Măsurile adoptate (externarea forțată a bolnavilor, interzicerea internărilor, declararea spitalelor de elită drept spitale “Covid”, etc), au generat situații în care o parte dintre cei care sufereau de boli cronice nu au mai avut parte de îngrijire medicală de calitate fie din cauza temerii proprii de spitale, fie ca urmare a alocării unor spitale pentru tratarea exclusiv a Covid, fie ca rezultat al atitudinii unor medici speriați de o potențială infectare cu Covid. În plus, infecțiile instraspitalicești au avut propria contribuție. Așa se explică mortalitatea în exces, din care mare parte non-Covid, înregistrată în România, dar și în alte state europene care au adoptat măsuri similare.
Articole cu eticheta (tag): spital
Haideți să facem un exercițiu de imaginație. Te simți bine, n-ai nimic. Te ia unul cu termograful și-ți spune că ai febră, îți face testul, sau nu, că tot ce vezi e un pătrățel de hârtie cu numele tău și un răspuns”pozitiv ” și te bagă în porcăria asta de carton cu autocolante windows covid 19 din 2020, cu roboți care te servesc!!!!! Fără prize, că în pereții de carton prizele nu stau bine, deci fără telefon și laptop. Dar cu robotul care îți răspunde la întrebări!Am mai auzit asta că li se iau telefoanele celor internați cu covid….
Păi nu e pușcăria asta numai bună pentru cei care dau aiurea din gură și nu sunt de acord? Nu mă refer aici la blablaiștii de feissbuc, mă refer la oamenii cu cap și influență, care ar putea spune ”nu” în punctul în care să întoarcă mizeriile lor. Mi se pare absolut înfiorător ce se întâmplă. Nu e nici un dubiu, trăim o dictatură militară sub acoperire medicală.
Nu poţi să calci pe cadavre pentru ca tu să ai un stil de viaţă sănătos. Te conservi pe tine, dar mâhneşti pe altul. Din punct de vedere creştin nu e normal să te fixezi numai pe stilul de viată. Sunt oameni care cheltuie foarte mulţi bani pentru a avea o alimentaţie super-ecologică, dar deja se trece în cealaltă extremă: ca eu să am o viaţă mai lungă sau una mai sănătoasă, cheltui mult mai mult şi de fapt grija faţă de trup este născută de egoism, în cazul acesta. Dimpotrivă, din punct de vedere creştin, am grijă de trupul meu ca să îl folosesc pentru ceilalţi, să-l am ca un instrument spre slava lui Dumnezeu, spre a face bine celorlalţi şi nu să îl îngrijesc mai mult decât pe ceilalţi.
Deci la intrebarea – de câte cadre medicale este nevoie pentru 180 de victime? raspuns- cam de 800-1000. Cam caţi sunt disponibili la ora actuală in Bucureşti? Păi cam ăştia am fost toţi! Aoleo….pai şi noi ce ne facem in cazul unei calamităţi cu 2000 de victime???? Răspuns- Ne ia dracu pe toţi!!!!
“Solutia” in fata unei astfel de “primejdii” a fost, previzibil, sustinerea unei legi care sa introduca, in Romania, vaccinarea fortata. La noi, legislatia nu prevede sanctionarea parintilor pentru evitarea vaccinarilor. Insa si aici incep problemele: ce fel de sanctiuni? si cui se vor aplica? In varianta hard, sustinuta de unele minti cufundate in adanci bezne staliniste, se cere urmarirea penala si inchisoarea pentru cei care promoveaza viziuni anti-vaccin (de pilda, Olivia Steer sa fie data in judecata pentru omor in culpa in cazul in care mor copiii de pojar) si sanctionarea moderata a parintilor; in variantele soft, se renunta la ideea inchisorii pentru unele vaccinuri, insa se invoca amenzi grele si blocarea accesului la educatie, precum si cenzurarea punctelor de vedere anti-vaccin.
Și, după Revoluţie, toate femeile care au rămas însărcinate înainte de Revoluţie, în decembrie, în noiembrie, în octombrie, s-au năpustit la spital. Era o situaţie înfiorătoare, care mi-a rămas până acum în minte și m-a stigmatizat fantastic: o imagine ca într-un abator, credeţi-mă! Era sânge peste tot, se chiuretau peste o sută cincizeci de femei pe zi, imaginaţi-vă! Pe zi!… Practic, tot personalul de acolo, şi medicii, şi asistentele, era sufocat de avalanşa de femei care veneau să-şi întrerupă sarcina. Şi asta nu numai într-o zi; a durat, cred, tot anul 1990 – deci enorm de mult, enorm de mult! Și m-a marcat şi m-a şocat această chestiune. Vă spun, am fost îngrozit.
„Am fost în două saloane. În primul era… nu ştiu… canalizarea stricată… un miros de nu puteai să respiriri”, povesteşte o tânără al cărei bebeluş în vârstă de numai cinci luni a murit după ce a fost internat pentru o răceală. Mama ei este şi mai vehementă şi spune că nu poate accepta faptul că nepoţelul ei a murit din cauza condiţiilor din spital.
Jurnalul: Cancerul şi sărăcia au pus stăpânire pe o fetiţă de 9 ani Andreea are nevoie de ajutor pentru a lupta cu boala Mă priveşte cu ochii mari, rotunzi, fără să spună nimic. Nu vorbeşte despre boala ei, deşi mama …
Antena3: Avandia, medicamentul interzis în UE, pe lista compensatelor în România Jurnalul Naţional a descoperit că, pe ultima lista a medicamentelor compensate, se află şi medicamentul pentru diabetici – Avandia, responsabil cu creşterea riscului de infarct miocardic cu până la …