombrie ar putea fi urmat de încă unul în 26, la cererea Germaniei şi a Franţei. Dar din modul de a înfrunta criza din zona euro, putem constata că în ciuda dezacordurilor sale, axa Berlin-Paris şi metoda interguvernamentală au luat avantajul asupra ideii federale, constată Le Figaro.

Dacă se poate spune că criza monedei euro a avut un merit, ar fi acela de a fi adus din nou construcţia europeană la ordinea zilei. De la fatidicul “nu” al Franţei, în 2005, este la modă de a spune că mai bine ne folosim de instrumentele instituţionale disponibile decât să încercăm să continuăm opera întreprinsă de către părinţii fondatori ai Europei.

A trebuit ca întreaga arhitectură înfiinţată de o jumătate de secol să fie în pericol de sfărâmare, sub impactul datoriilor suverane şi al atacurilor pieţelor contra cărora Uniunea monetară era total nepregătită, pentru ca să ajungem să măsurăm limitele acestui discurs minimalist. Înainte de criză era exclus de a redeschide cutia Pandorei a unei revizuiri a tratatelor, dar acum reforma instituţională se impune de la sine. Problema este de a se înţelege asupra Europei pe care ne-o dorim şi asupra măsurilor posibil de adoptat.

Franţa şi Germania sunt la cârmă

Întrucât zona euro este în pericol, o mai mare integrare a uniunii monetare de şaptesprezece este o prioritate clară. Afacerea este deja în curs de desfăşurare cu instituirea unui adevărat guvern economic al zonei euro şi o coordonare a politicilor bugetare şi fiscale. La greu, toată lumea percepe necesitatea. Franţa şi Germania sunt la cârmă, şi au decis să dea exemplu. A cincizecea aniversare a Tratatului de la Elysée, în ianuarie 2013, va fi un moment important pentru integrarea franco-germană.

În ciuda dificultăţilor relaţiei dintre Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, acest nucleu s-a impus în timpul gestionării crizei. Implicarea preponderantă a celor două mari economii europene a fost evidentă. Preferinţa pentru metoda inter-guvernamentală, care preluase deja conducerea asupra metodei comunitare pe vremea când Comisia era motorul integrării, a fost confirmată. Berlin şi Paris au devenit centrul Europei. Bruxelles-ul nu mai este decât intendentul. Ideea “federală” nu mai reflectă cu adevărat realitatea.

Este o tendinţă pe care ţările mai mici întotdeauna o vor accepta cu greu. Ceea ce se vede prin propunerea olandeză de a crea un nou post de comisar, care să supravegheze bugetele ţărilor în dificultate care recurg la ajutorul Fondului European de Stabilitate Financiară.

Avem nevoie oare de un “Domn Zona Euro”?

Sub conducerea Parisului şi Berlinului, consolidarea Uniunii monetare trece mai degrabă printr-o consolidare a ponderii statelor, aşa cum reiese din numirea lui Herman Van Rompuy pe post de viitor “Domn Zona Euro”. Va trebui de asemenea gerată voinţa, mai ales germană, de a instaura un “control democratic” al deciziilor din zona euro. Pentru aceasta există multe idei. Fără crearea unei noi adunări parlamentare, putem închipui, precum Guillaume Klossa, fondatorul think-tank-ului EuropaNova, un organism care ar reuni aleşi naţionali şi parlamentari europeni, membri ai vreunei cutare comisii.

Este interesant de constatat cum britanici, din afara zonei euro, sunt indiferenţi faţă de aceste eforturi pentru o mai mare integrare în şaptesprezece. Din ce în ce mai euro-sceptic, guvernului Cameron nu pare să îi pese că Londra poate fi exclusă din procesul decizional economic pe continent.

Alţii nu-şi ascund îngrijorarea cu privire la emergenţa unei Europe cu “două viteze”. Este cazul Suediei, care nu este în zona euro. Într-un articol publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung, Anders Borg şi Carl Bildt, respectiv prim-ministru şi ministru de externe, denunţă “apariţia unei noi diviziuni” între ţările europene. Oarecum perfizi, ei prevăd că dacă într-adevăr există “două viteze”, ţările periferice ar profita în definitiv, cel puţin în termeni de creştere economică, fiind mai liberale în concepţia lor a economiei şi mai orientate spre competitivitate…

Din culise: Discordie la summitul UE

Pentru Der Freitag, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy se joacă de-a “Ruleta Europeană” cu salvarea monedei euro, titrează săptămânalul berlinez. Şi potrivit Süddeutsche Zeitung, „rien ne va plus” (nimic nu mai trece) între principalii actori ai summit-ului zonei euro din 23 octombrie. Cotidianul din München povesteşte că liderii europeni “se poartă iraţional, prin consecinţă rezultatul celei mai importante reuniuni de la începutul crizei încoace rămâne complet incert“.

Astfel, există două versiuni ale întâlnirii dintre Sarkozy şi Merkel la Frankfurt, în 19 octombrie. La Elysée, se neagă orice conflict asupra subiectului BCE şi se asigură de faptul că preşedintele francez “şi-a abandonat soţia pe punctul de a da naştere doar pentru a armoniza linia de negocieri cu Merkel, pentru a-i convinge pe ceilalţi să aprobe planul german de întărire a fondului de salvare european. […]” Diplomaţii la Berlin răspund printr-un zâmbet. Participanţii la reuniune vorbesc mai degrabă de o seară de neuitat. “Sarkozy şi Merkel s-au certat făţiş, vestea naşterii fiicei sale nici măcar nu a incitat-o pe Merkel să-l felicite oficial pe Sarkozy. Cei doi s-au despărţit fără o vorbă”.

