IPS TEODOSIE, Sorin Lavric, Silviu Biriș – APELURI LA DESCHIDEREA BISERICILOR CEL PUȚIN PENTRU INVIERE. Presedintele Iohannis cere deja românilor să inteleaga ca nu pot merge la Biserica de Paste (VIDEO). BISERICA GEORGIEI NU INCHIDE BISERICILE: “Hrana spirituala este la fel de necesara ca cea fizica”. BISERICA GRECIEI SOCHEAZA, MUTAND SERBAREA INVIERII INAINTE DE INALTARE, IN MIJLOCUL SAPTAMANII/ In ce conditii se va putea lua Sfanta Lumina de la Ierusalim in acest an?
Președintele Iohannis transmite diasporei să nu vină în țară și credincioșilor că vor petrece Învierea acasă
Președintele Klaus Iohannis a făcut un apel către diaspora să nu vină acasă cu ocazia Sărbătorilor Pascale, afirmând că este „un sacrificiu dureros”, „pentru a putea fi din nou împreună mai târziu”.
De asemenea, în mesajul trimis națiunii, Iohannis a spus că pentru credincioși „este dramă reală să nu poată merge de sfintele sărbători la Biserică, dar aveți încredere, această perioadă dificilă va trece și ne vom reuni în bisericile noastre cu și mai multă credință”.
Această afirmație spulberă speranțele românilor cum că statul le-ar permite să meargă la Biserică, măcar cu ocazia Învierii Domnului, așa cum reiese din scrisoarea deschisă a Prof. Univ. Sorin Lavric adresată Președintelui.
Iată mesajul președintelui, integral:
Dragi români,
Am intrat, de câteva zile, în cea mai grea etapă a acestei complicate perioade generate de epidemia de coronavirus. Este o etapă pe care, prin măsurile restrictive luate din vreme, am reușit să o întârziem cât mai mult timp posibil. De acum înainte, urmează săptămâni foarte dificile, care vor fi critice pentru sistemul de sănătate din România.
Este esențial să fim toți conștienți de acest lucru, pentru că vor veni momente cu o mare încărcătură emoțională, care ne vor testa solidaritatea și unitatea.
Avem deja de deplâns 116 morți. 116 semeni de-ai noștri și-au pierdut viața răpuși de acest virus.
Oare câte victime va mai face epidemia? Nu știm! Dar știm sigur că depinde de noi să avem cât se poate de puține!
Dacă nu respectăm cu strictețe toate măsurile impuse de autorități, pierderile de vieți omenești vor fi din ce în ce mai multe și cazurile grave, care necesită tratament medical intensiv, se vor înmulți.
Pandemia care afectează întreaga lume este una severă și fiecare zi este o cursă contra cronometru pentru a salva viețile semenilor noștri. Trebuie să câștigăm această bătălie, o luptă pe viață și pe moarte, și de aceea măsurile de distanțare socială deja implementate trebuie să rămână în vigoare până când pericolul provocat de acest virus va trece. Nimeni, vă spun, nimeni nu va fi cu adevărat în siguranță până când nu vom fi cu toții în siguranță!
Dragi români,
Se apropie cu pași repezi cele mai importante sărbători creștine.
Sunt sărbători ale luminii, ale comuniunii, ale solidarității și bunătății, pe care oamenii le celebrează în mod firesc an de an alături de familie și de cei apropiați. De data aceasta însă, Învierea Domnului găsește întreaga omenire într-un moment de criză profundă, în plină epidemie provocată de un virus ucigaș.
Fac un apel către românii din Diaspora, un apel necesar, dar care mă umple de tristețe: dragii mei, nu veniți anul acesta acasă de Sărbători. Este foarte important să înțelegeți, oricât de greu ar fi, că revenirea în țară, în sânul familiei, poate fi extrem de periculoasă atât pentru voi, cât și pentru cei la care țineți atât de mult.
Anul acesta vom fi alături de cei dragi, dar de la distanță, pentru că este singurul mod prin care ne putem exprima afecțiunea față de cei pe care îi iubim fără a le periclita viața și sănătatea. Vom face astăzi aceste sacrificii dureroase pentru a putea fi din nou împreună mai târziu.
Pentru milioane de credincioși este o dramă reală să nu poată merge de sfintele sărbători la Biserică, dar aveți încredere, această perioadă dificilă va trece și ne vom reuni în bisericile noastre cu și mai multă credință.
Acum însă nu există nicio altă cale de vă proteja pe voi și pe apropiații voștri decât aceea de a sta acasă, de a respecta cât mai mult regulile de distanțare socială. Aceasta este cea mai puternică și plină de dăruire manifestare a dragostei creștinești și a iubirii aproapelui.
Sacrificiile pe care le facem fiecare dintre noi ajută enorm la limitarea răspândirii infecției. Prin atitudinea responsabilă, facem un pas important către momentul în care viața noastră va reveni la normal. Cu toții ne-am dori să existe soluții mai ușoare pentru a împiedica răspândirea coronavirusului, dar, în acest moment, ceea ce știm și noi, și toate țările care se confruntă cu același dușman invizibil, este că doar păstrarea distanței față de ceilalți stopează transmiterea infecției.
Vreau să fac un apel special și către forțele de ordine, inclusiv cele din punctele de trecere a frontierei. Misiunea voastră este de a-i proteja pe cetățenii României și aceasta înseamnă, în aceste zile, să asigurați cu fermitate respectarea legilor și a ordonanțelor militare. Fiți vigilenți! Intervenția voastră rapidă și fermă poate salva vieți! Contez pe voi să vă onorați cu responsabilitate această datorie și vă mulțumesc pentru sacrificiile pe care le faceți!
Dragi români, doar respectând cu strictețe, riguros, regulile îi ocrotim pe cei apropiați și le protejăm sănătatea concetățenilor noștri. Este imperativ să stați acasă și să limitați deplasările doar la cele strict necesare!
Atunci când mergeți la cumpărături sau sunteți într-un spațiu public, păstrați distanța de cel puțin doi metri față de ceilalți! Nu vă îmbrățișați cu prietenii, nu dați mâna, evitați orice contact direct! Spălați-vă pe mâini când vă întoarceți acasă! Aceste măsuri simple devin, în aceste zile, literă de lege! Nu vă abateți de la ele, respectați-le pentru a rămâne în siguranță!
Autoritățile fac toate eforturile pentru a trece cu bine peste această perioadă critică, dotează spitalele cu tot ceea ce este necesar pentru tratarea pacienților cu COVID-19, dar nu în spitale vom stopa epidemia. Răspândirea virusului are loc în comunitate, atunci când unii oameni nu vor să înțeleagă că de respectarea acestor reguli simple depinde cât de repede vom reuși să ne întoarcem la normalitate.
Fără solidaritatea, fără unitatea cetățenilor, fără implicarea fiecăruia dintre noi nu vom reuși. Ca o adevărată familie care are grijă de fiecare dintre membrii săi, vom câștiga această bătălie, așa cum ne-am mobilizat și am izbândit și în alte momente critice la care a fost supusă națiunea noastră de-a lungul istoriei.
Vă mulțumesc și vă doresc tuturor multă sănătate!
Ziua de Constanta:
ÎPS Teodosie, slujbă pentru cei carantinați la Sanatoriul Balnear Techirghiol (galerie foto+video)
Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a susținut luni seara o slujbă pentru cei carantinați la Sanatoriul Balnear Techirghiol.
Oamenii au ieșit la geamuri pentru a asculta slujba.
Ca urmare a instituirii stării de urgență pe teritoriul României și a Hotărârii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Constanța din data de 20.03.2020, Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol a fost desemnat spațiu de carantinare instituționalizată pentru persoanele repatriate din zonele cu risc ridicat de infectare cu noul coronavirus.
IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului „Nădăjduim ca Sfânta Înviere să o facem împreună cu credincioșii” (video)
IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, nădăjduiește ca Bisericile să poată fi deschise pentru credincioși în noaptea de Paști, cu respectarea normelor de siguranță medicală.
Mesajul vine în contextul în care ierarhul a observat că există alte locuri în societate unde cetățenii sunt liberi să circule, respectând norme de siguranță medicală, pentru prevenirea răspândirii coronavirusului.
Iată, numai bisericile sunt închise. Celelalte instituții primesc câte unul la distanță, dar nu resping pe nimeni. Nădăjduim să găsim înțelegere, apropiindu-se cea mai mare sărbătoare, care ne dă tutoror lumină și viață, de la cei mai de sus până la cei mai de jos, să o avem cu lumină, și cu Sfânta Împărtășanie și cu Sfânta Liturghie. De aceea, cum spune un Sfânt Părinte din secolul trecut, nimic nu este mai valoros, decât să fii părtaș la Sfânta Litughie. Nădăjduim că vom fi îngăduiți și noi, mai ales că biserica este casa sufletelor noastre. Fără biserică, sufletele se pustiesc, își pierd din noblețea lor, din frumusețea lor. Biserica mereu le înfrumusețează, le înnobilează, a transmis IPS Teodosie.
***
DCNews: Actorul Silviu Biriș: Nu închideți bisericile, nu suntem bucăți de carne care merg în crematorii ca niște gunoaie!
Actorul Silviu Biriș, student la Facultatea de Teologie, nu este de acord cu decizia autorităților de a închide bisericile, iar slujbele să se desfășoare în absența credincioșilor.
Silviu Biriș (46 ani) a postat un mesaj prin care își exprimă dezamăgirea totală despre închiderea lăcașurilor de cult pe timpul pandemiei de coronavirus.
„În atenția celor care și-au asumat deciziile unei țări. Vă faceți părtași la moartea unui popor. Închizând bisericile, închideți «Spitalele Sufletelor». Voi aveți acum de lucru. Dar noi ce facem?! Vă privim încarcerați cum vă faceți și faceți planuri de salvare. Lăsați-ne și pe noi să vă ajutăm! Lăsați-mă și pe mine să mă salvez! Lăsați-L și pe Dumnezeu să lucreze! Altfel veți fi responsabili nu pentru 70 sau 100 sau 1.000 de decese, ci pentru milioane. Nu vă mai raportați doar la cele materiale, văzute, raportați-vă și la suflet, la cine vă dă viață și vă ține în viață! Nu suntem bucăți de carne care merg în crematorii ca niște gunoaie. Suntem oameni! Cât despre cei care nu mărturisesc aceeași credință cu mine, uitați-vă în sufletele voastre. Sunt probabil la fel de goale ca portofelele… Dumnezeu să vă dea gândul cel bun!”, a scris pe conturile sociale actorul Silviu Biriș, student la Facultatea de Teologie din București.
***
Adevarul:
Theodor Paleologu, despre predica ÎPS Teodosie: „Sper ca Sfântul Sinod să aibă curajul de a se delimita de astfel de derapaje”
Consiliul Consultativ al Cultelor din România, mesaj către credincioşi: „Staţi în case. Urmăriţi slujbele la radio, televizor sau online”
***
ActiveNews:
Mesagerii Luminii: La Târgu Jiu se vor organiza echipe de voluntari care vor duce Sfânta Lumină a Învierii la casele oamenilor
Toate bisericile rămân deschise în Georgia de Florii și Paști. „Hrana spirituală este la fel de importantă ca cea fizică”, a spus Patriarhul Ilia
Toate parohiile și mănăstirile ortodoxe din Georgia vor rămâne deschise pentru Duminica Floriilor și Paște, conform unei hotărâri luate de Patriarhul Ilia și publicate pe site-ul oficial al Patriarhiei Georgiene, citat de AvereaBisericii.ro.
La fel ca în România, pe fondul epidemiei de Covid-19, în Georgia a fost instituit un regim de carantină, iar adunarea a mai mult de trei persoane în locuri publice este interzisă. În schimb, preoții georgieni pot sluji Sfânta Liturghie în curtea lăcașurilor de cult. În martie, Patriarhia Georgiei i-a chemat pe credincioși la mai multă rugăciune, pe preoți să stropească bisericile și străzile din jur cu apă sfințită și să tragă clopotele în fiecare zi.
Patriarhul Ilia consideră că pandemia este o încercare prin care creștinii sunt chemați să se întărească în credință și rugăciune.
„Astăzi, când o nouă molimă s-a răspândit în toată lumea și amenință viața populației, este firesc ca creștinii să își pună nădejdea în Domnul și să simtă chemare spre Biserică… Pentru credincioși, hrana spirituală este la fel de importantă și necesară ca mâncarea fizică; prin urmare, este imposibil să închidem ușile bisericilor, ci ele vor fi deschise pentru cei care vor să vină la biserică, să primească harul lui Dumnezeu și să fie întăriți spiritual”, a spus patriarhul Georgiei.
În egală măsură, acesta i-a îndemnat pe credincioși să respecte instrucțiunile corespunzătoare, să păstreze distanța socială, să rămână în curtea bisericii în timp ce asistă la slujbele religioase.
„Având în vedere situația actuală, aș dori să mă adresez fiilor noștri spirituali și să ofer următoarele sfaturi: urmați instrucțiunile corespunzătoare, respectați distanța stabilită în timp ce vă aflați aproape de alte persoane, inclusiv în biserică sau în curtea bisericii; la Sfânta Liturghie și la celelalte slujbe numai clericii ar trebui să rămână în biserică, în timp ce un număr limitat de enoriași au voie să li se alăture în catedralele mari, deși recomand ca enoriașii să rămână în curtea bisericii”.
Patriarhul Ilia a mărturisit în urmă cu câteva săptămâni că a avut o viziune spirituală, prin care a înțeles că „vom putea depăși această boală, cu ajutorul rugăciunii și cu binecuvântarea Domnului”. Acesta a mai spus că ținerea sfintelor slujbe are o importanță extrem de mare pentru întreaga națiune, fiind în plan spiritual la fel de importante ca eforturile medicale făcute în plan fizic.
PF Ilia a fost desemnat de CNN „persoana cea mai de încredere din Georgia”. Preocupat de rata scăzută a natalității din țara sa, Patriarhul Ilia a vorbit cu fiecare prilej despre aceast flagel și s-a oferit să boteze personal orice copil născut într-o familie care să aibă deja cel puțin doi copii. Astfel, a devenit părintele spiritual (nașul) a peste 19.000 de copii.
***
Basilica:
Biserica Greciei anunță cum se vor desfășura slujbele de Paște. A fost stabilit un singur comunicator pentru presă
Sfântul Sinod Permanent al Bisericii Ortodoxe a Greciei a anunțat miercuri seară că slujbele din Săptămâna Pătimirilor și perioada pascală vor avea loc „cu ușile încuiate”, fără participarea credincioșilor.
Sinodul le-a reamintit credincioșilor îndemnul Sfântului Ioan Gură de Aur că omul care nu merge la biserică dintr-o anumită nevoie se poate face pe sine altar la care să se roage.
Biserica Ortodoxă i-a invitat pe greci să se roage la ei acasă și să se transforme pe ei înșiși în altare, „jertfind în mod chenotic și plin de iubire prezența voastră în sfânta biserică și apropierea voastră de Dumnezeiasca Euharistie de dragul fraților voștri, care reprezintă altare însuflețite ale lui Dumnezeu”.
Sfântul Sinod, care s-a întâlnit sub președinția Arhiepiscopului Ieronim al Atenei pe platforma online presence.gov.gr, și-a exprimat speranța că slujba pascală de noapte va putea fi celebrată cu participarea credincioșilor la sfârșitul lunii mai, când Biserica prăznuiește Odovania Învierii (26-27 mai). Acest lucru nu înseamnă mutarea datei Paștilor, ci a serbării publice.
Membrii Sfântului Sinod Permanent au luat decizia să doneze câte un salariu în contul special pentru combaterea coronavirusului și îi îndeamnă și pe ceilalți arhierei să le urmeze gestul.
„Toți sunt chemați să se încreadă în judecata (gândirea) și deciziile Sfântului Sinod, care cu responsabilitate pastorală și obiectivitate înțelege suferința sfințitului cler și a poporului credincios și, în același timp, estimează, conform instrucțiunilor experților, când condițiile sunt în beneficiul sănătății publice și a tuturor cetățenilor din țara noastră”.
De aceea, Sfântul Sinod îi roagă pe toți să manifeste „un spirit de încredere sinodală” și a transmis că nu permite niciunui membru al Bisericii (arhiereu, preot, diacon, monah sau angajat) să facă declarații publice sau să aibă apariții în mass-media sau pe internet.
Arhiereii vor avea posibilitatea să comunice cu Sfântul Sinod, iar preoții cu episcopii lor cu privire la orice problemă.
Pentru această perioadă, Sfântul Sinod l-a desemnat pe Înaltpreasfințitul Părinte Ierotei, Mitrpolit de Nafpaktos și Sfântul Vlasie, ca singura persoană de contact pentru mass-media în probleme bisericești.
***
Μητροπολίτης Κέρκυρας εναντίον κυβέρνησης: «Ελάτε στους ναούς να κοινωνήσετε» (AUDIO) – CorfuPress.com (27 martie 2020)
Mitropolitul de Corfu, Nektarios a intrat în opoziție directă cu guvernul si cu însuși domnul [prim-ministru] Mitsotakis, începând cu 25 martie, când în ciuda discursului si deciziilor primului ministru privind desfasurarea liturghiilor cu ușile inchise și interdicțiile referitoare la circulatie, i-a chemat pe credincioși să vina la Biserica pentru a se impărtăși.
IPS Nektarios, s-a adresat credincioșilor de la amvon, in Slujba sarvasita de sarbatoarea Buneivestiri transmisă în direct atât la televizor (Corfu TV) cât și la postul de radio IM. Corfu și Paxos, spunand că „se face la nivel mondial, o repetiție pentru așa-numita dictatură mondială care are alte scopuri (decat ce ni se spune) și că acest lucru se întâmplă și în țara noastră”.
„Veniți la biserici să vă impartășiți”
Desigur, aflandu-se în deplină opoziție cu ceea ce a cerut guvernul și a impus si Sfântului Sinod, a declarat că a transmis bisericilor [din eparhia sa] ca, la sfârșitul Sfintei Liturghii, să deschidă ușile și pe credincioșii care doresc să fie impartasiti!
[…]
Până în prezent, nu au existat reacții din partea guvernului local și a factorilor politici din Nea Dimkratia (partidul de guvernamant), în timp ce IPS Nektarios a avertizat in ceea ce priveste ziua Invierii asupra faptului că este de neconceput pentru credincioși să o sărbătorească de acasă.
Declarațiile mitropolitului Nektarios
Mitropolitul de Corfu a declarat, printre altele: “Ultima lege care a ieșit a lăsat posibilitatea prin care oamenii sa poată face exerciții fizice individuale și chiar sa iși scoată cățeii afara, dar nu a fost nicio decizie ca oamenii să poata avea posibilitatea să vină la biserică pentru a se impartasi cu Trupul și Sângele Domnului nostru. Așadar, faceți o declaratie că ieșiți pentru activitate fizică și veniți la biserică pentru a vă impartăși, a vă ruga, a primi putere și speranță. Să nu ne predăm steagul. Aceștia ne spun mereu să „nu intrăm în panică”, dar ceea ce vedem zilnic este că panichează pe toata lumea”.
„Vor să impună dictatura mondială asupra noastră”
IPS Nektarios, de fapt, a susținut faptul ca tot ceea ce se face acum și interdicțiile aplicate pentru credincioși sunt un test pentru impunerea unei „dictaturi globale”:
„Îmi doresc și mă rog lui Dumnezeu ca toate aceste măsuri să fie retrse pentru a putea sărbători bucuria Învierii și a Paștilor Domnului nostru. Nimeni dintre noi nu poate indura să sărbătorim Paștile acasă. Ne-am rugat sa se schimbe situatia si sa inceteze aceasta repetiție globala pentru impunerea așa-numitei dictaturi mondiale, care are alte scopuri, și vreau să cred că acest lucru se va întâmplă și în țara noastră! “
El a deschis Biserica pentru Sfânta Împărtășanie
La sfârșitul zilei de 25 martie, Mitropolitul Corfu a declarat că a spus bisericilor din Corfu să își deschidă porțile: „Aș dori să invit pe toți cei pe care se uita (la Liturghe) și se roagă de acasă și vor să vina sa se impartaseasca, am spus bisericilor care sunt închise in timpul Sfintei Liturghii, ca la final sa deschida usile si, unul cate unul, cu evlavie, sărutand Crucea datatoare de viata, sa primiti flori sfintite si sa va puteti impartasi cu Sfintele Taine. “
***
Lumea credintei:
Scrisoarea pe care prof.univ. Sorin Lavric o trimite către Președintele României
Domnule Președinte,
Puterea unei trăiri depinde de cît de drastică e împrejurarea prin care treci. Cu cît piedicile de care ai parte sînt mai mari cu atît intensitatea cu care o resimți crește. În cazuri extreme, trăirea își atinge apogeul în situații-limită, cînd omul, aflat pe muchie de cuțit, se agață de trăire ca de o aripă providențială, în stare a-l scoate la liman chiar atunci cînd perspectiva salvării nu mai e întrezărită.
Exemplul clasic e Slujba de Înviere: cele mai răscolitoare liturghii de Paște au avut loc în anii 1950 în abatajele de mină de la Cavnic, Baia Sprie sau Nistru, la sute de metri sub pămînt. Acolo, deținuții politici, adunați în jurul cîtorva preoți cărora le lipsea totul, pînă și mucul de lumînare menit a fi aprins, au improvizat un oficiu religios a cărui tărie s-a întipărit definitiv în memoria celor care au avut privilegiul de a participa la el. „Privilegiu” sună nefiresc în starea macabră în care se zbăteau deținuții, și totuși gradul de răvășire pe care l-au încercat le-a dat convingerea că s-au bucurat de o prerogativă de destin. Se adeverește încă o dată că doar pe marginea prăpastiei oamenii sînt înclinați spre trăiri paroxistice, iar slujbele de Paște din catacombele minelor din Nordul Ardealului au fost un exemplu predilect. Atunci credincioșii au intuit că un cîntec ca „Hristos a înviat din morți cu moartea pre moarte călcînd”, atunci cînd e intonat nu ca o psalmodie lălăită, ci ca un strigăt de nădejde în mijlocul întunericului, îți poate strecura în suflet o transfigurare unică.
Românii se pregătesc acum de un Paște care, peste două săptămîni, va avea loc cu bisericile goale. Cum situația în care ne aflăm aduce cu o recluziune forțată în care fiecare fierbe în suc propriu între patru pereți, analogia dintre noi și deținuții politici nu e deloc deplasată. Trăim o detenție la care sîntem siliți în numele protecției noastre. Sîntem protejați cu de-a sila, cu sîrguința cu care un părinte își oblăduiește niște copiii care sînt prea necopți ca să priceapă actul de binefacere la care sînt supuși. Așa și noi: am ajuns niște momîi teleghidate care, spre binele nostru, nu mai avem voie să pășim în afara traseului prestabilit: între casă și serviciu (ca să luăm banul) sau între casă și magazin (ca să ne umplm mațul). Parcurile sînt închise, cireșii înfloresc singuri, departe de vreo privire care să-i contemple, frunțile s-au încrețit, gurile s-au acoperit de măști, privirile s-au întunecat. Sîntem ca o procesiune de mameluci trăgîndu-și umbra peste trotuare goale.
Sufletește vorbind, sîntem pe fundul entuziasmului colectiv: unii s-au prăbușit din cauza depresiei, alții s-au bălăcit în alcool pînă la descreierare. Sub unghiul speranței în ziua de mîine, sîntem la pragul de jos al tristeții. Nu ne-ar mai lipsi decît un cutremur pentru a desăvîrși imaginea unei țări nimerite în colaps general.
Sînteți prea deștept ca să nu știti că un om de stat, și nu mă îndoiesc că dumneavoastră sînteți unul, are flerul de a întîmpina împrejurările grele cu un instinct aparte al gesturilor inspirate. Ocaziile pe care soarta ni le dă ca să fim la înălțimea clipei sînt rare, detaliu cu atît mai valabil în cazul omului de stat: de două-trei ori în viață dacă i se oferă un asemenea prilej, poate fi recunoscător destinului. Cu o singură condiție: să facă întocmai gestul al cărui răsunet colectiv va rămîne în memoria istoriei.
Dumneavoastră sînteți acum în ceasul unui gest providențial: atîrnă numai de flerul dumneavăstră de a-l săvîrși, iar gestul nu constă în nimic altceva decît să ne lăsați pe 18 aprilie să participăm la Slujba de Înviere. Vă încredințez că apogeul de trăire la care vor ajunge românii în acea noapte va depăși simpla limită patetică a unei ceremonii obișnuite. Slujba de Înviere nu e o liturghie printre altele, iar în acest an rangul ei unic va depinde tocmai de contextul drastic în care se va petrece: țara e în letargie neagră, conjunctura înlesnind desfășurarea unei liturghii de proporții mistice. Aici nu e o vorba de o superstiție găunoasă din partea unui smiorcăit care pupă icoane spre a-și ușura conștiința, ci e vorba de o concordie paroxistică pe care oamenii nu o trăiesc decît o dată sau de două ori în viață, și atunci numai în momente grele. România trece printr-un asemenea moment, iar epoca e coaptă pentru o liturghie de rang irepetabil.
Fiți la înălțimea momentului și dați-ne voie să trăim privilegiul unei nopți de Paște de rezonanță națională. Dați-ne prilejul de a simți prerogativa de destin a unei slujbe căreia contextul întunecat îi va da o tentă inconfundabilă. Temeritatea gestului nu doar că vă va înscrie în acatistele istoriei, dar deopotrivă el va avea parte de recunoștință unanimă. Vă vom prețui ca pe un cap vizionar, al cărui fler intuiește că fără „Hristos a înviat din morți”, cîntat cu patosul celor care se simt la propriu pe marginea prăpastiei, tonusul sufletesc al acestei țări va fi în continuare pe fundul bernei. Fără „Hristos a înviat” frica ne va copleși, deprimarea ne va schilodi, neîncrederea în politicieni ne va surpa. Dați-ne voie să gustăm din entuziasmul miraculos pe care doar nenorocirea o iscă în sufletul creștinilor.
Dați-ne voie să gustăm din privilegiul unei slujbe cum nu au trăit decît deținuții de la Baia Sprie sau Cavnic în anii 50. Într-o țară preschimbată în lazaret, căci așa arată România în clipa de față, spitalele nu pot concura bisericile. Rostul lor e altul, menirea lor e alta. De cît de mult ne-am îngrijit trupurile cu dezinfectanți, măști și săpunuri, am ajuns să ne pierdem sufletele. Lazaretul numit România are nevoie de o apoteoză pe linia sufletului, nu doar de o carantină pe linia trupului. Carantina nu poate ține loc de euharistie, iar a o interzice pe a doua în numele profilaxiei medicale e un dictat săvîrșit în numele unei sănătăți impuse cu forța. Lăsați-i pe români să meargă la biserici în noaptea de Paște. Statul a ajuns să ne protejeze sănătatea pînă într-atît de bine, încît nu mai putem să ne bucurăm de ea. Sînt sănătos ca o momîie ferecată între patru pereți, care merge la muncă să-și ia leafa și dă fuga la magazin ca să-și umple mațul. Dați-ne voie să ne umplem celălalt maț, și anume intestinele sufletești ale învierii hristice. Vă vom prețui pentru tot mandatul pe care îl aveți. În schimb, dacă ne țineți în case în noaptea de Înviere, amintirea gestului vă va urmări chiar și după încheierea mandatului. Fiți la înălțimea clipei și vă vom scălda în recunoștința noastră.
Intensitatea unei trăiri deprinde de cît de drastică e împrejurarea prin care treci. Ce se întîmplă azi e o situație drastică, a cărei tensiune cere un gest pe măsură. Vă doresc să aveți flerul de a lua o hotărîre epocală.
Cu respect, Sorin Lavric
***
Radu Preda/
DESCHIDEȚI, MAI MARI, PORȚILE VOASTRE, ȘI VOI, PORȚI VEȘNICE, RIDICAȚI-VĂ, CA SĂ INTRE ÎMPĂRATUL SLAVEI!
Ce ciudat vor suna aceste cuvinte, rostite în noaptea de Înviere, când, anul acesta, probabil nu o să avem cum intra în biserici toți, cler și popor. Văd că se formează deja, cum era și firesc, două opinii. Una care așteaptă trecerea pandemiei, care se resemnează, fără să își piardă nădejdea, care își face minima rânduială duhovnicească în acasă, acolo unde și lucrează pentru firmă și unde urmărește temele copiilor. O alta nerăbdătoare, care are dubii masive față de măsurile luate de autoritățile românești, care acuză că, pe de o parte, magazinele sunt deschise, dar, pe de altă parte, bisericile sunt închise, care ar dori ca de Paști măcar să se facă o excepție. Este de înțeles, doar că: nu știm, chiar nu știm, evoluția situației infectărilor; nu știm, chiar nu știm, rata mortalității de peste două săptămâni; nu știm, chiar nu știm, dacă măsurile actuale o să dea roade sau nu; nu știm, chiar nu știm, cât suntem manipulați și cât de gravă este, real, situația; nu știm, chiar nu știm, dacă o deschidere a bisericilor, fie și în curțile lor, nu ar duce la un vârf de noi infecții. Dacă ar fi să se întâmple așa ceva, cine ar fi responsabil? Ierarhul, preotul. Adică slujitorii altarelor. Am mai putea fi, atunci, în mod credibil, solidari cu păstorii? Ce am răspunde valului de ură al progresiștilor de toate culorile? În definitiv, ar fi o mărturie a credinței, o mucenicie pe seama altora? Ar fi bineplăcut lui Dumnezeu?
Da, situația este inedită și dureroasă, profund dureroasă pentru toți, cler și popor la un loc. Rugămintea mea este să nu ne inflamăm și să evităm „războiul cel dintre noi”, să nu dăm satisfacție necuratului. Fiecare în parte suntem prea mici pentru ca să ne arogăm autoritatea de a cere, în cunoștință de cauză, deschiderea bisericilor. Iarăși, nu știu câtă este manipulare și cât este de gravă situația. Pentru a nu mă face cu capul, dau ascultare autorităților, mai ales aici, în Germania. Dacă se va dovedi că la mijloc a fost altceva, nu voi ezita să critic și să clamez dreptatea printre primii. Până atunci, să ne calmăm. Duhovnicește, pe scurt spus, este un examen care, probabil, pe unii dintre noi îi prinde cu temele nefăcute. Aș zice să folosim această pauză pentru interiorizarea credinței, pentru acordarea unei atenții mai mari celor din jur, pentru punerea în rânduială a gândurilor, a sentimentelor, a disputelor interioare, a supărărilor, a urilor, a invidiilor, a frustrărilor, a planurilor care, iată, nu se mai împlinesc așa cum doream. Avem mult de muncă. Se prea poate nici să ne ajungă timpul…
Iată de ce, mai ales după declarația IPS Teodosie, care exprimă îndurerarea păstorului, nu este cazul și nici momentul să pornim un conflict pseudo-teologic cu statul, să facem glume proaste. Da, ne conduc un lutheran neamț, un unitarian ungur, un musulman arab. Să ne fie de bine! Țară majoritar ortodoxă, jaful din ultimii treizeci de ani s-a consumat cu concursul nostru larg, al ortodocșilor. Ne-am înghesuit la pelerinaje, dar nu am mers la referendumul pentru familie. Ne-am rugat la sfinți, dar am acceptat umilințele unor dumnezei: la serviciu, în politică, în economie, în mass media. Pe scurt, am demisionat și cedat prea repede din punct de vedere al ortopraxiei, adică a ceea ce ar fi trebuit, și poate să fie de acum înainte, Ortodoxia trăită în cotidian, zi de zi.
În fine, contrar unor interpretări urechiste, cele se se petrec acum nu sunt pedeapsa lui Dumnezeu, chiar dacă am merita-o după milioanele de avorturi făcute, ci încercarea Lui la care este bine să răspundem cu umilință, responsabilitate și solidaritate. Fiecare să își învețe lecția în dreptul lui, fără să tragă cu ochiul la vecin, fără să trișeze. Dumnezeu nu este un tată care pedepsește permanent, care ne știe greșelile și abaterile, sancționându-ne fără milă. Dimpotrivă. El este Dumnezeul celor ce se pocăiesc, așa cum spunem în rugăciunea de la Spovedanie. Dumnezeu nu este procurorul nemilos al scăderilor noastre din trecut, ci Domnul care ne invită în Împărăția Sa. Fricile noastre ne țin de trecut, în vreme ce Dumnezeu vine din viitor.
Sus să avem inimile!
Părintele Radu
RADU PREDA/ La vremuri de criză, soluții pe măsură
Recentul comunicat al Sinodului Bisericii Ortodoxe a Greciei a trezit emoții întemeiate, a produs confuzie și, pe alocuri, chiar sminteală. Nu avea cum să fie altfel. Cum să fii prezent când măsurile împotriva pandemiei te forțează să fii, de fapt, absent? Biserica fără credincioși este la fel de nefuncțională și necredibilă precum statul fără cetățeni sau, și mai profan, afacerea fără mușterii. Desigur, situația este nouă pentru majoritatea dintre noi, mai ales pentru cei care, tineri, nu au făcut experiența persecuției comuniste și nu au suferit de ceea ce am numit trauma post-liturgică. Trăim, cum spune și proverbul chinez, vremuri (foarte) interesante. Anul 2020 va rămâne fără îndoială în memoria colectivă. Și nu doar din perspectivă creștină. Jumătate din populația planetei este consemnată la domiciliu, obligată la o pauză care durează de cel puțin două săptămâni. Indiferent de credință, meserie, statut social, milioane de oameni sunt obligați să accepte că cel mai eficient tratament împotriva lui COVID 19 este să nu fii infectat de el. Desigur, mediile academice din domeniu nu sunt unanime în legătură cu măsurile luate, ceea ce este bine. Dar până se fie virusologii unanimi, nouă, simplilor muritori, nu ne rămân alternative. Stăm acasă.
Acum, înapoi la decizia fraților greci, ar fi de spus câteva lucruri spre limpezire și liniștire: nu se “amână” Paștile, ci se forțează nițel măsurile de prevenție prin stabilirea unei date, 26/27 mai, la care să aibă loc ceea ce, dacă totul ar fi fost în regulă, ar fi trebuit să se petreacă pe 18/19 aprilie. Da, este o inovație, dar pe măsura vremurilor de excepție pe care le trăim. Sfârșitul praznicului este luat ca ocazie de a sărbători public, cu poporul, ceea ce, liturgic, s-a consumat oricum, dar fără credincioși. Este exact ce fac și eu la parohie: fluxul liturgic curge, chiar dacă nu are martori. Câtă durere, neputință, tristețe și chiar mânie – nimeni nu poate înțelege ce se consumă în altarul unei biserici goale. Nu, nu este pedeapsa lui Dumnezeu, ci proba loialității noastre, a slujitorilor Lui și, de la distanță, fiecare în casa lui, a enoriașilor. O încercare.
Sus să avem inimile!
Părintele Radu
***
Mediafax:
Mesaj din Israel: Veniţi de luaţi lumină! Participă România la ceremonia specială prin care se ia Lumina Sfântă?
- Ceremonia aprinderii Focului Sfânt va avea loc la Ierusalim în condiţii speciale
- Ţările care vor Lumina Sfântă pot trimite delegaţii în Israel, care vor primi Lumina prin intermediul ambasadelor
- Biserica Ortodoxă Română încă nu a luat o decizie în privinţa trimiterii unei delegaţii
Mesaj din Israel: Veniţi de luaţi lumină! Participă România la ceremonia specială prin care se ia Lumina Sfântă?
În vreme de pandemie, sărbătoarea Învierii Domnului vine ca un sprijin divin pentru sute de milioane de ortodocşi. Dacă eşti printre credincioşii care aşteaptă Paştele şi te-ai întristat când ai auzit că Biserica Mormântului Sfânt a fost închisă, atunci am o veste bună pentru tine.
Ceremonia aprinderii Focului Sfânt va avea loc şi anul acesta, dar în condiţii speciale.
La solicitarea Mediafax, Ambasada Israelului în România a precizat care e calea prin care Lumina Sfântă poate ajunge la credincioşi. Ceremonia va avea loc la 11 dimineaţa, în prezenţa a doar 12 oameni, printre care reprezentanţi ai bisericilor, fotografi şi ofiţeri de poliţie.
Patriarhul Ierusalimului va ieşi cu Lumina Sfântă şi va aprinde mai multe lumânări. Reprezentanţii ambasadelor care doresc Lumina vor primi lumânările la Poarta Jaffa din Ierusalim şi le vor duce apoi la aeroportul din Tel Aviv. Acolo, ei vor înmâna Lumina unei delegaţii sosită din ţara natală, care nu are voie să coboare din avion din cauza măsurilor de siguranţă.
În prezent, doar şase ţări au anunţat că vor trimite avioane cu delegaţi în Israel în Sîmbăta Paştelui: Rusia, Ucraina, Georgia, Grecia, Bulgaria si Kazahstan. Aşa cum vezi, România nu e încă pe listă.
Purtătorul de cuvânt al BOR, Vasile Bănescu, a precizat pentru Mediafax că o decizie oficială încă nu s-a luat în privinţa trimiterii unei delegaţii în Israel.
***
EvZ/ Adrian Pătrușcă:
Criza scoate adevărul la lumină: Biserica, și în Spitale, și în Catedrale
Se spune că vremurile de criză sunt cele care ajută la limpezirea apelor și la ridicarea la suprafață a adevărului. Pandemia actuală este un astfel de turnesol istoric.
Biserica Ortodoxă Română devenise în ultimii ani – nu întâmplător – ținta tuturor militanților neo-marxiști, fiind supusă unei campanii sistematice de atacuri și denigrări, neîntâlnite nici în perioada comunistă.
Pentru că Biserica este bolovanul cel mai mare care stă în calea tăvălugului progresist. De aceea, ea a fost acuzată de toate relele din lume, dar mai ales de tocarea banului public, de îmbuibare, de lux și altele asemenea.
Știind exact cu ce trebuie intoxicat un popor sărac, maeștrii manipulării – școliți la școala de import kaghebistă – au scos din sertare vechile cărticele de propagandă și, înlocuind cuvintele „chiaburi” și „burjui” cu „popi” ori „sutaniști”, au dezlănțuit canonada mediatică.
A venit însă criza COVID-19. Toate s-au zgâlțâit din temelii. Începând cu propaganda. Vorbele goale și-au vădit găunoșenia.
Când oamenii sunt speriați, iar autoritățile sunt incapabile de reacții rapide, eficiente și coordonate, există în țară o instituție – una singură – care funcționează: Biserica.
În timp ce Puterea și Opoziția nu mai sfârșesc să-și plătească polițe, în timp ce Guvernul dă ordonanțe de urgență pe care le retrage pentru că se dovedesc proaste, în timp ce președintele, mut până ieri, vorbește acum zilnic, dar nu spune nimic, o singură instituție tace și face: Biserica
În Postul Mare, perioada cea mai intensă a anului, când preoții trebuie să țină bisericile vii, slujind cu stranele goale, să spovedească și să împărtășească, mai ales la căpătâiul bolnavilor, ei își găsesc timp și resurse să se arunce ca niște nebuni ai lui Hristos în vâltoarea războiului cu epidemia.
Agenția de presă Basilica a realizat o dare de seamă a acțiunilor sale sociale din ultimele două săptămâni, pe frontul COVID-19.
Este un document care merită citit cu mai multă atenție decât toate Ordonanțele Militare date de Vela.
***
Active News:
Părintele Constantin Sturzu, despre perioada ulterioară stării de urgență: Biserica nu va tăcea. Ingerința autorităților în practica liturgică este de nepermis
Preotul Constantin Sturzu a afirmat că Biserica respectă măsurile restrictive motivate de epidemia de coronavirus, însă aceasta nu va tăcea dacă statul va încerca să se amestece în practica ei liturgică și după încheierea stării de urgență. Reacția purtătorului de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei a venit ca un răspuns la întrebările ascultătorilor, în cadrul unei filmări live, postate luni pe canalul de Youtube al portalulului Doxologia.
„Mihai zice: Credeți că va mai fi posibilă vreodată -și dacă da, în ce condiții- organizarea pelerinajelor la Cuvioasa Parascheva și Sfântul Dimitrie cel Nou? … După ce se întâmplă, după toate normele impuse de DSP Bisericii, vor mai fi posibile aceste pelerinaje? Putem să credem că, dacă cedați cu lingurița de împărtășanie, n-o să cedați mai ușor și cu sfintele moaște? Așa e că nu vom mai avea voie să le sărutăm sau să le atingem?
În primul rând, nu s-a cedat nimic în privința linguriței de împărtășanie. Acel comunicat dat acum ceva vreme, când criza cumva se profila – și s-a adeverit că lucrurile s-au agravat între timp -, venea în sprijinul, așa cum s-a și menționat în cuvântul părintelui patriarh Daniel, publicat a doua zi, în sprijinul celor care, neputincioși, slabi în credință, fricoși fiind, ar fi vrut, totuși, să se împărtășească.
Sigur, noi am zice: ai credință, te împărtășești cum ne împărtășim noi toți; nu ai credință, atunci nu te împărtășești. Roagă-te lui Dumnezeu să îți sporească credința! Dar, în același timp, să nu uităm că și Mântuitorul a ținut alături de El pe Apostoli, deși nu toți au avut o adevărată credință și mulți, în momente grele, după cum bine știm, fie s-au lepădat, ca Petru, fie au fugit de lângă El și asta nu înseamnă că El n-a crezut că aceștia pot fi câștigați cu adevărat și pot fi făcuți adevărați Apostoli, adevărați misionari. Așadar, trebuie să avem o grijă pastorală și față de cei mai slabi în credință. În sensul acesta a fost acel comunicat.
Acum, între timp, lucrurile au luat un pic de amploare și autoritățile au intervenit acolo unde nu se cuvine să intervină. Acea adresă de la DSP din Constanța, trimisă Arhiepiscopiei Tomisului, este o ingerință de nepermis. Așa cum noi nu spunem statului ce măsuri să ia și nu le explicăm medicilor cum e bine să trateze un bolnav, tot așa nu ni se poate spune nouă cum să împărtășim credincioșii, când e vorba de esența cultului, când e vorba de Însuși Trupul și Sângele Domnului.
Pentru că, să fim bine înțeleși, această împărtășire cu Trupul și Sângele Domnului nu se poate face niciodată în condiții aseptice, de siguranță absolută, din punct de vedere medical. Și nici nu este gândită așa împărtășania. Indiferent că s-a făcut cu lingurița, cum s-a făcut în ultimele secole, sau că s-a făcut punând Trupul Domnului în mâna credinciosului și dându-i să bea din potir, cum s-a făcut în primele secole, momentul de împărtășanie nu este doar un moment de unire cu Trupul și Sângele lui Hristos, ci este un moment și de unire între noi. De aceea împărtășirea se face în mod excepțional în afara Sfintei Liturghii, ea se face în cadrul unei comunități, pentru că este întreaga comunitate prezentă acolo și noi toți suntem chemați să ne unim în jurul lui Hristos. Unindu-ne cu Hristos ne unim și între noi.
Și atunci și Mântuitorul, când a luat (pâinea -n.r.) la Cina cea de Taină și a frânt și a dat Apostolilor, n-a făcut-o cu mănuși, n-a fost într-o igienă absolută. Când le-a dat să bea din același Potir, acel Potir a circulat pe la fiecare, fiecare a pus buzele acolo. Deci, se întâmplă exact ca în cazul unei familii. Noi mâncăm la masă și spălăm lingura. Nu le fierbem, nu le dăm cu nu știu ce substanță, și apoi vine următorul, ia lingura cu care noi am mâncat poate masa anterioară și mănâncă, tot din aceeași familie. Dar, în cadrul aceleiași familii se creează un fel de imunitate. Noi toți împărtășim aceleași lucruri, ne hrănim cu aceleași alimente și folosind aceleași obiecte.
Deci, aici, într-adevăr este o exagerare și, așa cum anticipați, nu ne va fi ușor să explicăm, deși noi avem argumente care vin de 2000 de ani. Două mii de ani împărtășire, două mii de ani de cinstire a sfintelor moaște și a sfintelor icoane nu au produs boli. Și vorbim de un eșantion de milioane și milioane de creștini. Acesta este un fapt științific. Comportament medieval, dacă vreți, este exact ceea ce se întâmplă în zilele acestea: măsurile luate acum, carantina și celelalte, se luau și în Evul Mediu. Nu e nimic nou.
Să facem distincție și să nu mai aruncăm cu etichete! Noi suntem numiți „înapoiați” și „medievali” și, vezi Doamne, cei care iau niște măsuri sunt oameni „luminați”. Nici în felul acesta nu se poate pune problema.
Încât, ca să închei și, în felul acesta, să încerc un răspuns: eu vă spun că abia atunci credința noastră va fi pusă la încercare, dacă și după ce se va termina cu această epidemie în țară, pandemie – că ne-a cuprins pe toți -, se vor încerca măsuri de genul acesta: adică să nu se mai poată închina lumea la sfintele moaște sau la sfintele icoane sau să nu ne mai putem împărtăși cu aceeași linguriță. Aici e deja ceva ce ține de însăși credința noastră. Nu mai e o chestiune, cum e acum, cu venitul la biserică: da, noi nu suntem imuni la acest virus și, chiar dacă suntem drept-credincioși, asta nu înseamnă că nu ne putem îmbolnăvi. Fiecare dintre noi știe ce înseamnă boala și faptul că avem adevărata credință nu ne asigură imunitatea. Dimpotrivă, adesea, poate că suntem încercați mai mult decât alții cu boli, pentru că Dumnezeu pe cine iubește ceartă. Și, atunci, da, respectăm aceste măsuri și înțelegem că e bine să păstrăm această distanță în această etapă în care ne aflăm.
Dar, când se aduce atingere unor adevăruri de credință, atunci, cu siguranță, nu vom tăcea și nu vom accepta să ni se impună nimic pe motive igienico-sanitare, medicale sau de altă natură”, a declarat purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
***
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, despre incendiul ce a cuprins Biserica Ortodoxă din Gai, Arad: Ca prin minune, Biblia și Tricolorul nu au ars!
Biblia și Tricolorul au scăpat ca prin minune, fără să fie arse, după ce un puternic incendiu a cuprins Biserica Ortodoxă din zona Gai din Arad, a anunțat, vineri, pe Facebook, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Potrivit sursei citate, după stingerea incendiului, pompierii arădeni au observat că pe una din mese se afla o Evanghelie și un tricolor. „Chiar dacă tot ce se afla pe masă era puternic afectat de incendiu, atât biblia, cât și tricolorul au scăpat ca prin minune”, a anunțat IGSU.
„Nu au ars nici Biblia, nici Tricolorul…
În viață ni se întâmplă lucruri care nu au o explicație și care ne dau de gândit.
Printr-o astfel de întâmplare au trecut pompierii arădeni care, în această după-amiază, au intervenit pentru stingerea unui incendiu la Biserica Ortodoxă din Gai. Pompierii au forțat ușa, iar după pătrunderea în interior au constatat că incendiul se manifesta în apropierea altarului. După o intervenție de aproximativ o oră, incendiul a fost stins.
Ca la finalul oricărui incendiu, au început să caute elementele care au condus la izbucnirea incendiului, pentru a stabili cauza probabilă. Pe una dintre mese, pe care se aflau mai multe obiecte, era o biblie, iar în interiorul ei un tricolor. Chiar dacă tot ce se afla pe masă era puternic afectat de incendiu, atât biblia, cât și tricolorul au scăpat ca prin minune!
Întotdeauna există speranță!”, a scris IGSU, pe Facebook.
Legaturi:
Un părinte cât un munte de dragoste pentru Sfânta Biserică și pentru noi toți :
https://m.activenews.ro/stiri/Parintele-Milea-de-la-Buzau-catre-presedintele-Iohannis-Suspendati-ordonanta-militara-o-zi-pentru-ca-poporul-roman-sa-se-poata-ruga-in-liniste-pastrand-distanta-sociala-sub-cerul-liber-in-curtea-bisericilor-si-a-manastirilor-in-noaptea-Pasti-160915
Ce se intampla, oare? Dupa Grecia, si Patriarhia Antiohiei amana sarbatoarea Pastelui impreuna cu credinciosii pe 26-27 mai.
(Am ajuns la concluzia ca puterea cuvantului este foarte mare, mai ales in ultimii ani. Parca uneori cineva trage cu urechea si cauta apoi cu tot dinadinsul sa zadarniceasca planul pe care l-am avut. )
https://adevarul.ro/international/in-lume/cercetator-britanic-masurile-actuale-izolare-distantare-sociala-repetitie-generala-tulburarile-viitor-1_5e8b335f5163ec42717bc494/index.html
https://www.antiochpatriarchate.org/en/page/a-statement-of-the-holy-synod/2370/
@ Carmen:
La ce va referiti cu paranteza legata de puterea cuvantului, in acest caz? Pe mine nu ma mira, fiindca eu suspectez ca este, de fapt, decizia impusa din alte centre. Sa le zicem… ecumenice.
Este posibil ca dorinta de a petrece Sfintele Pasti cu credinciosii sa fie zadarnicita de evenimente ulterioare, neprevazute. Amanarea asta nu mi se pare de bun augur pentru ca se creeaza un precedent ispititor. Insa eu ma refeream la experiente din viata personala, mai ales din ultimii ani.
Constat ca ma exprim destul de confuz in ultima vreme, nu mai vorbesc de dezacorduri. Legat insa de puterea cuvantului – cuvantul rostit aduce (pentru mine) o gramada de ispite. Neputinta de a duce un lucru la bun sfarsit, de a face un drum necesar, fie din pricina unei urgente, fie dintr-o stare de rau, fizic vorbind. Pe de alta parte, tot cuvantul este cel care ma salveaza. Numele lui Hristos chemat in ajutor, in rugaciune foarte scurta. Atunci se intampla ceva minunat, parca intru in timpul liturgic, prezentul nu mai are granite, pare ca timpul se opreste sau curge foarte incet, apare linistea sufleteasca, iar la final imi dau seama ca am facut intr-o ora ceea ce inainte imi lua doua ore, de exemplu. Are dreptate Doroteea cand spune ca fiecare trebuie sa se descopere pe sine in relatia cu Dumnezeu.
@carmen
Așa este, trebuie să ne descoperim în relația cu Dumnezeu. Să cerem, exact așa cum ne învață Cuviosul Părinte Elpidie, în videoclipurile pe care le-ai postat frăția ta [și pentru care (faptă) să-ți dăruiască Multmilostivul Dumnezeu un coltișor de Rai, la fel și fraților admini pentru găzduirea lor plină de dragoste], luminare, înțelepciune și putere (darurile Duhului Sfânt), însoțite de rugăciunea ,,Împărate Ceresc, întărește sufletul meu să fac doar voia Ta, aici pe pământ.” (tot de la Cuviosul Părinte Elpidie). Am și distribuit cele patru videoclipuri pe WatsApp, pentru diferiți părinți, frați și surori.
Pe de altă parte, părintele duhovnic ne îndemna, pe 15 martie 2020, să ne rugăm după rânduiala de rugăciune, postată aici pe site, a gherontisei din Creta, rânduială de rugăciune postată pe 16 octombrie 2017, pe care ne-a oferit-o ÎPS Neofit în predica din 07 octombrie 2017 :
http://www.cuvantul-ortodox.ro/mitropolitul-neofit-de-morfou-rugaciuni-de-noapte-in-grup-tara-noastra-este-in-pericol-si-tarile-ortodoxe-sunt-in-pericol/
Începusem să mă rog după această rânduială (după ce am redescoperit-o aici pe site) la începutul Postului Mare, fără a fi apucat să mă întâlnesc cu părintele duhovnic, de aceea am fost plăcut surprins că și părintele o recomandă. Acum la duminica Sfintei Maria Egipteanca părintele duhovnic ne-a recomandat să aprofundăm și rugăciunea minții ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul/-oasa”, deși el, de obicei, nu prea o recomanda tuturor. Așa încât am înțeles că vremea marilor încercări, din care nu se va putea izbăvi nimeni fără această rugăciune de chemare permanentă a Numelui Domnului Iisus Hristos este aproape, bate la ușă, așa cum ne-au prevenit Sfinții Părinți și ÎPS Neofit în cuvântările sale.
Dacă s-a produs (și oarecare) sminteală în urma Sinodului din Creta, iată că Bunul Dumnezeu a rânduit să vină, tot din Creta, și ajutor în această grea încercare, prin Cuviosul Nichifor cel Lepros, dar și prin gherontisa care ne-a învățat această rânduială de rugăciune.
Iertare și Doamne ajută tuturor !!!
@ Romil: sa ne ajute Dumnezeu pe toti, sa trecem cu sanatate si folos duhovnicesc prin aceasta incercare si sa ne revedem cat mai curand in Biserica noastra!
Ps: imi place initiativa PS Iustin, as fi vrut sa-l vedem si pe Patriarhul nostru si nu un comunicat rece, prin purtatorul de cuvant (cu tot respectul pentru dl. Banescu). Dar, poate ca nu-i timpul trecut. https://www.facebook.com/EORMMSM/videos/322077595444333/