Vladica Augustin de Florina despre MODELUL SFINTEI MUCENITE PARASCHEVI (26 iulie) PENTRU CRESTINII DE AZI

CINSTITĂ MISIONARĂ AVÂND CA ARMĂ SFÂNTA SCRIPTURĂ

“Sărbătoare. Sărbătorim astăzi, iubiţii mei, sărbătoarea marii muceniţe Sfânta Paraschevi. Dar cum sărbătorim? Aici e marea problemă. Pentru că spune undeva în Scriptură Dumnezeu: „Urăsc sărbătorile şi prăznuirile voastre” (vezi Amos 5, 21; Isaia 1, 14). De ce? Pentru că există două moduri de sărbătorire: cel uşor şi cel greu. Cel uşor este să venim şi să ne aprindem lumânarea şi să ne închinăm la icoană. Nimeni nu le condamnă pe acestea; nu suntem protestanţi şi iehovişti. Nu trebuie însă să ne limităm la această sărbătorire uşoară. Cealaltă, sărbătorirea grea, care e? De ce Sfânta noastră Biserică îi sărbătoreşte pe sfinţi? Îi prezintă înaintea noastră ca modele, ca prototipuri. Pentru că sfinţii au demonstrat că cele pe care le învaţă Hristos nu sunt teorie, nu sunt utopie, nu sunt de neîndeplinit. „Şi cine le face?!…”, auzim de obicei. Sfinţii contrazic această poziţie; pentru că au dovedit prin viaţa lor, prin predica lor şi prin sângele lor că acestea pot să fie împlinite. Au demonstrat că Hristos viază şi împărăţeşte în vecii vecilor în persoana sfinţilor şi a martirilor.

Şi nu doar în timpurile de demult. Şi astăzi există sfinţi, în veacul acesta, ca de pildă Sfântul Nectarie, care a trăit în zilele noastre, şi sfinţii din ţările unde există ateism. Nu există epocă care să nu-i aibă pe sfinţii şi martirii ei.

Nu sunt unul şi doi. Sunt nenumăraţi, un constelaţie. O stea în această constelaţie, o stea de primă mărime este şi Sfânta Paraschevi.

Nu voi istorisi viaţa ei. Vă voi oferi în linii scurte o icoană a ei.

***

Sfânta Paraschevi s-a născut în veacul al II – lea în capitala lumii, în imperialista Romă, din părinţi evlavioşi. S-a născut în ziua de vineri şi de aceea au numit-o Paraschevi (Vineri). Se deosebea prin frumuseţea ei. Ca fiică a unei familii bogate, putea să încheie nuntă cu cel mai strălucit patrician. Cu toate acestea s-a gândit la ceva mai înalt. Să nu fie răstălmăcite acestea pe care le zicem. Nu dispreţuim nunta. Nici noi nu ne-am născut din stâncă. Dintr-o mamă ne-am născut. Biserica nu dispreţuieşte nunta, dar cinsteşte mai mult fecioria.

(…)

Este pentru femei şi un model de bună cuviinţă, de decenţă. Se îmbrăca potrivit îndemnului Apostolului Pavel care hotărăşte ca femeile să se împodobească cu sfială (vezi I Timotei 2, 9). Buna cuviinţă este bijuteria femeii. Se poate ca o femeie să nu fie frumoasă la chip, să fie urâtă, dar să fie frumoasă la suflet. Avem exemple de bărbaţi care au luat femei frumoase, dar cu răutate şi viclenie în suflet şi au ajuns la divorţ. Pe când alţii, care au luat femei urâte, dar cu suflet frumos, au trăit fericiţi. Frumuseţea, când nu este însoţită de virtute şi bunăcuviinţă devine cursă şi dezastru. Nu o zic eu, o zice înţeleptul Solomon, care a cunoscut bine firea femeiască. Acesta în Proverbele sale scrie: „Precum inelul de aur în râtul porcului, aşa este femeia frumoasă şi fără de minte; precum cerceluşul în râtul porcului, aşa este frumuseţea la femeia nebună” (Pilde 11, 22); adică nu i se potriveşte, dar astăzi moda a reuşit să pervertească simţământul frumuseţii; a reuşit ca frumosul să fie considerat urât.

Ca să înţelegeţi aceasta, închipuiţi-vă că daţi comandă la cineva să vă facă o icoană a Sfintei Paraschevi, şi în timp ce vă aşteptaţi să v-o facă aşa cum o ştiţi, acesta o pictează fără basma pe cap, cu părul tăiat, cu ochii vopsiţi, cu unghiile roşii, cu pieptul scos în afară, cu braţele goale, cu picioarele goale. Tu vei lua vreodată această icoană? Cine va îndrăzni o astfel de icoană – caricatură a sfintei ei fizionomii, s-o pună pe iconostas? Ce înseamnă asta? Că nu este aşa adevărata frumuseţe. De aceea fiecare femeie nu trebuie să aibă astfel de modele. Femei creştine, dacă vreţi să fiţi ortodoxe şi să vă păstraţi cinstea pe care v-a dat-o Dumnezeu, să aveţi ca model pe Sfânta Paraschevi.

Dar slavă lui Dumnezeu!, cu tot degenerarea, mai există câteva femei care seamănă la înfăţişare cu Sfânta Paraschevi. (…)

Asta, iubiţii mei, vă recomand şi pentru noi toţi. Creştinul fără Sfânta Scriptură este neînarmat. Vă întreb cu toată dragostea: citiţi Sfânta Scriptură, care este un privilegiu pentru noi că a fost scrisă în limba elină? Pentru televizor dispunem de multe ore. Scriptura cine o citeşte? Foarte puţini. Alte popoare citesc, elinii nu. Daţi-mi, daţi-mi o societate, un popor, un oraş, o familie unde mici – mari să citească Sfânta Scriptură, şi eu semnez un contract: aceasta va deveni cea mai fericită ţară din lume. Vă dau canon să luaţi în mâini Evanghelia şi s-o citiţi zi şi noapte.

Fie ca Dumnezeu, prin mijlocirile Sfintei Paraschevi, să ne dăruiască hotărârea de a studia Scriptura. Poate să treacă o zi fără mâncare, fără televizor, fără radio, fără aer şi fără soare. Fără Evanghelie nu!

† Episcopul Augustin

(Sfânta Biserică a Sfintei Paraschevi din Florina, 25-7-1988)

• Cititi integral predica la: PREDICĂ LA SFÂNTA MUCENIŢĂ PARASCHEVI
• O parte din moastele Sfintei Paraschevi se gasesc spre inchinare la Man. Antim din Bucuresti, o alta la Biserica Mihai-Voda.