Dar ambianţa proastă nu se mărgineşte la cuplul franco-german, constată Süddeutsche Zeitung. “Comisia Europeană anunţă în fiecare zi noi propuneri de lege pentru a controla aşa-numiţii duşmani ai euro-ului. […] Sute de pagini aşteaptă să fie citite şi înţelese. De cealaltă parte, problema este lipsa de pagini“.

Raportul troicii (BCE, Comisia şi FMI), presupus să fie trimis marţi 18 octombrie şi conţinând recomandări ale experţilor asupra deblocării următoarei tranşe de ajutoare pentru Grecia, nu a ajuns decât joi. “Şi lipseşte o parte crucială: la pagina 29 din cele 106 pagini, există un cadru gol, acolo unde inspectorii trebuiau să scrie dacă Atena este în măsură să îşi plătească datoriile. Comisia rămâne tăcută. Dar în spatele uşilor închise, se admite că troica este împărţită pe această temă”.


Categorii

1. DIVERSE, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “STATELE UNITE ALE EUROPEI: liderii europeni decid cu privire la TREZORERIA EURO si RECAPITALIZAREA BANCILOR

  1. As atrage atentia asupra unei alte fatete a pervertirilor ce au survenit in discutiile despre viitorul UE/euro. Desi mai toata lumea (ma refer, in special, la cei implicati in decizii si la analisti) recunoaste ca nevoia unei mai mari integrari dpdv financiar/economic la nivelul UE a fost provocata de o serie de decizii anterioare, fara sa existe un sprijin clar la nivelul populatiei sau sa fie consultata macar in principiu, se accepta o mai mare integrare europeana ca o masura de ‘bun simt’ aproape, tinand cont ca ceasul nu mai poate fi dat inapoi. Mai clar, eventualii oponenti ai noilor masuri negociate la nivel UE nu doar ca sunt infierati drept opozanti ai UE (pana acum ‘anatema’ suprema), dar, mai nou, vor fi admonestati drept atentatori la elementarul bun simt, deci condamnabili in absolut, nu doar vizavi de normele europene. Au fost fortate (de catre elitele care au creat si misca acest Frankenstein numit UE si care ne poarta atat de mult de grija, chiar si impotriva noastra) o serie de evolutii care nu puteau decat sa ceara, in subsecvent, masurile actuale prezentate ca variante de iesire din criza (criza ce ar fi fost evitata, daca s-ar fi dorit). Iar acum, realitatea fiind transformata, oamenilor li se cere sa se comporte ca si cum aceasta noua realitate ar fi una obiectiva, nu creata artificial. Ca atare, corectitudinea reactiilor e masurata contra unei realitati prefabricate. De ce am tinut sa punctez asta? Pentru ca presiunea ce rezulta asupra crestinilor este foarte mare – daca oricine poate pune sub semnul intrebarii constructia europeana (desi ei nu o doresc, e o abordare acceptata, inca), e foarte greu sa te opui unor argumente formulate in termeni de ‘bun simt’ si bine general. Si crestinii sunt tentati sa cedeze – cam ca si la recensamant: nu e corect, dar iti vine greu sa te opui daca ti se spune ca e ilegal s-o faci. Vad la prieteni care merg la Biserica, dar care poate nu isi pun foarte acut problema sfarsitului lumii – considera ca nu e bine ca am ajuns aici (problema pierderilor care nu au fost acceptate de banci, a fortarii inainte a UE, a integrarii in ciuda lipsei de sprijin popular, ‘elitele’ sfidatoare), dar accepta ca unica varianta de iesire crearea trezoreriei etc. Incepem sa fim impinsi in zona in care aproape singurele argumente care ne raman sunt invocarea profetiilor despre sfarsit si anticipez jubilatia celor ce se vor bucura sa foloseasca asta ca marturie suprema ca suntem dezaxati.
    O ultima idee – interesant cum, pe pamantul parjolit de atata integrare, ura greco-germana probabil va da vlastare durabile…
    Imi cer iertare pentru lungimea mesajului! Sper ca nu avansez prea mult pe pamant minat – iar daca e asa, il rog pe fratele admin sa nu posteze.

  2. Pingback: NIGEL FARAGE: Aderarea la Uniunea Europeana, O GRESEALA ISTORICA URIASA. Ce arma letala a stat la baza Imperiului European?
  3. problema dureroasa pt. majoritatea romanilor in cazul retragerilor consistente de capital de pe piata romaneasca ar fi asta:

    “S-ar devaloriza moneda, in primul rand. Depinde si de cat de mult ar scoate. In principiu, acesta este primul efect, pentru ca valuta ar deveni mai rara si deci, mai scumpa. Bancile nu isi pot retrage capitalul, pentru ca sunt conditii si limite de capitalizare. Bancile-mama pot sa stopeze liniile de credit deschise”, a spus Liviu Voinea.

    “Exista foarte multe modalitati prin care se pot scoate bani dintr-o banca. Nu este o garantie, orice acord ai semna”, mai spune Voinea.

    http://www.business24.ro/bnr/stiri-bnr/ce-se-va-intampla-daca-bancile-si-ar-retrage-capitalul-din-romania-1500669

    in felul asta vor putea arunca in aer europa atat economic cat si social, abia atunci miscarea occupy va capata sens si pe continent.

  4. Pingback: O NOUA ERA PENTRU GRECIA SI EUROPA. Concluzia pentru noi: "anul 2012 nu vine cu bucurii, ci cu restristi multiple"!
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare