STIM SI CONSTIENTIZAM CE SE INTAMPLA IN SFANTA LITURGHIE? CU CE SI CUM NE IMPARTASIM? Cuvinte trezitoare ale Sf. Ioan de Kronstadt (2)

28-12-2011 Sublinieri

Insemnatatea Jertfei de pe Golgota si a Tainei Impartasaniei in lucrarea proniatoare a mantuirii oamenilor (II)

“Doamne, cat de minunat randuiesti Tu mantuirea neamului omenesc, cu cata bunatate, intelepciune, pogoramant, blandete, indelunga rabdare, asteptare – fiindca astepti cu rabdare indreptarea si intoarcerea noastra, luminandu-ne cu lumina harului, silindu-ne, induiosandu-ne, cercand inimile si rarunchii nostri. Iar noi – ce lenesi, ce zabavnici, ce nesimtiti, ce nepasatori, ce iubitori de placeri, ce lacomi, ce nerabdatori suntem!Misca-ne, Doamne, spre mantuire, in orice chip! Sa se laude cuviosii intru slava, si sa se bucure intru asternuturile lor (Ps. 149,5).

Cum ne atrage la Sine Domnul prin cantarile, stihirile, canoanele slujbelor si prin intreaga alcatuire a slujbelor dumnezeiesti – si pana la sfarsitul veacului va atrage pe credinciosii alesi, care iubesc slujba lui Dumnezeu! Ce bogatie de pocainta arzatoare, de strapungere a inimii este ascunsa in slujbele noastre! – Zi si noapte au stat la rugaciune multi nevoitori, atrasi de dragostea catre Hristos, [aducandu-I] jertfa lui Hristos, Celui Care i-a indragit si a fost indragit de ei, nevointele preamari ale infranarii, rugaciunii si vederii duhovnicesti.

Sa stii, fratele meu, preote, oricine ai fi, ca locul nostru in Sfanta Biserica este nespus de insemnat, inalt si plin de raspunderi: noua ni s-a incredintat neincetata propovaduire a credintei drepte, mantuitoare, savarsirea dumnezeiestilor slujbe si a celor mai presus de fire, marilor, celor mai presus de ceruri si mantuitoarelor Taine, pasterea oilor cuvantatoare si calauzirea lor la viata vesnica; suntem datori ca prin pilda buna, prin vietuire si cuvant sa calauzim poporul la patria cereasca. Opresc luarea-aminte a mea si a ta mai ales asupra savarsirii Dumnezeiestii Liturghii. Dumnezeul meu! Ce adanc al sfinteniei, milostivirii si dreptatii Dumnezeiesti, ce marire de nepatruns cu mintea este ascunsa in ea, ce mantuire, curatire, sfintire, innoire, innemurire, indumnezeire este ascunsa in ea! Ce unire mai presus de fire a fapturii cu Facatorul! Oare eu si cu tine ne ridicam, asa cum se cuvine, inimile noastre sus in vremea savarsirii ei? Oare ardem cu duhul? Oare inaltam inimile credinciosilor la cer prin slujirea noastra plina de evlavie? Dumnezeu, prin liturghie si impartasirea cu Sfintele Taine, uneste cu Sine firea omeneasca si o inalta mai presus de ceruri, o aseaza cu Sine pe tronul slavei, cu ingerii o impreuneaza. Oare pricepem noi aceasta inaltime a slujirii noastre, aceasta nemasurata bunatate, dreptate si intelepciune a lui Dumnezeu; oare o pretuim in chipul cuvenit; oare dam noi multumita Domnului, oare-L iubim fierbinte; oare ne iubim unii pe altii?

Sa ne iubim unii pe altii, ca intr-un gand sa marturisim: pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, Treimea Cea de o Fiinta si nedespartita.

O, Dumnezeiasca, preasfanta mai presus de ceruri, atotcuprinzatoare, a cerului cu pamantul impreunatoare liturghie ortodoxa si cat esti de minunata, de draga, plina de nesfarsita bunatate intelepciune, dreptate, sfintenie Dumnezeiasca marire neurmata! Chiar partea ta pregatitoare proscomidia, inchipuie pe scurt si in mare Dumne­zeiasca ta marire, putere mantuitoare si frumusete cereasca. Aici, in particele foarte neegale de paine din grau sunt inchipuiti:

1) Insusi Mielul (Agnetul) lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Cel ce ridica pacatele lumii,

2) Maica Domnului, in cinstea Careia se scoate o partitica triunghiulara diintr-o prescura aparte si se pune de-a stanga Agnetului,

3) Cetele tuturor sfintilor – inainte-Mergatorul, proorocii,apostolii, ierarhii, mucenicii, preacuviosii doctorii fara de arginti, sfintii si dreptii Dumnezeiesti parinti Ioachim si Ana, sfintii zilei si sfantul al carui nume il poarta liturghia. Aceasta e Biserica cereas­ca, triumfatoare, ce are unire cu Biserica pamanteasca,

4) este inchipuita in particele toata Biserica pamanteasca, dimpreuna cu tot episcopatul Bisericii de pe pamant, in Hristos, ca tagma slujitoare in Taine, rugaciuni si invatatura, si

5) in cele din urma, este inchipuita cea de-a treia ramura a Bisericii – a celor mai dedesubt, adica a fiilor Bisericii morti in credinta si pocainta.

Vedeti ce minunata unire Dumnezeiasca atotcuprinzatoare a celor ceresti, pamantesti si mai dedesubt! In chip veselitor, maret, Dumnezeiesc, sta in mijlocul discului Mielul (Agnetul) lui Dumnezeu, junghiat si impuns, adica o particica mare, patrata, de paine, ce urmeaza sa se preschimbe in Trupul lui Hristos; iar alaturi de disc sta sfantul potir, chip al acelui minunat Potir cu vin despre care la cina cea de taina Domnul a glasuit solemn: Beti dintru acesta toti: acesta este Sangele Meu, al legii celei noi (Matei 26,27). Dar ascultati ce citeste preotul, ce rugaciune, la terminarea proscomidiei:

Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Cela ce painea cea cereasca, hrana a toata lumea, pe Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos L-ai trimis Mantuitor si Izbavitor si Binefacator, Care ne binecuvanteaza si ne sfinteste pe noi, Insuti binecuvanteaza aceasta punere inainte si primeste Jertfa aceasta intru jertfelnicul Tau cel mai presus de ceruri. Pomeneste, Doamne, pe cei ce au adus-o si pe cei pentru care s-a adus, iar pe noi ne pazeste neosanditi intru sfintita lucrare a Dumnezeiestilor Tale Taine!

Ce miscatoare dragoste Dumnezeiasca e zugravita in aceasta rugaciune catre Parintele Ceresc! Ce negraita – nu doar de catre gurile omenesti, ci de catre cele duhovnicesti ale ingerilor – dragoste a lui Dumnezeu fata de lume! Nu o oarecare hrana pamanteasca, nu o oarecare mana din cer, ci Trupul si Sangele Insusi Fiului Sau L-a dat spre mancare si bautura -preastransa impartasire si unire a noastra cu Dumnezeirea si Omenitatea! O, dragoste nepovestita! O, cinste preainalta! O, pogoramant care uimesti toate mintile ingeresti, heruvimice si serafimice! O, intelepciune a lui Dumnezeu! O, dreptate a lui Dumnezeu, mila, frumusete si maretie a nedescrisei taine! Si noi, nevrednicii preoti sau arhierei savarsim aceasta liturghie atat de des, ne impartasim cu sfintele Taine uneori si in fiecare zi! O, triumf al dragostei Dumnezeiesti! O, fericire! O, intarire, indumnezeire a noastra, pe care o primim atat de des! Dar noi cum cinstim liturghia? Oare avem dragoste, recunostinta si frica neincetata, oare ne schimbam intotdeauna cu schimbarea cea buna? Oare ne facem ceresti, Dumnezeiesti, sfinti? Purcezand la savarsirea proscomidiei, preo­tul, insemnand de trei ori cu copia crucis prescura din care se scoate Agnetul, spune: intru pomenirea Domnului si Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos; si apoi, pregatind partea patrata din prescura ce insemneaza viitorul Agnet, altfel spus viitorul preacurat Trup al lui Hristos, el graieste cu cuvintele prorocului Isaia: ca un miel nevinovat spre junghiere S-a adus si celelalte (Isaia 53, 7) si: ca s-a luat de pe pamant viata Lui, ia partea patrata din mij­locul prescurii si o pune pe disc; si, junghiind-o crucis, spune: junghie-Se Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii, pentru viata si mantuirea lumii; impungand-o intr-o parte, spune: si unul din ostasi cu sulita coasta Lui a impuns, si indata a iesit sange si apa (Ioan 19,34). O, nedescrisa dragoste a lui Dum­nezeu! O, nepovestita minune a minunilor – liturghia! Cazi inaintea ei, omenire, si varsa lacrimi de pocainta: caci pentru pacatele tale se savarseste ea.

In Dumnezeiasca liturghie si in celelalte Taine, Dumnezeu a daruit Bisericii Ortodoxe atat de mult ca nici o minte omeneasca nu poate pretui marimea acestor daruri: darul celei de-a doua nasteri, al infierii, al innoirii, dreptul la viata vesnica, intrarea in cer, impreuna-vietuirea cu inge­rii si cu toti sfintii si vesnica impacare cu Tatal Cel Ceresc si partasia la sfintenia si bunatatea Lui. Oare pretuiti voi, crestini dreptslavitori, acest dar Dumnezeiesc, oare va straduiti sa traiti in chip vrednic de chemarea crestina, in curatie si sfintenie si intru toata virtutea?

Infricosatorul Sange al lui Dumnezeu, adus ca jertfa la liturghie, mijloceste pentru noi in fiecare zi. Si ce minunata impartasire este Liturghia -impartasire cu Dumnezeu, cu Capul Bisericii, cu toti sfintii adormiti si vii! De cata dragoste trebuie sa fie inflacarat savarsitorul tainei – arhiereu sau preot! Cat de dator este sa fie desfacut de toata impatimirea pamanteasca! Doamne, fa-ne in stare, cu puterea Duhului Tau Celui Sfant, a savarsi cu evlavie aceasta Taina.

Impartasirea cu Sfintele Taine la fiecare liturghie ne face sanatosi, impacati, innoiti. Cate daruri din cele mai mari sunt ascunse in liturghie! Sa multumim Domnului, Care ne da viata prin minunatele Sale taine! Crestini dreptslavitori, inchinati-va Liturghiei, Care ne indumnezeieste pe noi prin mila lui Dumnezeu! Preoti si mireni, innoiti-va prin ea in fiecare zi! Slava indurarilor lui Dum­nezeu, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Amin.

Priveste cate rude, cati apropiati, cati casnici ai in Hristos: Maica Domnului, sfintii ingeri, patriarhii, prorocii, apostolii, ierarhii, preacuviosii, cetele mucenicilor, dreptilor si tuturor sfintilor. Savarseste cu luare-aminte, cu intelegere, din inima, cu evlavie, proscomidia si Liturghia toa­ta, pricepe-o in adancime, strapunge-te si plangi inaintea lui Dumnezeu cu lacrimi de pocainta si de uimire. De cate bunatati a invrednicit Dum­nezeu neamul crestinilor dreptslavitori in savarsirea liturghiei! – Dupa moarte se va descoperi la aratare toata bogatia bunatatilor pregatite de Dumnezeu celor ce Il iubesc – iar acum vedem ca prin oglinda, in ghicitura (1 Corinteni 13,12).

Biserica e trupul lui Hristos, de care vin toti sfin­tii, incepand cu Maica lui Dumnezeu si terminand  cu cel din urma dintre sfinti, de care tin toti crestinii ortodocsi care fara fatarnicie cred si se straduiesc sa se poarte intotdeauna potrivit cu chemarea lor crestina, toti mirenii duhovnicesti – in fine, toti cei care au adormit in credinta si pocainta. Toti, ca madulare ale unui singur Trup, ajuta unul celuilalt – si mai ales sfintii noua, celor care ne nevoim pe pamant si cu osardie alergam la ei; iar in primul rand ne mantuieste Preabunul si Atotputernicul, Preadreptul Cap al Bisericii – Hristos, Acest Miel al lui Dumnezeu, Care ia asupra Sa pacatele noastre si ale intregii lumi (Ioan 1, 29). Liturghia e slujba atotmijlocitoare, Dumnezeiasca, pentru toti cei vii si adormiti; Sangele lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, curata pacatele tuturor credinciosilor care se pocaiesc si cu osardie se roaga si au ravna pentru viata crestineasca. Minunata, atotimpacatoare, atotsfintitoare, atotcuratitoare, atotinnoitoare si atotindumnezeitoare liturghie! Trebuie sa mergem in chip statornic la liturghie, sa luam parte la rugaciunile ei, sa proslavim pe Domnul si sa multumim Lui.

Luati, mancati… Beti dintru acesta toti… (Matei 26, 26-27). Oare toti mananca si beau Trupul si Sangele Domnului, dupa porunca Lui? La noi, in lumea ortodoxa, in unele locuri sa cauti cu lumanarea si nu vezi pe cineva care sa se impartaseasca; […]… Sa ne vedem de ale noastre. Ce se face la noi! O, Dumnezeiasca noastra credinta! Dum­nezeiasca ortodoxie, ortodoxie care luminezi mai stralucitor decat soarele, cucerita pentru noi prin sangele apostolilor, ierarhilor, mucenicilor, preacuviosilor si tuturor dreptilor, vino la noi! – O, margaritar de mult pret! O, comoara ascunsa in tarina (in inima si in Biserica)! O, innoire! O, nestricaciune! O, lumina! O, sare Dumnezeias­ca! O, soare preastralucitor! O, insasi viata vesnica! O, impacare cu Dumnezeu Cel Drept a oamenilor pacatosi! O, lant de aur ce ne leaga cu cerul! O, scara de aur catre cer!

Dat fiind ca pacatul, in toate chipurile sale, a patruns toata fiinta omului – sufletul si trupul – si s-a amestecat si impreunat cu ea, Domnul, Preainteleptul Facator si Doctor, bine a voit sa si vindece omenirea prin ceea ce este asemanator cu ea: Doctorul insusi S-a impreunat cu cel doftoricit si i-a dat lui sa guste preacuratul Sau Trup si preacuratul Sau sange si a impreunat cu el Dumnezeirea Sa si Omenitatea Sa.

Omenirea este spurcata si stricata cu toate pacatele; sangele este molipsit de toate patimile si omul este necurat in tot sangele, maduva si oasele sale; numai Preasfanta Fecioara de Dumnezeu Nascatoare a fost si este cu sange preacurat si feciorelnic, din care S-a intrupat Fiul lui Dumnezeu. Pentru izbavirea de toata intinaciunea pacatului si pentru innoirea firii omenesti a fost nevoie ca Doctorul Cel Preaintelept, Drept si Atotputernic sa randuiasca Taina botezului si Taina impartasaniei cu Trupul si Sangele Sau, si ele au fost randuite [instituite] de insusi Hristos Mantuitorul.

Pe Fiul Cel Unul-Nascut, Parinte Bunule, curatire L-ai trimis in lume. Este in lume o cumplita necuratie, ce strica sufletul si trupul omului, le spurca, le intuneca, le desparte pe vecie de Dum­nezeu, Izvorul vietii, si nu poate fi curatita prin nimic altceva decat prin Sangele Fiului lui Dumnezeu, cel varsat pentru pacatele lumii. Acest Sange a fost menit dinainte de toti vecii in Sfatul lui Dumnezeu pentru curatirea lumii, adica a oamenilor credinciosi, si a fost preinchipuit in Vechiul Testament prin jertfele sangeroase de tapi si de vitei. Jertfele vechi-testamentare, insa, curateau doar necuratia trupeasca, nu pe cea sufleteasca – in timp ce Sangele Fiului lui Dumne­zeu curata si sufletul si trupul, insa doar ale acelor oameni ce se apropie cu credinta si pocainta de Taina impartasaniei. Asadar, credeti, pocaiti-va, curatiti-va, indreptati-va.

O, fatarnicie a carturarilor si fariseilor! O, ticaloasa nazuinta a lor de a gasi cusur in Dumne­zeu Cel fara de pacat, Care umbla pe pamant in trup dimpreuna cu ucenicii Sai! Ucenicii lui Hristos cei simpli cu inima si smeriti, mergand in urma Mantuitorului pe tarina semanata, au smuls de foame spice, le-au frecat in maini si au mancat in ziua sambetei (Matei 12). Fireste, o astfel de calcare la vedere a poruncii cu privire la sambata si-a aflat vrajmasi in persoana fariseilor plini de rautate, si acestia au inceput sa carteasca asupra calcarii sambetei; insa Domnul, dand in vileag fatarnicia si pizma lor, a aparat dreptatea ucenicilor Sai. Dar iata, te intreb, omule: oare simti tu foamea si setea duhovniceasca de a gus­ta spicul cel de viata facator si mai presus de fire si grauntele indoit, de viata facator prin firea sa – Trupul si Sangele lui Hristos, Datatorul de via­ta, adevarata Paine cereasca, cea care da viata lumii? Daca nu simti aceasta mantuitoare foa­me, inseamna ca esti mort duhovniceste. Omul care incepe sa se insanatoseasca sau care este sanatos simte in chip firesc foame si sete. Dar cati astfel de morti nu sunt in Rusia, in Biserica Ortodoxa, care nu simt aceasta sete mantuitoa­re? – Puhoaie! O multime fara numar de intelectuali nu vin deloc la impartasanie, o multime de oameni vin foarte rar, multi se impartasesc doar o data in an. lar Domnul cheama in fiecare zi: luati, mancati…beti toti…, si nu este cine sa manance si sa bea!

Marire negraita si dar nepovestit este impartasirea cu Preacuratul Trup si Sange al Fiului lui Dumnezeu! Cat de adanca e caderea si stricaciunea pricinuita de pacat, cat de nemaipomenite sunt mijloacele reasezarii celui cazut, ce minunata este innoirea celui stricat, curatirea preamarii spurcaciuni a pacatului, ce prin nimic altceva se putea curati decat prin nepretuitul si preacuratul si atotcuratitorul Sange al Fiului lui Dumne­zeu, Celui mai Sfant decat toti sfintii! Suntem datori a cugeta la aceasta taina a mantuirii ziua si noaptea, a da neincetat multumita si slava lui Dumnezeu pentru ea si a ne stradui sa fim pe masura ei cu toate puterile, dorintele noastre si prin implinirea de catre noi a tuturor mantuitoarelor porunci ale lui Dumnezeu. – Spaimantatu-s-a cerul de aceasta si s-au minunat marginile pamantului, ca Dumnezeu S-a aratat oamenilor in trup. O, ce dragoste! Ce pogoramant! Ce dreptate, ce intelepciune, ce sfintire, indumnezeire, inaltare a firii noastre mai sus de toate cerurile!

Slava, Doamne, Dumnezeiestilor Tale Taine, cu care ma invesmantezi ca si cu o Dumnezeiasca haina si stapanire. Cu adevarat, preamare podoaba Dumnezeiasca sunt pentru cel ce intru adevar se impartaseste, preot sau mirean, Dumnezeiestile Taine. De cata cinste ai invrednicit, Doamne, neamul crestinesc de marturisire dreptslavitoare, incredintandu-i si dandu-i mostenire Sangele Tau Cel Dumnezeiesc, intreaga Dumnezeire si Omenitate, imbogatind si innemurind tot omul. Cu cata dragoste suntem indatorati fata de Tine, Doamne, cu cata recunostinta, ce dragoste suntem datori sa avem intre noi, ce datori suntem sa ne iubim si sa ne cinstim unii pe altii mai mult decat pe sine (Filipeni 2, 3)! Multumesc Tie, Doamne, pentru toate milele Tale cele negraite!

Preotii si diaconii, de la tara si de la oras, oare cu vrednicie se impartasesc la fiecare liturghie? Nu – multi o fac cu nevrednicie. Dumnezeu ve­de ce gandesc si fac ei. Doamne, Tu esti Dreptul Judecator al tuturor: nu ne osandi pe noi, cei nevrednici, care des ne impartasim din potir cu Sfantul Tau Trup. – Iata, noi toti suntem nevrednici de infricosatoarele si cele mai presus de ceruri si de viata facatoarele Tale Taine. Nemasurata Ta milostivire sa acopere pacatele noastre!

Oare pretuiesti tu, preote care in fiecare zi slujesti si savarsesti liturghia, roadele impartasaniei cu Sfintele, de viata facatoarele, infricosatoa­rele si mai presus de ceruri Taine?! Oare simti curatirea de pacate, innoirea, luminarea, renasterea, sfintirea, pacea lui Dumnezeu, care intrece toata mintea, simti ca jugul este bun si sarcina este usoara (Matei 11, 30), simti libertatea duhului, bucuria in Duhul Sfant? Fericit esti tu daca simti toate acestea si multumesti lui Dumnezeu. Aprinde in tine darul lui Dumnezeu, nu fi nepasator, nesimtitor, nemultumitor. Pentru simtamantul recunostintei te vei invrednici de mai mare har; indreapta-te pe tine insuti, in toate sa tinzi catre desavarsirea vietii si a virtutii, ca sa te invrednicesti a auzi glasul Domnului: Sluga buna si credincioasa! In putine ai fost credincios, peste multe te voi pune; intra intru bucuria Domnului tau (Matei 25,21).

Tu, preot al lui Dumnezeu, slujitor al Facatorului Preainalt, slujeste Liturghia cu frica si cu pregatirea cuvenita, mai ales daca slujesti in fie­care zi; ia seama ce faci din pantecele tau, care in fiecare zi este biserica a lui Dumnezeu prin impartasirea cu sfintele si de viata facatoarele lui Hristos Taine – oare nu-l faci unealta desfatarii pantecelui si lacomiei, unealta a diavolului, care prin pantece a tras in iad neamul omenesc si l-a supus blestemului? Tine cu tarie postul cel poruncit de Mantuitorul, ia aminte la tine insuti si la ceilalti, si mantuieste-te pe tine insuti mantuind totodata poporul.

Sa se cerce pe sine omul ce vrea a se impartasi cu Sfintele Taine, si atunci sa se impartaseasca el cu Painea cea cereasca, cu Trupul lui Hristos, si sa bea din Paharul vietii: ca cel ce mananca si bea cu nevrednicie, osanda, isi  mananca si isi bea, nesocotind Trupul Domnului (1 Corinteni 11, 28-29). Deci, cei ce doriti impartasirea, cercetati-va pe voi insiva, constiinta voastra, amintiti-va pacatele voastre – osanditi-va pe voi insiva mai inainte de infricosata Judecata: fiindca daca am socoti, adica ne-am cerceta cu de-amanuntul viata si ne-am indrepta, nu am fi osanditi”.

(din: Sfantul Ioan de Kronstadt, “Spicul viu. Ganduri despre calea mantuitoare”, Editura Sophia, Bucuresti, 2002)


Legaturi:

***


Categorii

1. SPECIAL, Cum ne iubeste Dumnezeul nostru, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Impartasania, Preotie (pentru preoti), Sfantul Ioan de Kronstadt, Spovedanie si Impartasanie (Sfintele Taine)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

44 Commentarii la “STIM SI CONSTIENTIZAM CE SE INTAMPLA IN SFANTA LITURGHIE? CU CE SI CUM NE IMPARTASIM? Cuvinte trezitoare ale Sf. Ioan de Kronstadt (2)

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. In acest mod se explica farmecul deosebit al Parintelui Sfant Ioan,atragand dupa sine multime de inimi crestine.Cand a fost intre bat in ce mod a dobandit asa o faima,parintele a raspuns:
    “Nu am nimic in afara harului preo tiei care se dobandeste prin hiro tonie.Reaprinde in tine acest har si atunci vei savarsi fapte mai mari si mai minunate.La o alta intrebare-
    de ce predicile sale sunt simple si obisnuite,raspunsul era de la sine inteles: puterea cuvintelor sale nu consta in expunere,ci,in PUTEREA DUHULUI.Cuvintele lui,respirau foc…asa cum un om spune DUMNEZEU si nimic nu se intampla, iar altul spune acelasi cuvant si”iese foc”.
    Harul dumnezeiesc il sustinea in toata lucrarea.Slujirea zilnica a Sf.Liturghii,rugaciunea neancetata a inimii,invocarea puterii Lui Dumnezeu in timpul slujbelor il intareau si-l reinnoiau.
    “Rugaciunea Pr.Ioan cerea un efort extraordinar;pentru a te ruga asa ca Parintele,aveai nevoie de o mare putere………Cu putin timp inainte de moarte Parintelui,odata pe cand eram ieromonah,am fost invitat sa slujesc Sf.Liturghie impreuna cu dansul.Eu am stat aici in fata Sfintei Mese,in partea stanga .Cand a rostit cu puterea sa obisnuita:Binecuvantata este Imparatia Tatalui si a Fiului si a Sf. Duh am fost uluit,ca de fulger,de urmatorul gand:”Doamne,ce gigant al Duhului este Parintele!” Atunci el a intins spre mine mana stanga,mi-a dat cartea la o parte si a spus cu putere:”NU GANDI,ROAGA -TE!
    La o alta intrebare de genul-spuneti-ne ceva pt.mantuirea sufletului : a luat crucea de pe pieptul tovarasului meu de drum si uitandu-se la ea a inceput sa se roage.Dupa aceea a sarutat-o de mai multe ori,lipind-o si de frunte.Acelasi lucru l-a facut si cu crucea mea.Apoi a spus:
    “Monahilor,monahilor,sa nu va uitati inapoi!Tineti minte ce i s-a intamplat sotiei lui Lot?!”
    (iertati greselile,am scris de pe mobil)

  2. Suntem datori, noi ortodocșii,
    Să fim cinstiţi, să ne rugăm,
    Să ne’mplinim făgăduinţa,
    Nu păgânește să jucăm.

    Și eu și fiecare’n parte
    Suntem datori să oprim lumea,
    Să’nece viaţa ortodoxă.
    (Cu pilda și cu rugaciunea),

    Să stăvilim năravul lumii,
    (Ce și-l consideră cultură),
    Care nu-l căuta pe Domnul
    Nici sfânta Lui învăţătură.

    Să nu ne bucurăm lumește
    Numind tradiţie creștină,
    Orice’obicei (ce’n duhul laic)
    Ne smulge duhul din lumină.

    Suntem datori să nu susţinem
    (Ca ortodocși), să nu iubim,
    Orice’obicei cu duh eretic
    Că-i vai de-l propovăduim.

    Cum căutăm pe Domnul slavei,
    Dreptatea Lui și curaţia,
    Iubind și susţinând (și public)
    Cele ce sting ortodoxia ?

    Cu îi slujim Domnului oare
    Și cum ne arătăm “lumină”
    Când promovam cu sârg (și’n public)
    Renasterea neopagână ?

    Lumea ni-i adversar, ni-i dușman.
    (Că nu-l acceptă pe Hristos),
    Chiar de se’arată umanistă
    Și căuta ce-i mai frumos.

    Cine-o susţine (doar în parte)
    Este vrăjmaș lui Dumnezeu,
    Căci slujba, viaţa și iubirea
    E…,și spre cer și cu cel rău.

    Ortodoxia nu-i din lume
    Și nare’n ea nimic lumesc
    Și ortodoxul este’n toate
    Străin de ea, că-i om ceresc.

    Suntem datori în toată vremea
    Să fim prin Dumnezeu lumini,
    Nu fii ai lumii, (care face
    Din ortodocși neopăgâni),

    Să îL iubim pe Domnul slavei
    Și sfânta Lui învăţătură,
    Nu să primim “binele” lumii
    Pe motivaţii de cultură.

  3. Pericopa evanghelica: Luca 21, 28- 33

    28.Iar când vor începe să fie acestea, prindeţi curaj şi ridicaţi capetele voastre, pentru că răscumpărarea voastră se apropie.
    29.Şi le-a spus o pildă: Vedeţi smochinul şi toţi copacii:
    30.Când înfrunzesc aceştia, văzându-i, de la voi înşivă ştiţi că vara este aproape.
    31.Aşa şi voi, când veţi vedea făcându-se acestea, să ştiţi că aproape este împărăţia lui Dumnezeu.
    32.Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea.
    33.Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

    Matei 2, 13- 23

    13.După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă.
    14.Şi sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul şi pe mama Lui şi a plecat în Egipt.
    15.Şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin proorocul: “Din Egipt am chemat pe Fiul Meu”.
    16.Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte şi, trimiţând a ucis pe toţi pruncii care erau în Betleem şi în toate hotarele lui, de doi ani şi mai jos, după timpul pe care îl aflase de la magi.
    17.Atunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul:
    18.”Glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahela îşi plânge copiii şi nu voieşte să fie mângâiată pentru că nu sunt”.
    19.După moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif în Egipt,
    20.Şi i-a zis: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia sufletul Pruncului.
    21.Iosif, sculându-se, a luat Pruncul şi pe mama Lui şi a venit în pământul lui Israel.
    22.Şi auzind că domneşte Arhelau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo şi, luând poruncă, în vis, s-a dus în părţile Galileii.
    23.Şi venind a locuit în oraşul numit Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean Se va chema.

    Pericopa apostolica: Evrei 7, 1- 6

    1.Căci acest Melchisedec, rege al Salemului, preot al lui Dumnezeu cel Preaînalt, care a întâmpinat pe Avraam, pe când se întorcea de la nimicirea regilor şi l-a binecuvântat,
    2.Căruia Avraam i-a dat şi zeciuială din toate, se tâlcuieşte mai întâi: rege al dreptăţii, apoi şi rege al Salemului, adică rege al păcii,
    3.Fără tată, fără mamă, fără spiţă de neam, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii, ci, asemănat fiind Fiului lui Dumnezeu, el rămâne preot pururea.
    4.Vedeţi, dar, cât de mare e acesta, căruia chiar patriarhul Avraam i-a dat zeciuială din prada de război.
    5.Şi cei dintre fiii lui Levi, care primesc preoţia, au poruncă după lege, ca să ia zeciuială de la popor, adică de la fraţii lor, măcar că şi aceştia au ieşit din coapsele lui Avraam;
    6.Iar Melchisedec, care nu-şi trage neamul din ei, a primit zeciuială de la Avraam şi pe Avraam, care avea făgăduinţele, l-a binecuvântat.

    Evrei 2, 11- 18

    11.Pentru că şi Cel ce sfinţeşte şi cei ce se sfinţesc, dintr-Unul sunt toţi; de aceea nu se ruşinează să-i numească pe ei fraţi,
    12.Zicând: “Spune-voi fraţilor mei numele Tău. În mijlocul Bisericii Te voi lăuda”.
    13.Şi iarăşi: “Eu voi fi încrezător în El”; şi iarăşi: “Iată Eu şi pruncii pe care Mi i-a dat Dumnezeu”.
    14.Deci, de vreme ce pruncii s-au făcut părtaşi sângelui şi trupului, în acelaşi fel şi El S-a împărtăşit de acestea, ca să surpe prin moartea Sa pe cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul,
    15.Şi să izbăvească pe acei pe care frica morţii îi ţinea în robie toată viaţa.
    16.Căci, într-adevăr, nu a luat firea îngerilor, ci sămânţa lui Avraam a luat.
    17.Pentru aceea, dator era întru toate să Se asemene fraţilor, ca să fie milostiv şi credincios arhiereu în cele către Dumnezeu, pentru curăţirea păcatelor poporului.
    18.Căci prin ceea ce a pătimit, fiind El însuşi ispitit, poate şi celor ce se ispitesc să le ajute.

  4. frati admini ,

    cred ca acest articol ar trebui pastrat permanent in bara de articole recomandate . Stiu ca toate sfintele cuvinte sunt importante dar aici avem o minunata cale de ajungere la intelegerea lor , de luminare a mintii noastre si de supunere intr-u voia cea mantuitoare a Domnului .

    Slavit sa fie Domnul , pentru toate milele Lui , pentru minunile Lui , pe care le face fiilor oamenilor !

  5. Pingback: PARINTELE EFREM IN ROMANIA: Cuvinte din Sfantul Munte (I) – Conferinta de la Alba-Iulia, 2000 (prima parte)
  6. Pingback: FRANGEREA INIMII PENTRU PACATE SI HOTARAREA DE A RENUNTA LA ELE – conditiile esentiale ale pregatirii de Impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului -
  7. Pingback: Intre constiinta adanca a pacatului si Iubirea “nebuna” a lui Dumnezeu. PS MARC NEMTEANUL despre PREGATIREA DE IMPARTASANIE SI SPOVEDANIA DEASA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: Cuviosul Paisie Aghioritul despre SFANTA LITURGHIE, IMPARTASIRE si pomenirea la PROSCOMIDIE -
  9. Pingback: Parintele Calciu versus Pr. Roman Braga despre DEASA IMPARTASANIE FARA SPOVEDANIE si “CERBERII POTIRULUI” -
  10. Pingback: IMPARTASANIA – DES SAU RAR? IN CE CONDITII? Cuvantul Sfintilor Parinti: “Cei care sunt intru nepocainta, sa nu indrazneasca!” -
  11. Pingback: Sfantul Simeon Noul Teolog: SA NU NE IMPARTASIM FARA LACRIMI SI FARA STRAPUNGEREA INIMII! Sa nu ne cautam scuze, sa nu ne amagim… -
  12. Pingback: TAINA EUHARISTIEI – “CUTIT CU DOUA TAISURI”. Spovedania este strans legata de Sfanta Impartasanie. SPOVEDANIA OMULUI LAUNTRIC din “Pelerinul Rus” -
  13. Pingback: INSELARI SUBTILE, DAR MORTALE IN VIATA DUHOVNICEASCA: Cum poate fi confundat harul cu stari sufletesti in Rugaciunea lui Iisus? Poate ajunge chiar impartasirea sa hraneasca ratacirile noastre, cand uitam scopul Sfintelor Taine? -
  14. Pingback: Ce trebuie sa facem INAINTE SI DUPA IMPARTASIRE?/ Invidie si DUPLICITATE/ Pr. Dan Damaschin despre URMARILE TRAGICE ALE AVORTULUI, CONTRACEPTIE si CRUCEA DE MAMA/ IPS Ierotheos Vlachos – interviu despre episcopi, sminteli, secularizare si clericii c
  15. Pingback: Sfantul Grigorie Palama (14 nov.): DESPRE SFINTELE SI INFRICOSATOARELE LUI HRISTOS TAINE si PREGATIREA OBLIGATORIE PRIN POCAINTA, VIATA CURATA SI MARTURISIRE -
  16. Pingback: PARINTELE VALENTIN MORDASOV, DUHOVNICUL DE LA PSKOV: “Cine se impartaseste fara pre­gatire si fara o stare sufleteasca potrivita…” -
  17. Pingback: SFANTA IMPARTASANIE – taina spre caderea si ridicarea multora -
  18. Pingback: Predici audio ale Pr. Ciprian Negreanu la sarbatoarea SFINTILOR TREI IERARHI. Cuvinte ale marilor luminatori ai lumii, Ioan, Grigorie si Vasile, despre RASPUNDEREA PREOTIEI si IMPARTASIREA INFRICOSATA CU HRISTOS -
  19. Pingback: IMPARTASANIA DEASA? DAR VIATA CUM NE ESTE? Parintii Ioan Buliga si Iustin Miron de la Oașa despre discernamantul impartasirii, rafinarea strategiilor celui-rau, lupta cu pacatul si ispitele duhovnicilor -
  20. Pingback: DUMINICA ORTODOXIEI. Predici ale Sfantului Ioan de Kronstadt in prima duminica din Postul Mare. NOI SUNTEM ORTODOCSI IN CARE NU ESTE VICLESUG? -
  21. Pingback: Predici in Duminica a doua din Postul Mare ale Sfantului Ioan de Kronstadt: PARALIZIA SUFLETULUI SI URGENTA RIDICARII PRIN POCAINTA -
  22. Pingback: Sfantul Ioan din Kronstadt: INVATATURA IN MIERCUREA PRIMEI SAPTAMANI A POSTULUI MARE. Indemn la cercetare launtrica severa inaintea Impartasirii -
  23. Pingback: JOIA MARE. Cina cea de taina, instituirea Impartasaniei cu Trupul si Sangele lui Hristos, spalarea picioarelor. NESFARSITA DRAGOSTE SI COPLESITOARE SMERENIE A DOMNULUI! -
  24. Pingback: Sfantul Ioan de Kronstadt: CE INSEAMNA BISERICA SI HARUL? CUM NE FOLOSIM DE ELE PENTRU MANTUIREA NOASTRA? “… Pe cand noi ce facem? Dormitam si dormim! Uimitoare este nepasarea noastra, lenevia noastra” -
  25. Pingback: SFANTUL IOAN DE KRONSTADT, “Viata mea in Hristos”: Cand te ispiteste TRUFIA sau cand te copleseste DUHUL DESCURAJARII… -
  26. Pingback: Sfantul Ioan de Kronstadt: “Hristos pe pamant, inaltati-va!”: CUM AR TREBUI SA TRAIM DUPA VENIREA IN LUME A LUI HRISTOS? -
  27. Pingback: Predica Sfantului Nicolae Velimirovici la DUMINICA IERTARII si INCEPUTUL POSTULUI MARE. Inarmarea cu armele luminii pentru a birui cu Hristos -
  28. Pingback: Predica Sfantului Nicolae Velimirovici la DUMINICA IERTARII si INCEPUTUL POSTULUI MARE. Inarmarea cu armele luminii pentru a birui cu Hristos -
  29. Pingback: SFANTUL TEOFAN ZAVORATUL – sfaturi intelepte despre INSELARE si IMPARTASANIE -
  30. Pingback: INTALNIREA CU MIRELE NOSTRU, LA CINA CEA DE TAINA. Cum sa avem candelele aprinse, cum sa ne pregatim pentru Impartasire si cum sa PARTICIPAM LA DENII pentru A TRAI INVIEREA CA EVENIMENT LAUNTRIC, NU EXTERIOR? Cum “astept Invierea mortilor si viata v
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate