TESTE DE STRES INTR-O EUROPA AFLATA LA RASCRUCE: Sectorul bancar se clatina, politicienii se cearta, iar populatia se sufoca in austeritate

• Wall-Street.ro: JP Morgan: Bancile europene ar avea un deficit de capital de 80 mld. euro

Bancile europene ar avea nevoie de capital suplimentar de 80 miliarde euro daca ar fi examinate conform unor criterii mai dure, iar multe institutii de credit mari nu s-ar incadra in cerintele minime, potrivit analistului Kian Abouhossein de la JPMorgan Chase, citat de Reuters.

Autoritatea Bancara Europeana a prezentat vineri rezultatele testelor de stres derulate in randul a 90 de banci europene. Examinarile au relevat ca opt institutii de credit nu au rezerve de capital suficiente pentru a face fata unui scenariu de recesiune prelungita si trebuie sa stranga un total de 2,5 miliarde euro pentru a-si consolida situatia, scrie Mediafax.

Potrivit analistului citat, 20 de banci mari ar “pica” un test mai sever, potrivit datelor furnizate de acestea autoritatilor europene in cadrul testelor oficiale. Printre acestea se regasesc si grupuri financiare din Marea Britanie, Franta si Germania, noteaza Abouhossein.

Testele derulate de autoritatile europene au fost criticate de analisti deoarece nu aplica, in scenariile luate in calcul, si eventualitatea restructurarii unor datorii de stat din portofoliu, dar si pentru ca pragul minim al ratei capitalului de rang intai (Tier 1) este considerata prea mica.

Potrivit calculelor Reuters, bancile europene ar avea nevoie de capital suplimentar de 41 miliarde euro pentru a-si mentine ratele de adecvare peste pragul de 7%, fata de nivelul minim de 5% care a fost impus de testele de stres.

JPMorgan noteaza ca aceste “deficiente” dau rezultatelor testelor de stres “o valoare limitata”, insa datele furnizate de banci in cadrul examinarilor ofera un grad de transparenta care nu a fost disponibil anterior, permitand analistilor sa testeze institutiile de credit dupa criterii mai dure.

Analistul bancii americane estimeaza ca bancile testate ar avea un deficit de capital de 80 miliarde euro, inclusiv 25 miliarde euro pentru institutiile de credit din Marea Britanie, 20 miliarde euro pentru cele franceze, 14 miliarde euro pentru cele germane, 9 miliarde euro pentru bancile italiene, 4,5 miliarde euro pentru cele austriece, respectiv cate 4 miliarde euro pentru cele spaniole si portugheze.

Opt banci europene, intre care doua din Grecia, cinci din Spania si una din Austria, nu au promovat testele de stres la care au fost supuse de Autoritatea Bancara Europeana (EBA) si au nevoie sa isi majoreze capitalul cu 2,5 miliarde de euro. Dintre acestea, trei sunt prezente si pe piata romaneasca, respectiv EFG Eurobank, ATEbank (Grecia) si Volksbank (Austria).

EFG Eurobank, proprietarul Bancpost, a precizat insa ulterior ca rezultatele testelor de stres nu iau in calcul masurile de consolidare a capitalului, provizioanele generice ale bancii si masurile de reducere a riscului. Astfel, luand in calcul toate aceste masuri si eventualul soc generat de scenariul advers presupus de autoritatile de examinare, EFG Eurobank noteaza ca rata capitalului propriu de rang intai este de 7,6%, si nu 4,9%, asa cum au indicat rezultatele testelor de stres.

• Ziarul Financiar: Opt bănci europene, din Grecia, Spania şi Austria, nu au trecut testele şi au nevoie de 2,5 mld.euro

Opt bănci europene, între care două din Grecia, cinci din Spania şi una din Austria, nu au promovat testele de stres la care au fost supuse de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) şi au nevoie să îşi majoreze capitalul cu 2,5 miliarde de euro, relatează Reuters.

Instituţiile de credit din Olanda, Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania şi Portugalia au trecut testele, deşi mai multe bănci germane şi portugheze au reuşit la limită, potrivit agenţiei.
Rezultatele testelor de stres confirmă capitalizarea solidă a Erste Group, a anunţat banca austriacă într-un comunicat. Astfel, indicele calculat Core Tier 11 (raportat la riscul total) a fost estimat la 8,1%, în 2012, într-un scenariul pesimist, fiind cu mult peste pragul minim de 5% necesar promovării evaluării.

Testele de stres au fost aplicate unor 90 de bănci din 21 de ţări.

Detaliile legate de băncile care nu au trecut testele vor fi publicate mai târziu, potrivit EBA, instituţia precizând că toate băncile mari au promovat, în conformitate cu aşteptările.

Banca germană Helaba s-a retras joi din procesul de testare, în urma unei dispute referitoare la includerea capitalului hibrid în evaluare.
Analiştii au anticipat anterior că un număr de bănci elene, între care EFG Eurobank, Piraeus şi ATEbank, nu vor depăşi testele, având în vedere expunerea mare la datoriile suverane ale Greciei, potrivit CNBC.
Băncile spaniole Pastor şi Catalunya Caixa au anunţat că nu vor promova, dar că ar fi reuşit acest lucru dacă ar fi avut voie să includă provizioanele pentru pierderile anticipate din împrumuturi în capitalul de bază.
Anul trecut, testele au permis acest lucru.

• Ziarul Financiar: Europa este la răscruce: are doar câteva zile la dispoziţie pentru a-şi rezolva problemele care o macină

Europa are în faţă câteva zile de foc după ce testele de stres nu au reuşit să convingă investitorii de soliditatea sectorului bancar, iar politicienii sunt mai dezbinaţi ca oricând cu câteva zile înainte de summitul de urgenţă ce va avea loc joi şi care poate decide soarta zonei euro. Dacă Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, susţine că orice implicare a sectorului privat în cea de-a doua salvare a Greciei poate fi considerată drept default şi astfel băncile elene ar rămâne fără accesul la fondurile BCE, aproape singura instituţie care le mai împrumută, Germania vrea în continuare ca investitorii privaţi să contribuie cât mai mult la pachetul de salvare. Dezbinarea din Europa se simte şi pe pieţele financiare, unde bursele scad, aurul a ajuns la un nou maxim istoric de peste 1.600 de dolari pe uncie (51,4 dolari/gram), iar euro a atins un nou minim istoric faţă de francul elveţian. Alexandru Matei

Dacă se va extinde în toată lumea, criza din Europa ar avea efecte devastatoare

Bursele din întreaga lume ar putea scădea cu mai mult de o treime dacă Europa nu reuşeşte să îşi rezolve criza datoriilor, conform unui raport al băncii germane Deutsche Bank, scrie The Telegraph.

Analiştii băncii spun că dacă criza scapă de sub control, economia mondială va intra în recesiune, afectând puternic profitabilitatea companiilor.

“Bursele din întreaga lume ar putea pierde până la 35% din valoare dacă situaţia din Europa se transformă într-o criză financiară de proporţii mondiale precum cea cauzată de căderea Lehman Brothers în 2008“, notează analiştii germani.

Sectorul financiar ar fi cel mai afectat, pierzând două treimi din valoare.

Chiar şi într-un scenariu mai blând în care criza nu se va transmite în economia mondială, pieţele ar pierde 12%.

Redresarea dintr-o a doua criză financiară ar fi de lungă durată. “Având în vedere gravitatea problemei, nu ne aşteptăm la o redresare rapidă precum cea din 2009, ci cel mai probabil abia în 2015“, conform Deutsche Bank.

Băncile nu mai au secrete

Băncile europene stau pe munţi de credite acordate persoanelor fizice şi companiilor din ţările cu probleme de la periferia zonei euro, ceea ce demonstrează că nu numai expunerile faţă de datoriile guvernamentale reprezintă un potenţial risc pentru sistemul bancar european, scrie The Wall Street Journal.

Creditele ipotecare, împrumuturile acordate atât companiilor mici, cât şi marilor corporaţii sau finanţările proiectelor imobiliare acordate în ţări ale căror economii fie scad, fie cresc foarte lent au ataşate un risc ridicat de a deveni neperformante.

După băncile spaniole şi cele italiene, creditorii francezi au acordat cele mai multe credite în ţările cu probleme Portugalia, Irlanda, Grecia, Spania şi Italia.

Cele mai mari patru bănci din Franţa au acordat credite în valoare de circa 300 mld. euro în cele cinci ţări.

Şi în cazul băncilor germane situaţia este similară. Cele 12 bănci care au fost supuse testelor de stres au acordat credite de 174 mld. euro şi au expuneri de 70 mld. euro faţă de datoriile de stat. 

Dacă Grecia intră în default, băncile elene rămân fără cea mai stabilă sursă de bani

Banca Centrală Europeană (BCE) nu poate accepta drept colateral obligaţiuni ale unui emitent aflat în default (incapacitate de plată), a declarat preşedintele instituţiei. Astfel, băncile elene, principalii deţinători de obligaţiuni emise de statul grec, ar ajunge la colaps dacă nu ar putea folosi obligaţiunile guvernamentale drept colateral în operaţiunile financiare cu BCE.

Jean-Claude Trichet a criticat totodată guvernele din zona euro pentru modul în care au gestionat criza datoriilor de stat şi susţine că liderii europeni au nevoie de mai multă disciplină, scrie Financial Times Deutschland.

“Dacă o ţară intră în default, nu vom mai putea accepta obligaţiunile guvernamentale pe care a declarat incapacitate de plată drept colateral normal eligibil. Guvernele ar trebui în acest caz să intervină pentru a corecta situaţia (…) Guvernele ar trebui să aibă grijă ca eurosistemul să beneficieze de colateralul pe care îl poate accepta“, a arătat şeful BCE.

Trichet a îndemnat guvernele la “un mesaj consistent”, solicitând rezolvarea divergenţelor care au întârziat până acum rezolvarea crizei datoriilor de stat. Vlad Popescu, Mediafax

Allianz propune ştergerea a 25-30% din sumele datorate de Grecia deţinătorilor de obligaţiuni

Grupul german de asigurări Allianz, proprietarul celui mai mare fond de obligaţiuni Pimco, recomandă ştergerea a 25-30% din sumele datorate de Grecia către deţinătorii de obligaţiuni, potrivit informaţiilor publicate în presa germană.

Totodată, grupul de lobby care reprezintă băncile în discuţiile cu autorităţile europene privind soluţionarea crizei din Grecia a anunţat, după trei săptămâni de negocieri fără rezultat, că cele două părţi “au înregistrat progrese“.

Surse bancare au declarat săptămâna trecută că s-a discutat inclusiv despre un aşa-numit “haircut” de 30-50% pe obligaţiunile guvernului elen. Discuţiile continuă să fie însă îngreunate de obstacole de ordin legal şi politic, provocate în principal de încercarea de a evita intrarea Greciei în default (incapacitate de plată). Directorul financiar al Allianz Paul Achleitner a declarat că orice acord între liderii europeni şi investitorii privaţi trebuie să fie de tip voluntar tocmai pentru a evita declararea default-ului. “Spre exemplu, Grecia ar putea oferi să schimbe obligaţiuni vechi, cu o valoare nominală de 100 de unităţi, pe unele noi, cu o valoare de 70. Astfel ar putea obţine o reducere de facto a datoriilor cu 30 de părţi, prelungind în acelaşi timp maturitatea“, a afirmat acesta pentru un alt ziar german, Die Welt. Vlad Popescu, Mediafax

Aurul şi francul elveţian, cele mai sigure active în momentul de faţă, au atins noi maxime istorice

Preţul aurului a atins ieri un nou record istoric, peste 1.600 de dolari pe uncie (51,4 dolari/gram), iar francul elveţian a ajuns la un nou maxim record în raport cu moneda euro, investitorii migrând în masă către active cu un grad ridicat de siguranţă.

Aurul s-a apreciat pe piaţa spot până la un maxim de 1.600,4 dolari pe uncie, conform agenţiei de presă Thomson Reuters. Aurul a crescut cu peste 3% săptămâna trecută şi în cea precedentă, cea mai abruptă creştere din februarie 2009.

Investitorii au motive de îngrijorare atât din Statele Unite, unde politicienii nu reuşesc să se pună de acord cu privire la majorarea pragului de îndatorare, cât şi din Europa, unde miniştrii finanţelor se vor reuni joi pentru a discuta “despre stabilitatea financiară” a regiunii.

Euro se tranzacţiona ieri în jurul nivelului de 1,405 dolari pe unitate, respectiv 1,1471 franci.

• Money.ro: Se îngroaşă gluma în Europa. De ce 7% poate înseamna sfârşitul euro

Datoriile suverane ale ţărilor PIIGS devin tot mai greu de finanţat. Cu excepţia Portugaliei, pentru toate ţările ce compun faimosul acronim dobânzile la obligaţiunile de stat au atins noi recorduri săptămâna aceasta. Spania şi Italia arată deosebit de vulnerabile în acest moment.

Dobânzile la obligaţiunile italiene cu scadenţa la 10 ani au spart pragul de 6%, după ce au deschis şedinţa de tranzacţionare la 5,79%. Cele spaniole, la aceaşi scadenţă, au ajuns la 6,37%, după ce au deschis la 6,1%. Hârtiile greceşti au ajuns să poarte un randament de 18,27%, de la 17,54% şi cele irlandeze de la 13,97% la 14,08%. Cele portugheze 12,66%, sub recordul de 13,38% de acum o săptămână. Peste incertitudinile europene din ultima vreme au mai pus paie pe foc şi rezultatele testelor de stres asupra sistemului bancar (publicate vineri). Mulţi le consideră prea laxe, mai ales că nu a fost luat în calcul niciun default suveran.

Grecia a luat un bailout de 110 miliarde euro şi mai aşteaptă încă unul, Irlanda a luat 85 de miliarde şi Portugalia 78 de miliarde. Pentru ţările scoase de pe piaţă, dobânzile la obligaţiuni arată mai degrabă dobânzile la care s-ar putea împrumuta în viitor, după ce vor ieşi de sub programele de asistenţă financiară, şi viteza cu care investitorii scapă de hârtiile cu probleme.

Însă, pentru Spania, Italia şi chiar Belgia – pentru care dobânzile au ajus la recordul ultimilor doi ani: 4,4% –, dobânzile sunt importante. Aceste ţări se finanţează încă de pe pieţe şi orice punct procentual în plus la dobândă adaugă la deficitul bugetar şi, în cele din urmă, la datoria publică.

Tendinţa este îngrijorătoare pentru statul italian, care acum două săptămâni se împrumuta la 10 ani cu până în 5%. De altfel, de la începutul anului, dobânzile au stat în marja de dobândă de 4,7-4,9%. Din 5 iunie, investitorii au început să arunce cu hârtii pe piaţă şi dobânzile au luat-o în sus.

Dacă ne uităm în urmă, Grecia a început să discute despre bailout când dobânzile la 10 ani au sărit de 6%, Irlanda pe la 6,3% şi Portugalia pe la puţin peste 7%. Cei de la Goldman Sachs estimează că la 7% datoria Italiei devine total nesustenabilă. Exemplele ţărilor care au primit asistenţă financiară ne arată care este reacţia investitorilor atunci când simt că datoria ia o turnură nesustenabilă.

Ar fi nevoie de prea mulţi bani pentru a ţine Italia ori Spania într-un program de asistenţă financiară. Cei de la SocGen estimează că Fondul European de Stabilitate Financiară ar trebui crescut până la nivelul de 1.300 miliarde de euro pentru a acoperi nevoile de finanţare într-un astfel de scenariu.

Banca Centrală Europeană şi China ar putea să mai împiedice pentru o vreme atingerea unor dobânzi periculos de ridicate cumpărând bonduri de pe piaţa secundară, însă măsurile nu pot fi decât temporare.

Între timp, aurul a ajuns la un nou record, fie că vorbim de cotaţia în euro sau de cea în dolari.