AUTODEMASCAREA – spovedania satanica

12-12-2007 Sublinieri

ianolide2.jpgContinuam seria articolelor despre reeducare cu doua fragmente fundamentale: pe de o parte, o descriere duhovniceasca a experimentului facuta de Ioan Ianolide, foarte succinta si lamuritoare (in cartea “Intoarcerea la Hristos“), pentru a intregi tabloul scopurilor si metodelor experimentelor reeducarii. Pe de alta parte, vom atasa si textul in care un patimitor si supravietuitor al “fenomenului Pitesti”, Dumitru Bordeianu (Marturisiri din mlastina disperarii“)

dumitru-bordeianu.jpg

descrie stadiul final al reeducarii violente – anume citirea gandurilor detinutilor de catre reeducatori si completa subordonare a constiintei fortelor satanice.

Constiinta, asa cum am aratat deja, a fost tinta celor care au creat „experimentul Pitesti”. Constiinta a fost torturata dincolo de ce putem noi intelege. Distrugand trupul, ei au vrut in primul rand sa distruga persoana. Au inteles ca nu poate fi scos Dumnezeu din om decat prin distrugerea si re-programarea lui. Pasul cel mai inaintat si finalitatea torturilor fizice si sufletesti este autodemascarea si citirea gandurilor. Eliminarea intimitatii persoanei umane (cum explica un oarecare bolsevic lui Lenin, faptul ca distrugerea intimitatii umane este cel mai bun mijloc de control) a ajuns prin Pitesti pana la aceasta limita de neimaginat, absurda, draceasca: se citeau gandurile detinutilor! Fata omului (constiinta) se afla dezvelita total inaintea tartorului, inaintea Satanei, care putea face ce vroia din acel suflet. Dupa cum marturiseste Dumitru Bordeianu, detinutii din camera 4 Pitesti isi pierdusera capacitatea de a isi controla gandurile si de a si le ascunde de cercetarea tortionarilor – controlul ajunsese sa fie exercitat in mod violent asupra constiintei in mod direct.

Citim cu infiorare, necrezandu-ne ochilor, despre cum ajunsesera detinutii in camera de reeducare din Pitesti. Din alte pasaje care se regasesc in aceleasi carti, intelegem mai bine caracterul satanic al experimentului Pitesti deoarece acolo s-au faptuit blasfemii si sacrilegii ingrozitoare, depasind orice inchipuire a raului si atingand culmile maxime si imposibil de depasit ale ticalosiei si perversiunii. De pilda, in cartea Intoarcerea la Hristos editorii au ales sa cenzureze unele descrieri ale unei inscenari puse la cale de tortionarii condusi de tortionarul-sef pentru a huli Nasterea Domnului. La fel s-a procedat si cu Sarbatoarea Pastilor, cu Liturghia, si, in general, cu toate tainele crestine. In cele din urma, experimentul Pitesti a constat in schimonosirea hulitoare a Tainei Intruparii si Patimirii Mantuitorului, intr-o “intoarcere pe dos” a mijloacelor dumnezeiesti prin care omul se mantuieste, pentru a intoarce pe dos si sufletul uman. S-a ajuns, asadar, la o pervertire a constiintei, a sufletului uman. Detinutii au fost obligati prin tortura sa se identifice cu limita de jos a patimilor josnice, silnice, au fost obligati sa se identifice cu ceea ce diavolul vrea sa ajunga persoana umana.

Pentru noi este important sa cunoastem si sa intelegem aceste lucruri, nu doar pentru sti ce s-a petrecut cu niste semeni de-ai nostri foarte aproape de noi in timp, ci pentru ca ele reprezinta niste mecanisme universale ale diavolului si ale slujitorilor lui umani prin care incearca sa ne distruga si pe noi. Sunt lucruri deosebit de importante tocmai pentru noi, pentru a fi constienti de mijloacele prin care raul cauta sa ne stapaneasca, folosind aparentele, deghizarea binelui. Diavolul nu poate sa creeze, sa inventeze nimic, el poate numai sa falsifice, sa strice, sa schimonoseasca, sa perverteasca lucrurile lui Dumnezeu. De aici provine insa si pericolul mare pentru noi, in a ne lasa inselati de “aparente”, de nume, de etichete, de forme... Mecanismele esentiale ale raului sunt aceleasi si astazi si vor fi si maine, doar cu forme schimbate, de aceea ce s-a petrecut cu cei dinaintea noastra nu este doar istorie, ci ne priveste indeaproape si pe noi, daca dorim sa invatam, cat inca mai e timp, din experienta lor.

Tot ceea ce s-a intamplat cu martirii gulagului ne priveste in mod direct, asa cum ne priveste personal cea mai veche re-educare, daca putem spune asa, aceea inceputa cu stramosii Adam si Eva. Fiindca istoria umanitatii e de fapt istoria mantuirii, e in esenta acelasi razboi stravechi si e nevoie sa intelegem ca daca armele vrajmasului nu mai sunt la fel de evident oribile si terorizante, ele nu sunt si mai putin eficiente. Ba poate sunt chiar mai eficiente, pentru ca exista pericolul de a nu mai putea identifica raul si sursa lui. Doar vedem ce mult se vorbeste azi despre “iubire”, “fraternitate”, “ajutorare”, ba chiar despre valoarea credintei, fie si de crestinism, hai treaca-mearga chiar si despre Hristos. Dar uite ca nu se mai prea vorbeste despre vrajmasul mantuirii si despre lucrarea lui de-a lungul veacurilor, cu atat mai putin despre felul cum se desfasoara in prezent. E scos in fata un crestinism edulcorat, al impacarii, tolerantei si solidaritatii, care sa ne faca sa uitam ca Mantuitorul a spus ca a venit sa aduca sabie. Sa uitam ca suntem in plin razboi. Uitarea aceasta face parte si ea din noua strategie a re-educarii – s-a depasit faza de teroare, acum ea se realizeaza prin torpoare.

Mantuitorul ne-a invatat: “Fiti intelepti ca serpii si nevinovati ca porumbeii“. Aceasta este, de altfel, miza majora pentru care si prezentam aceste fenomene, iar nu pentru a ne speria, tulbura sau intuneca in mod gratuit si bolnavicios. E de inteles dificultatea de “a digera” acest gen de lecturi, dar va asiguram ca nu avem niciun fel de inclinatii spre sumbru si morbid si nici nu suntem dintre aceia care cultiva isteric si iresponsabil o psihoza a raului coplesitor, insa nu ne ajuta cu nimic, ba ne pagubeste grav, sa ascundem ceea ce Domnul ne-a aratat despre mestesugirile prin care cel-viclean – astazi mai mult ca oricand – vrea sa ne reeduce, pentru a ne pierde sufletul. Dupa cum spune si parintele Rafail Noica undeva: “Infricosatoare lucruri… dar nu “bagandu-ne capul in nisip”, ca strutul, ne vom pregati pentru ceea ce nu vom putea stavili. Infricosata vreme; dar, daca de la Dumnezeu ingaduita – mantuitoare“. Este nevoie, simultan, sa fim realisti, sa recunoastem “iadul” si sa nu ne facem desarte iluzii despre ce traim sau ce ne asteapta, dar si sa avem deplina nadejde ca Hristos este si va ramane cu noi, daca si noi vom lupta (contra curentului!) ca sa ramanem cu El, orice ar fi!

Revenind la confesiunile celor doi patimitori ai “Gulagului” romanesc, marturisim ca nu am intalnit experiente asemanatoare decat in descrierile din cartile ortodoxe referitoare la trecerea sufletului, dupa moarte, prin vamile vazduhului. Sufletul ce trece prin vami este asaltat de multime de draci care se napustesc asupra sa acuzandu-l de pacate niciodata facute, pe langa cele facute si nemarturisite. “Tactica” este ca omul, persoana, sa cedeze din frica si sa “accepte”, in mod nefiresc, “acuzele” aduse de draci, sa isi improprieze acele pacate care nu sunt reale si nu sunt ale sale. Scopul este ca, cedand prin frica si necredinta, omul sa inceapa sa creada ca “acela este el”, ca  el chiar a facut acele lucruri dracesti (nu ma refer aici la pacatele facute de om, ci la grozaviile neinchipuite ale diavolilor). Motivatia cedarii este de a scapa de teroarea exercitata de diavol/tortionar asupra sa, si mijlocul ales este de a incerca sa imblanzesti rautatea dezlantuita si dementa a lor prin complicitate. Devii astfel complicele lor in asaltul pe care il poarta asupra ta. Diavolul exercita asupra omului o teroare prin care el ii smulge o “spovedanie” rasturnata, perversa. Asa cum se va putea vedea mai limpede din pasajele extrase din Ioan Ianolide si Dumitru Bordeianu.

Pentru a intelege cum functiona principiul, aducem o alta aplicare practica a lui: Stalin isi lichida potentialii adversari (nu adversari reali, ci pur si simplu persoane care deranjau prin simpla existenta) prin torturarea pana la punctul in care cedau si erau de acord sa se “autodemaste”, adica sa preia toate acuzatiile (inventate si fantasmagorice) si sa se auto-acuze intr-o inscenare de proces public. “Procesele” acestea inscenate, care incalcau nu numai legile, chiar si pe cele comuniste, dar contraveneau oricaror repere ale normalitatii si ale bunului simt, erau publice, cu salile arhipline, se publicau in presa vremii si se cunosteau si in lumea intelectuala a occidentului, ceea ce nu a impiedicat girarea experimentului comunist de majoritatea elitelor culturale vestice. “Spectacolul” era jalnic: acuzatul era adus in fata “judecatorilor”, a “avocatului” (care de fapt era mai acuzator decat procurorul) si a “proletariatului”. In fata acestor instante, acuzatul incepea sa se acuze singur, sa se autodemaste, si acest lucru il facea cu patos, convins, declamand dragostea pentru partid si pentru conducator si cerand, singur, pedeapsa si in acelasi timp “mila” tortionarilor sai…

In zilele noastre acest experiment se desfasoara deocamdata la nivel subliminal. Acum se opereaza mai cu seama la nivel de mediu, de influente, de exercitare a unei presiuni lente, difuze, dar continue si omniprezente, totalitare prin care se formeaza deprinderi si reflexe ale “omului nou” (inclusiv printr-o tentativa de organizare a vietii, a muncii “la serviciu” in sistem de robie a evreilor in Egipt, pana la crearea unor “robotei” teleghidati, unor “zombie” incapabili sa mai reflecteze critic sau sa mai manifeste acte de opozitie).

Dar, pe langa aceasta, trebuie sa fim constienti de ispita “culpabilizarii”, a indoielii si a confuziei, adica acea tentatie de a ne insusi, sub presiunea unui tip sau altul de teroare (in familie, la serviciu, in alte medii, chiar in biserica, in cel mai rau caz) ceea ce ni se inoculeaza cu agresivitate din afara, speculand tocmai pentru cei credinciosi chemarea duhovniceasca la smerenie, la supunere, la marturisirea pacatelor. Preocuparea crestinului pentru practicarea acestor virtuti, daca nu este dublata de suficient discernamant (pentru a le intelege corect, in Duh) poate sa ajunga a fi exploatata pentru a provoca degradarea morala a persoanei, pierderea libertatii si a demnitatii sale umane si chiar nebunia, in urma dezorientarii si frangerii echilibrului interior, a dizolvarii pilonilor esentiali de stabilitate si de sanatate a fiintei, a prabusirii oricaror repere identitare. Persoana este silita, prin teroare, sa accepte anumite idei sau sa faca anumite acte impotriva constiintei sale, sa primeasca minciuna drept adevar, sa marturiseasca (si chiar sa ajunga sa si creada!) ca ar fi comis fapte pe care nu le-a comis, ca ar fi spus lucruri pe care nu le-a spus, sa se dezica de credintele sale, sa-si renege oamenii iubiti, sa spuna sau sa faca exact ceea ce in mod normal nici n-ar putea sa conceapa, sa spuna raului bine si binelui rau, sa-si adore calaii si sa-i denigreze pe cei care-l iubesc. De multe ori suflete curate si nevinovate, dar lipsite de “intelepciunea sarpelui” ajung sa se transforme in mod incredibil prin actiunea consecventa in sens malefic a unor astfel de agenti de depersonalizare. Smerenia gresit inteleasa si dusa pana la lepadarea de credinta si la pierderea identitatii personale, asumarea ca pacate pana si a faptelor bune facute, dezgolirea sufletului in fata celor de rea-credinta (sa ne amintim: “… ca nu voi spune taina Ta vrajmasilor Tai“!) inseamna nimic altceva decat vanzarea sufletului si aruncarea celor mai de pret margaritare inaintea porcilor care le vor calca in picioare si ne vor sfasia fara mila.

Pentru a intelege actiunea perfida a acestor strategii demonice, pe langa cartile din care am ales acum aceste mici extrase, este foarte necesar apoi (si vom vedea ulterior si in postarile ce vor urma) sa vedem care sunt armele-cheie de rezistenta si de contracarare a acestora. Unul din textele de capatai – dupa parerea noastra – ar putea fi si cel apartinand parintelui Nicolae Steinhardt si intitulat “Suflet de rob”, care descrie exceptional structura esentiala a terorii si santajului si arata si calea de a le birui.

intoarcerea-la-hristos-coperta.jpg

“Prin urmare educarea în spiritul materialismului istoric – adică «reeducarea» – este demonizarea omului, mutilarea sufletului, moartea lui Dumnezeu, mecanicizarea conştiinţei, anularea personalităţii, dispariţia libertăţii, robia absolută, teleghidarea psihică, condiţionarea mentală pe bază de reflexe. Către acest fel de educaţie se tinde.

Din punct de vedere istoric, fenomenul reeducării se situează la apogeul raţionalismului, al autozeificării, al materialismului şi al ateismului. Pornind de la Renaştere şi umanism, trecând prin Revoluţia Franceză, s-a ajuns inevitabil la ştiinţifismul materialismului istoric şi de aici la reeducare. Reeducarea nu era posibilă dacă n-ar fi existat această orientare şi evoluţie istorică.

(…) Reeducarea este aşadar un sistem aproape mecanic, bine pus la punct în laboratoare criminale, încât nu poate da greş. Scriem despre ea cu sentimentul că ne facem datoria faţă de oameni dar şi cu teama că răspândim cea mai monstruoasă metodă de nimicire şi distrugere morală a individului.

În Piteşti reeducarea n-ar fi putut da rezultate dacă nu erau realizate câteva condiţii prealabile: teroarea; izolarea, surpriza, lipsa răspunderii. (…)

Reeducarea avea patru mari etape:

1. distrugerea rezistenţei oamenilor prin forţă, până la „şocul revoluţionar”, adică până la cedare, până la acceptarea reeducării.

2. “autodemascarea”, care trebuia să divulge totul din prezent, din trecut, despre prieteni şi străini. Ea se făcea în scris. Sinceritatea trebuia să fie deplină. Dacă autodemascarea unuia nu corespundea cu a altuia, atunci urmau torturi şi mai înfiorătoare. Nimeni nu îndrăznea deci să mai ascundă ceva.

3. batjocorirea şi lepădarea tuturor valorilor şi ideilor din trecut, cu deosebire a lui Dumnezeu.

4. angajarea ca activist al reeducării, cu scopul de a distruge cu orice mijloace pe toţi cei ce refuză a se „restructura”. Din această schemă psiho-patologică se vede că ne aflăm în faţa unei „ştiinţe” de degradare a omului, care a fost experimentată fără milă pe sufletele şi conştiinţele unor tineri nevinovaţi.

(…) Reeducarea, cu mici variante, a fost aplicată în China roşie, în Vietnam, în Coreea, în Cuba, etc. Coordonatele reeducării alienarea şi mutilarea sufletească şi morală a oamenilor – se pot depista cu uşurinţă de un ochi format în lagărul comunist. Făcând un tur de orizont în lumea de azi, ne îngrozim de realităţi şi de perspective. Nu degeaba la Piteşti ni se spunea că „aceasta este mica revoluţie, care va fi urmată de marea revoluţie”. Altfel spus, acolo a fost „revoluţia condensată”, care va fi urmată de „revoluţia difuzată”. Consecinţele sunt imprevizibile. Dacă de la oameni avem puţine speranţe, ştim că la cârma omenirii încă n-a obosit Dumnezeu. Şi totuşi Dumnezeu lucrează prin oameni, deci credem că vor apărea oameni care să-i salveze pe oameni şi omenia.

(…) „Reeducarea” însemna terorizarea deţinuţilor prin ei înşişi până la „şocul revoluţionar” prin care se trecea la „conştiinţa comunistă”. Tortura era necontenită, oribilă, iresponsabilă şi fără ieşire. Nu exista dreptul la moarte, ci numai la viaţă monstruoasă. Câţiva deţinuţi au acceptat să facă acest început, apoi avalanşa a crescut, fiecare victimă devenind un criminal al prietenilor săi. „Sinceritatea” se dovedea prin delaţiune absolută, apoi prin autodefăimare absolută şi în fine prin „angajamentul” absolut de a fi „reeducat” şi de a „reeduca” pe toţi „duşmanii poporului”. Mutilaţi, oamenii ajungeau în cele din urmă „revoluţionari”. Era o nebunie de la care nu s-a putut sustrage nimeni. Fiecare a avut căderea lui în aşa-zisele „ture ale reeducării”. Acolo au fost batjocorite credinţa, idealul, naţiunea, familia, virtutea, onoarea, eroismul şi, în ultimă analiză, omenia. Toţi au fost cobai. Unii ai cedat uşor, alţii după incredibile chinuri.

(…) Dincolo de acţiunile acelea bestiale trebuie văzut duhul diavolesc ce a condus „reeducarea”. Torturile nesfârşite şi absolute la care erau supuşi deţinuţii au fost aspectul văzut al acestui duh. Spiritul satanic era vizibil şi pe chipurile oamenilor. Atmosfera întreagă era încărcată de puteri satanice care emanau dincolo de fapte, gesturi ori cuvinte, manifestându-se ca o expresie rece, înspăimântătoare, rea, plină de ură şi de beznă. Iadul şi-a găsit o realizare aidoma în „reeducarea” marxist-leninistă, dovedind perspectiva ce o deschide revoluţia materialismului istoric pentru toată omenirea: realizarea pe dos a Împărăţiei lui Dumnezeu. Satanismul comunist se maschează sub ateism, ştiinţifism, progresism ori umanism. Comunismul este robie socială dar mai înainte de toarte este mutilare umană”.

(Ioan Ianolide, Intoarcerea la Hristos – document pentru o lume noua, Editura Christiana, 2006)

marturisiri-din-mlastina-disperarii.jpg

“Daca declaratiile, scrise si nescrise, ne-au pustiit memoria, daca lepadarea de Legiune ne-a compromis ca legionari, totusi cea mai odioasa tortura, care a actionat în intimitatea noastra, a fost prostituarea constiintei morale.

(…) Din toate torturile pe care le-am vazut si pe care, de acum, si cititorul a fost în masura sa le cunoasca, tortura morala a întrecut orice imaginatie. De aceea, nimeni nu are dreptul în lumea aceasta sa siluiasca sub nici un motiv intimitatea constiintei aproapelui sau, pentru ca libertatea de constiinta a fost data omului de Dumnezeu.

Fiecare dintre noi a fost torturat ca sa-si dea seama ca nu are nici o posibilitate de a se sustrage acestei „prostituari” morale.

De aceea, unii au inventat sau exagerat fapte pe care nu le-ar putea crede nici cea mai bolnava minte, numai ca sa fie crezuti si sa scape de torturi. Erai întrebat daca în afara de furt, minciuna, înselatorie – pe care trebuia sa le marturisesti public – ai mai comis si perversiuni sexuale, prostituarea constiintei privind mai ales perversiunile si relatiile sexuale. Or, tineretul legionar din cadrul Fratiilor de Cruce sau din centrele studentesti fusese educat tocmai spre a fi ferit de perversiuni, atât pe plan moral cât si pe cel sexual.

În fata comitetului de tortura, ti se punea întrebarea daca ai facut vreo perversiune sexuala. Daca raspundeai negativ, erai torturat pentru ca nu ai facut-o; iar daca afirmai contrariul, erai de asemenea torturat, pentru ca ai facut-o; oricum, erai torturat….În acea nebunie a disperarii, în urma cumplitelor torturi continue, multi au ajuns la concluzia ca „spun tot si fac orice”.

În acest stadiu, când puterea de judecata, pudoarea si bunul simt fusesera de mult abolite, când cel torturat se zvârcolea în mocirla, stiind ca mâine putea înnebuni pe prici ca Pintilie, Nedelcu si Ionescu, ce i se mai putea pretinde acelui tânar?

Unii dintre noi au început, sa povesteasca, fara nici o reticenta, fel de fel de fapte, pe care nu le întâlnesti nici în patologie. Sarmanii, nu mai aveau discernamânt si nici vointa; erau de-a binelea nebuni. De aceea, au declarat ca au savârsit toate perversiunile sexuale, ca s-au împreunat si cu animale domestice, cu mamele, surorile, rudele si cunostintele apropiate.

Parca Sodoma si Gomora se mutasera în închisoarea Pitesti. În momentul când se faceau asemenea afirmatii, te întrebai, fara a avea un raspuns, daca tu esti nebun de legat si nu întelegi ce declara camaradul tau sau daca el era nebun si nu puteai tu întelege de ce omul o luase razna.

(…) Unii au cedat dupa o zi de tortura, altii dupa o luna, altii dupa ani. Toti am fost însa topiti, în termeni comunisti „muiati”, conform afirmatiei: „De beton armat sa fiti, si tot o sa va muiem”. Cum sa nu ne „topim”, când carne nu mai aveam iar ciolanele ne erau umflate si înnegrite de ciomege?

Rezultatul acestei experiente a fost ca s-a ajuns la „citirea gândurilor”. Ciudatenia a constat în aceea ca majoritatea dintre noi nu mai puteam spune la ce ne gândeam, ce fel de gânduri aveam si daca erau sau nu conforme cu demascarile.

Unii, mai ales cei din grupul mistic, spuneau ca se rugau, altii ca se gândeau acasa, iar altii spuneau fel de fel, unele mai nastrusnice ca altul. Dificultatea, de neconceput si de neînteles, a cunoasterii gândurilor proprii, consta în faptul ca, dupa atâtia ani de chinuri, nu mai puteam exprima sau explica ceva, ca sa ne facem întelesi.

Atât eu, cât si camarazii mei, am vazut cu ochii nostri ca nu ne mai puteam controla expresia fetei, care ne trada întotdeauna gândurile pe care nu mai reusea sa le mascheze. În momentul când posedatul te tortura si se uita în ochii tai, întrebându-te unde te gândeai sau ce gânduri aveai, daca nu raspundeai sincer, el îti si observa pe fata gîndul pe care voiai sa-l ascunzi. Nu mai aveai nici vointa si nici puterea sa-ti opresti aceasta exteriorizare, si atunci se stia precis daca spuneai sau nu adevarul.

Aceasta a fost ultima faza a nebuniei colective pe care am trait-o toti cei care am trecut prin demascari. Iar rezultatul acestei „citiri” a gândurilor, prevazute de Nicolski si profetite noua de Turcanu, a fost neîncrederea totala în cel de lânga tine.

Daca metoda de tortura pentru „citirea” gândurilor a umplut pâna peste margine paharul deznadejdii si al nebuniei, prin lepadarea de Dumnezeu si de dreapta credinta, care ramasese singurul si ultimul nostru sprijin, am ajuns la prabusirea totala. Fusesem aruncati în haos, dezechilibrati, fara sprijin si fara perspectiva, la discretia celor ce ne torturau. Acest fapt a avut consecinte nefaste, asupra a ceea ce aveam sa vedem si traim în alta cetate a satanei, Gherla.

La începutul lui august 1951, când declaratiile publice si scrise erau pe terminate, iar tortura de „citire” a gândurilor atinsese nivelul prevazut în planurile ocultei, Turcanu a trecut din camera în camera, cu expresia unui demon satisfacut si l-am auzit repetând ca, ispitind si înselând pe cei tari si credinciosi, i-a putut tavali în mocirla.

Ma, banditilor, va amintiti foarte bine ce am spus în camera aceasta cât si în celelalte camere, ca eu nu glumesc, ca ma voi tine de cuvânt si voi folosi toate metodele pentru a-mi atinge scopul urmarit. Or, iata ca am ajuns, prin metodele pe care le-am folosit, sa va citim si gândurile, fapt la care voi nu v-ati asteptat niciodata.

(Dumitru BordeianuMarturisiri din mlastina disperarii, Editura Scara, 2001)

gulag-sarma-ghimpata.jpg

Celelalte “episoade” ale “serialului” despre fenomenul reeducarii – ieri azi si maine:


Categorii

Biserica rastignita, Crestinul in lume, Documentare, Ioan Ianolide, Meditatii duhovnicesti, Psihologie si psihoterapie duhovniceasca, Razboiul nevazut, Reeducarea ieri, azi si maine

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Rânduială de rugăciune în Postul Paștilor

Comentarii

113 Commentarii la “AUTODEMASCAREA – spovedania satanica

<< Pagina 1 / 4 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Acum aud si citesc pentru prima data asa ceva. La liceu si facultate profesorii sunt varza.Nu se transmit astfel de informatii.Si am stat si m-am gandit, metodele astea sunt in functiune si azi prin locurile de munca. Trebuie sa ai afacerea ta proprie sau sa pleci din tara ca sa nu intri in vizorul sistemului de metoda de spalare a creierului si de dezumanizare. Li se simte ura in ochi. Asta am observat si eu.Numai ca acum totul se face in libertate. E oribil ce au patit oamenii aceia. Eu cred ca astia care sunt in stare de asa ceva sunt nebuni; in psihologie se zice ca sunt nebuni, si in religie ca sunt posedati de duhul rau, sunt oameni cu probleme psihice, cu probleme de afectivitate, care au fost terorizati de parinti cand erau mici si care nu sunt in stare sa se echilibreze.Si picam noi in vizorul lor. Acum macar mai avem mobilitate sa fugim de indivizi din astia, dar atunci cu puscariile era teroare. Deci eu sunt terminata la ce am citit pe situl asta. Daca i-ar invata pe astia mici asa ceva la scoala acum ar sti cum sa se fereasca de nebuni, dar uite ca pica toti in plasa, mai ales pe chat sunt niste animale de oameni cu o tactica de te termina. Si ii invata si pe astia mici metode din astea. Doamne ajuta!

  2. Este incredibil prin ce a trecut tineretul nationalist-crestin din interbelic, incadrat in Miscarea Legionara. Cartea lui Dumitru Bordeianu am citit-o acum doi ani si trebuie sa spun ca e o carte zguduitoare.

  3. Alina@:

    Am mai modificat textul articolului ulterior, are niste adaugiri importante (dar si niste eliminari, pentru ca deja era prea lung si ramificat)fata de forma initiala.

    Da, la scoala rareori sa se spuna asa ceva, din pacate. Dar este si explicabil…

    Sa nu uitam insa ca Hristos este si va fi Biruitorul! Avem arma nebiruita Crucea lui Hristos, chemarea continua a numelui Sau, rugaciunile Maicii Sale si… smerenia si trezvia noastra. Si, asa cum vom arata si in articolele ce vor urma (din p. Calciu si p. Steinhardt) mai avem nevoie si sa invatam o metoda indispensabila de rezistenta in fata presiunilor raului… Cu ajutorul lui Dumnezeu si cu rabdare… o vom descoperi impreuna maine si poimaine.

    Domnul sa ne aiba-n paza si sa ne miluiasca pe toti! Sus sa avem inimile!

  4. O marturie in acelasi sens, de pe un alt blog, a lui Ioan Gavrila Ogoranu:

    http://sceptik.wordpress.com/2007/12/12/teroarea-comunista/

  5. O precizare: Marturia din cartea lui Ioan Gavrila Ogoranu ii apartine lui Ion Ilioi, partizan din Sambata de Sus, care a cazut ranit in lupta in 1953 si pe care mai apoi securitatea l-a torturat ingrozitor pentru a afla informatii despre camarazii lui de lupta. Ioan Gavrila Ogoranu nu a fost prins de securitate decat dupa mai bine de treizeci de ani de la condamarea lui la moarte de catre regimul comunist si a fost anchetat fara utilizarea mijloacelor de constrangere fizica (la finalul anchetei s-a incercat insa iradierea lui). Pentru mai multe amanunte a se consulta Ioan Gavrila Ogoranu “Brazii se frang dar nu se indoiesc”, 6 volume, din care volumul 3 cred ca e disponibil in intregime pe site-ul Apologeticum la http://apologeticum.co.nr/

    Felicitari pentru ideea de a prezenta pe site marturiile celor care au suferit pentru Hristos si pentru neam in temnitele comuniste. Aceste marturii au o valoare cu totul exceptionala si ar trebui cunoscute de cat mai multi tineri pentru a intelege cu adevarat ceea ce s-a petrecut in tara aceasta si care sunt cauzele situatiei cu care ne confruntam in ziua de astazi. Iar pentru multi, printre care ma numar si eu, aceste marturii zguduitoare au contribuit la propria “Intoarcere la Hristos”.

  6. @ ortodoxa on 12 Dec 2007 at 11:25

    Este incredibil prin ce a trecut tineretul nationalist-crestin din interbelic, incadrat in Miscarea Legionara. Cartea lui Dumitru Bordeianu am citit-o acum doi ani si trebuie sa spun ca e o carte zguduitoare.

    Cred ca nu ar trebui sa picam in plasa asocierii Bisericii *Ortodoxe) cu curentele de dreapta. Erorile Miscarii Legionare sunt clare si de netagaduit, aidoma erorilor care le-au succedat. In realitate ambele ideologii, ata nazista cat si comunista, au aceleasi scopuri!
    Biserica nu trebuie sa fie partizana vreunui curent ideologic, ea trebuie sa fie a tuturor crestinilor ortodocsi indiferent ca sunt de dreapta sau de stanga. Consider ca te poti mantui atat ca fost legionar cat si ca fost comunist! Importante sunt faptele tale si credinta ta nu sistemul in care te-ai incadrat!
    Din pacate deseori s-a facut aceasta greseala de a crede ca Miscarea Legionara putea oferi o solutie spirituala acestui neam!
    Suferinta celor din puscariile comuniste nu poate fi nicidecum insusita de legionari ci ea este a intregului neam!

  7. M-am gandit la informatiile astea si am analizat situatia.Metodele astea le recunosc pe chat si la locurile de munca. Clar.Stiam eu ca ceva nu e in regula cu lumea, dar nu intelegeam clar care e problema.

  8. Vreau si eu sa fac niste completari la cele spuse de catre antecomentatorii acestui articol publicat pe acest site.

    in studentie am citit cum un psihiatru comunist a incercat sa intre in …sufletul unui episcop catolic. Si sa-l distruga chiar in interiorul mintii lui. Dar episocpul a inceput sa se roage, CATRE MAICA DOMNULUI cu voce tare. Si psihiatrul comunisto-satanist a spus celor care participau la acest experiment satanic. “TREBUIE SA IESIM, NU PUTEM SA-L DOBORAM, ESTE PREA INTARIT DE…ASCEZA!”

    Apoi am citit tot in studentie cartile unui alt PRIGONIT de catre caraleii comunisti, si asupra caruia iarasi S-AU FACUT ACESTE EXPERIMENTE cu tortura fizica si mai ales psihico-mentala. Este vorba despre TRAIN DORZ, conducatorul miscarii clandetine (pe vremea comunista) a Oastei Domnului.

    M-am infiorat de cele ce le-am citit in scrierile lui despre CUM INCERCAU sa patrunda in INIMA OMULUI (cf. PSALMUL, 63, vers.7)

    Dar din nou fiindca si acest martir (adica amrturisitor al puterii credintei noastre) SE RUGA MEREU, IN ORICE MOMENT, iarasi nu au putut sa-l doboare.

    Si atunci mi-am pus pentru prima data in viata, problema CARACTERULUI SATANIC AL COMUNISMULUI si al metodelor sale de SPALARE A CREIERELOR.

    DA! Comunistii au fost SATANISTI in haine de oameni normali. Si aun incercat sa faca NISTE TESTARI A PUTERII DE REZISTENTA A SUFLETELOR CRESTINILOR !

    Nu au putut sa-i biruie pe acei detinuti care erau HOTARATI pentru MARTURISIREA LUI HRISTOS! Dar i-au biruit pe acei detinuti care erau mai putin duhovnicesti si care erau inchisi mai mult din motive politice, adica ca fosta ELITA a partidelor istorice. Acesti detinuti erau BINE INTENTIONATI, dar erau crestini MAI DE SUPRAFATA, si mai mult MORALI. Insa exercitiul vietuirii DUHOVNICESTI autentice, nu-l prea aveau.

    Au cazut in fata terorii si crestini credinciosi. Au fost ostasi ai Domnului si alti crestini ortodocsi misionari care AU TRADAT SI S-AU VANDUT pentru un BLID DE LINTE. Ba mai mult au fost scosi din inchisoare si facuti INFORMATORI, cum a fost celebrul SANDOR POP, care venea in Bisercile Ortodoxe si in adunarile ostasilor celor clandestine si atunci cand vorbea LUMEA PLANGEA IN HOHOTE, dar imediat dupa ce pleca, veneau comunistii si stiuau TOTUL despre cei care fusesera la astfel de adunari.

    Azi exiasta O MANIPULARE MAI BLANDA, dar SIGURA prin MASS-MEDIA! Este o manipulare EFICIENTA si SIGURA, este o REEDUCARE LA “FOC MIC”, dar care VA FIERBE IN CURAND TARA NOASTRA SI EUROPA si lumea.

    Si cand oamenii nu vor mai avea nici o preocupare duhovniceasca, atunci VOR FI COPTI sa li se arate ANTICHRIST si sa i se inchine lui.

    Insa m ai intai ei trebuie PREGATITI cu rabdare si pe indelete, adica INDOPATI BINE, ca si condorii din anzi, si apoi VA FI ARUNCATA PLASA PRIGOANEI ASUPRA LOR, ca sa nu mai poata sa mai aibe PUTEREA DE A SE INALTA IN ZBORUL eroismului.

    Cum spunea si Parintele PAISIE AGHIORITUL, numai VIETUIND STRICT DUHOVNICESTE, vom putea SA RAAMNEM IN PICIOARE si sa ne mantuim.

    Deci cat mai avem vreme SA NE APUCAM DE LUCRUL CEL DUHOVNICESC si DE INVATAREA STIINTEI SFINTILOR PARINTI, ca sa dobandim PUTERE si RAVNA SI INTELEPCIUNE SA PUTEM SA-L MARTURISIM PE DOMNUL si ORTODOXIA, in marele necaz care se apropie.

    AMIN! SLAVIT SA FIE DOMNUL!

  9. Primele carti de acest gen au aparut imediat dupa revolutie.Nu stiu cine mi-a purtat curiozitatea spre o cate ca “Fenomenul Pitesti”, de Virgil Ierunca.Ma minunez si acum ca mi s-au indreptat mereu ochii spre lecturi de genul acesta, la 18 ani in 1989 incepeam sa ma ingrozesc despre ceea ce e lumea…Un teatru unde papusarii joaca la doua miini, aceeasi papusari trag sforile, si la stinga si la dreapta. Tot atunci am citit si Istoria francmasoneriei, autori romani, am uitat numele lor, au trecut totusi inca 18 ani… Dar cred ca cea mai frumoasa carte-crez crestin ramine cea a lui Virgil Maxim, “Imn pentru Crucea purtata”. E drept ca abia acum citesc Ioan Ianolide, dar Virgil Maxim cred ca ramine cartea care ar inmuia inimile cele mai impietrite.Si apropo de ce zicea Alina in primul mesaj cu plecatul din tara, as vrea ca ea sa stie ca nu exista cursa mai mare decit acesta, ca vad ca romanii inca mai cad in ea… Stii ce e Occidentul? Fata cealalta a aceleiasi monede, nici nu-ti poti imagina…

  10. Am uitat sa subliniez ceva.

    Si anume, acesti TORTIONARI comunisti ai trupului si mai ales ai launtrului omului, AU ATACAT DIRECT partea CEA MAI ADANCA a fiintei umane.
    Adica CENTRUL SAU DE COMANDA, care este DUHUL omului. Duhul omului este COMANDANTUL PUTERILOR FIRESTI si SUPRAFIRESTI, ne spune Sf. Ignatie Briancianinov in “OFRANDA MONAHILOR CONTEMPORANI”

    El – duhul omului crestin, SE LUPTA CU ALTE DUHURI, fie nevazute, cum sunt demonii, fie ale oamenilor care sunt SLUGI si instrumente ale demonilor, precum au fost acesti psihiatrii comunisti sau precum sunt vrajitorii.

    Si comunistii tortionari, TOCMAI DUHUL OMENESC l-au atacat si l-au prigonit CU VIOLENTA MARE si intr-o modalitate extrem de AGRESIVA!

    Noi vorbim deseori si folosim expresia VIATA DUHOVNICEASCA. Dar ea este duhovniceasca, nu numai pentru ca un om are preocupari spirituale, adica se roaga, merge la liturghie, se spovedeste si se CUMINECA cu Domnul, ci o numim “duhovniceasca”, PENTRU CA ESTE VIATA …DUHULUI OMENESC!

    Or comunistii au incercat SA DISTRUGA ACEASTA VIATA a duhului launtric din noi. Au incercat si sa-i vada si testeze LIMITELE DE REZISTENTA si sa inteleaga cu o siretenie satanica, cum ar putea sa fie ea paralizata si distrusa cat mai repede si cat mai eficient.

    Si azi se cauta si se urmareste acelasi lucru. Adica tot PARALIZAREA si OMORAREA vietii DUHULUI lautric al crestinilor (caci al necrestinilor pagani si nebotezati este deja omorata de pacatul originar care este prezent in suflet).

    Numai ca se incearca o OTRAVIRE LENTA si o ADORMIRE INCEATA dar sigura, o SEVRARE si o ANULARE a oricarei reactii de impotrivire a sufletelor crestinilor impotriva raului care se instaureaza ca si o IMPARTIE TRAINICA SI PUTERNICA IN LUME.

    Sfintii Parintii spun ca DULCE ESTE VENINUL SARPELUI, adica, pacatele si viciile au un gust dulce SUNT O MORFINA IMBIBATA CU MIERE, dar CARE AMORTESTE sigur si repede tocmai PUTERILE DE OPOZITIE ALE SUFLETULUI, precum constiinta si vointa si simtirea mintii (da Sfintii Parinti, vorbesc despere o capacitate a mintii de a SIMTII primejdia si MIROSUL raului demonic, si au numit-o SIMTIREA MINTII).

    Comunistii au incercat mai intai AGRESIVITATEA, ca si in vremea antica, probabil ca sa vada CAT A MAI RAMAS DIN PUTEREA CRESTINILOR DE A SE OPUNE PRIGOANELOR.

    Dar, azi alti comunisti…in alte straie, aplica MORFINA CU MIERE DIN BELSUG a MASS-MEDIEI ca sa amorteasca CONSTIINTA COLECTIVA A NEAMULUI CRESTINILOR ORTODOCSI.

    Sa ne rugam PENTRU RUSIA!, caci deocamdata numai in aceasta tara, crestinii ortodocsi sunt ceva mai aparati de catre stat impotriva acestei PRIGONIRI NEVAZUTE a mintilor si puterilor duhului omenesc.

    Si inca ceva! La un atack asa de puternic TREBUIE CEA MAI PUTERNICA RIPOSTA A LUPTATORILOR ORTODOCSI, si anume NUMELE CEL PLIN DE PUTERE AL LUI HRISTOS, de care se vor lovi ca de o STANCA, toate obuzele demonice!

    DA! RUGACIUNEA LUI IISUS, si ASPRA VIGILENTA asupra noastra, si O ASPRA PRIHANIRE DE SINE (smerita cugetare) ne vor ajuta SA RAMANEM TREZI SI CAPABILI DE RIPOSTA!

    SA NE AJUTE DOMNUL sa reusim sa ripostam CU PUTERE si energic ca sa ne mantuim si noi si semenii nostri! AMIN! DOAMNE AJUTA!

  11. Da asa este .Dar acum nu ne mai bate nimeni. Acum vor veni cu desfatari,cu linguseli, ca odinioara agarenii.Cu masini de masini pe care ti le vor oferi aproape gratis, asta in functie de cat este omul acela de influent,sau in functie de cati oameni depind de el.Si asa va veni lepadarea. Vladica cumparat,oile vandute……. sa ne pazeasca Maica Domnului. Amin

  12. Pentru Catalin Ioan:

    Sa avem insa grija sa nu cadem in plasa (ca sa-ti folosesc expresia) stereotipurilor si judecatilor ideologizante despre trecutul recent al Romaniei care cuprinde si Miscarea Legionara, cu tot ce a insemnat ea, inclusiv acele erorilor de care vorbesti. Daca te-ai documenta serios despre MIscarea Legionara sine ira et studio vei descoperi mult mai mult decat acele erori si crime pe care am fost invatati sa le asociem automat (ca tot suntem la capitolul tehnicilor psihologice de spalare a creierului) cu Miscarea Legioara. Printre altele, vei descoperi ca mari personalitati crestin ortodoxe din vremea noastra care, cu ajutorul Harului lui Hristos au reusit sa invinga toate vicleniile si chinurile inventate de mintea bolnava a comunistilor satanizati, personalitati precum parintele Arsenie Papacioc, parintele Gheorghe Calciu, Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide, Virgil Maxim, parintele Constantin Voicescu si multi, multi altii, din nefericire necunoscuti celor mai multi dintre noi, au fost formati ca oameni si crestini drept-maritori in scoala Fratiilor de Cruce, organizatia de tineret a Miscarii Legionare si ca nici unul din acestia nu s-au lepadat de principiile in care au fost formati ca buni crestini si oameni de onoare in interiorul Miscarii Legionare. Evident, au existat si oribilele crime comise de legionari, precum cele care i-au vizat pe Stelescu sau Iorga, dar cine isi mai aminteste contextul acelor tragice evenimente, ratiunile care i-au determinat pe acei tineri care vroiau sa orienteze mersul natiunii dupa linia eterna a Bisericii sa puna mana pe arma si sa cada in pacatul omuciderii?! Frate, pune mana pe carte si documenteaza-te si tu, caci alfel iti faci pacat cu judecatile astea pripite si deplasate. Pentru inceput iti recomand o carte recenta in care, pe putine pagini, se discuta cu mult discernamant legatura dintre Miscarea Legionara si ortodoxie: “Sfantul Inchisorilor: Marturii despre Valeriu Gafencu”, carte scoasa de monahul Moise Iorgovan. Dar daca vrei cu adevarat sa te informezi despre subiectul asta, internetul abunda de marturii la prima mana a unor oameni care au trait direct evenimentele din anii 1930-1960, 1970 (inclusiv reeducarile de la Pitesti si de la Aiud), principalul este sa-ti doresti sa afli adevarul.

  13. @ VELA GHEORGHE
    Sa ne rugam PENTRU RUSIA!, caci deocamdata numai in aceasta tara, crestinii ortodocsi sunt ceva mai aparati de catre stat impotriva acestei PRIGONIRI NEVAZUTE a mintilor si puterilor duhului omenesc.

    Mai bine ne-am ruga pentru noi! Nu v-ati saturat de acesti frati pravoslavnici care ne-au asezat pe grumaz cizma rosie si de triumfalismul lor?
    Chiar credeti ca ceea ce se intampla in Rusia poate fi pavaza impotriva vremurilor ce vor veni??
    Puterea rusa doreste doar a-si lipi eticheta aceasta a Ortodoxiei iar Biserica e subjugata prin avantajele economice oferite…
    De ce ii ridicam in slavi pe altii dand impresia ca numai sub umbrela lor putem fiinta??

  14. Frate Catalin, eu nu i-am ridicat in slavi pe fratii rusi ortodocsi.

    Dintr-o lipsa de precizie nu am apucat sa duc ideea cu rugaciunea pt. Rusia, pana la sfarsit.

    Uite ce as fi vrut sa spun cu ideea acesta:

    Chiar daca de la rusi ne-a venit TEROAREA ANTICHRISTICA COMUNISTA, totusi, azi TOT DE LA EA, ne vine SI UN MODEL DE DEMNITATE de a lupta PENTRU PASTRAREA VALORILOR ORTODOXE IN VIATA SOCIALA!

    DA!, azi, la rusi S-A INTRODUS IN SCOLI, manualul “BAZELE CULTURII ORTODOXE” (am auzit si eu pe alte siteuri) iar la noi SE SCOT Sfintele Icoane si Crucea din Scoli.

    La noi, politicienii cei imbibati de duh masonic lucreaza la instaurarea unei legislatii clar atitortodoxe, pe cand in RUSIA Ortodoxia, cea nu de mult prigonita ESTE OARECUM PRIVILEGIATA, in raport cu alte religii.

    Da! Este sootita RELIGIA MAJORITATII, interzicandu-se energic altor religii (chiar si celei catolice) sa faca prozelitism in randurile popolatiei ortodoxe.

    Inca un argument!

    Viitorul presedinte a declarat CA VA SPRIJINI NASTEREA DE COPII, in RUSIA, pe cand la noi, lumea si cuplurile tinere sunt incurajate sa nu mai faca copii!

    Cred ca dupa felul cum este azi orientarea conducerii rusesti si pentru FRUMOSUL MODEL DE MARTURISIRE ORTODOXA pe care il arata lumii, ar trebui LAUDATA, si ar trebui SA NE RUGAM pentru Rusia, ca SA FIE MAI DEPARTE UN SIMBOL AL ORTODOXIEI INTR-O lume tot mai ecumenica si mai amestecata.!

    Deci sa nu te superi pripit frate, ca nu am vrut sa fac apologia celor care ne-au prigonit, ci doar am vrut sa scot in evidenta O ATITUDINE PROORTODOXA ACTUALA A RUSIEI .

    DOAMNE AJUTA!

  15. Pentru CDB:

    Mai intai de toate mi-as dori sa nu mai intalnesc aceste incercari ale simpatizantilor ideilor Miscarii de insusire a tuturor traitorilor care s-au sfintit in inchisorile comuniste. Nu calitatea de legionar le-a dat puterea de a birui sistemul ci Legiunea nu a fost decat un inceput. (asa cum Tutea a inceput prin a fi de stanga si a sfarsit la picioarele lui Dumnezeu, tot asa o parte din tinerii Romaniei au crezut in idealurile Miscarii). Nu trebuie considerata calitatea de fost legionar drept fundament al trairii de mai tarziu!
    Sincer, nu poate un sistem politic sa te aduca aproape de Dumnezeu…

  16. Formal, lucrurile stau bine pentru ortodoxie in Rusia. Dar acest lucru nu este un motiv sa ne incredem in puternicii pamantului, fie ei si rusi, si sa ne aducem aminte ca, din pacate, din punct de vedere institutional, peste tot va fi din ce in ce mai rau. Cred ca e bine sa nu ne pripim in a transa lucrurile, si ma refer si la celalalt subiect care se pare ca are valente de controversa – observatiile legate de Miscarea Legionara. Va multumim!

  17. Referitor la Miscarea Legionara, sunt de acoord cu fratele CDB, ca PREA I S-AU ARUNCAT IN CARCA in decursul perioadei comuniste atatea acuze grele si MULTE NEADEVARATE!

    DA! a fost inceputa acesta Miscare cu UN GAND NOBIL, acela de a INTARI SPIRITUL ROAMANESC, cel autentic si cel plin de noblete si frumusete.

    Dar, atat datorita falsilor romani, cat si dusmanilor acestui neam, a fost imediat barfita si prigonita atat de catre stat cat si de catre toti cei pe care ea i-a deranjat.

    E adevarat ca au fost si greseli (una cu care eu insumi nu sunt de acord a fost devisa BIBLIA si REVOLVERUL), dar acesta miscare A TREZIT MULTE ENRGII AMORTITE ALE ACESTUI NEAM si a incercat sa-i faca pe tinerii nostri sa lupte pentru INOBILAREA NATIEI LOR RAOAMNESTI.

    Mi-au povestit niste batrani legionari cateva lucruri despre CAPITAN si depre personalitatea lui si despre MARILE TABERE DE LUCRU in care s-au construit spitale si orfelinate si cantine si alte adaposturi pentru cei nevoiasi de catre aceasta miscare romaneasca.

    Dar a avut grija vrajmasul atat s-o denigreze, cat si s-o scoata din viata publica mult timp.

    Despre cumm este azi stiu atat de putine, dar am auzit si lucruri atat de frumoase si personal le cred.

    Deci eu as zice sa nu primim ca niste PREJUDECATI toate stigmatele si batjocurile aruncate peste aceasta miscare a neamului nostru, ci sa cautam sa stim lucrurile CORECT si fara partinire.

    AMIN! DOAMNE AJUTA!

  18. Pentru Catalin Ioan: ar fi pacat ca prin Miscarea Legionara sa intelegi nazism, nu stiu daca e tocmai corect si nici crestineste. Citeste cartea Marturisiri din mlastina disperarii a lui Dumitru Bordeianu, mai ales prefata cartii. Intemnitatii nu s-au delimitat niciodata de calitatea lor de legionari si as putea sa amintesc aici unii duhovnici precum Liviu Branzas ori Dumitru Bejan. Daca ai citi cartea lui Dumitru Bordeianu ai vedea ca martirul temnitelor spune in paginile cartii ca acei intemnitati care s-au delimitat in temnita de Miscarea Legionara au fost cei care pana la urma au cazut. Dupa mine asta spune multe. O carte buna pe care am citit-o despre ML, chiar daca autorul vorbeste pe alocuri imi pare cu o prea accentuata simpatie fata de ml e ‘In cautarea Legiunii pierdute” de Razvan Codrescu. In orice caz, sint de acord cu tine ca nu trebuie sa cadeam in greseala de a legitima astfel crimele legionare pe care sa le lasam in seama judecatii lui Dumnezeu.

  19. Pentru VELA GHEORGHE

    DA! a fost inceputa acesta Miscare cu UN GAND NOBIL, acela de a INTARI SPIRITUL ROMANESC, cel autentic si cel plin de noblete si frumusete.

    Oare??
    Atata timp cat alaturati toate asa zisele binefaceri ale Miscarii Legionare cu crimele savarsite de ei,incredintati fiind ca slujesc Domnului, cum mai puteti crede in pretinsele lor idealuri??
    Nu ar fi mai bine sa lasam istoria sa se pronunte asupra acestor vremuri, si sa ne vedem de starea noastra duhovniceasca??
    Cum puteti crede ca suferinta celor din temnite a fost motivata de ideologia legionara??

  20. Nu vreau sa fac apologia Miscarii Legionare, dar… Dupa cum spunea si R Codrescu in cartea pe care am recomandat-o mai sus, ML a fost oarecum nevoita sa devina extremista ca urmare a terorii exercitate de stapanirea vremii. Rabufnelile regretabile eu le-am inteles ca raspuns la prigoana pornita impotriva lor. In orice caz, nu se poate pune semnul de egalitate intre violentele legionarilor si cele ale conducatorilor vremii. Crimele impotriva legionarilor sint mult mai numeroase si mai monstruoase. S-a batut mult in epoca comunista pe ideea ca legionarii au fost nistre montri. Este o carte a pr. Iustin de la Petru-Voda care spune in cartea=interviu cu Sfintia Sa urmatoarele lucruri: “ce putea scrie diavolul despre inger?” Un exemplu bun e Valeriu Gafencu care daca la proces s-ar fi lepadat de Miscarea Legionara ar fi fost lasat liber, la interventia unui fost profesor de-al lui din facultate, iar Gafencu a refuzat spunand “am fost, sint si voi ramane legionar”. Ar fi pacat ca acum sa ne dezbinam pe ideea legionara.

    Uite ce spunea pr. Iustin Parvu:

    “Ateismul, comunismul si iudaismul, de indata ce realizezi ceva in orice domeniu si depasesti limita impusa de ei, cauta orice prilej de a te denigra prin a-ti pune un diagnostic care pana astazi tulbura pe multi, acela ca esti legionar. A fi legionar inseamna, pentru ei, a fi >, in vreme ce tocmai oamenii acestia au fost modele de urmat, indrumatori ai spiritualitatii noastre. Ei au fost farul care au luminat calea poporului catre Hristos. Si atunci e firec ca dusmanii Crucii si ai lui Iisus Hristos sa infiereze tocmai ceea ce este mai valoros si mai bun. Ca dovada, Aiudul, Gherla, Pitestiul, vorbesc de sacrificiul si de eroismul pentru Hristos al acestor oameni si cartile aparute, “Mlastina disperarii”, “Marturii…marturii…” sunt reprezentative pentru o generatie de martiri si de marturisitori ai Ortodoxiei neamului romanesc.””Profunzimea ei este atat de mare incat nimeni nu o poate patrunde, rational nu o incape.”

  21. DOMNULE CDB,
    Eu am citit ca si asasinarea lui Iorga (si poate si a altora) a fost o inscenare care sa compromita Miscarea.S-a recurs la ORICE pentru ai scoate cit mai negri. Cred ca e f. important sa se inteleaga mecanismul asta psihologic de mudarire intentionata(ale carei sechele le traim si azi). Pentru asta ar mai trebui citita si lucrarea lui C.Z.CODREANU: “PENTRU LEGIONARI”, ca acolo povesteste el insusi care au fost conjuncturile in care a ordonat cele 2-3 asasinate de inalti tradatori de tara…Si apropo, la noi nu a existat oare niciodata pedeapsa aceasta cu moartea pentru infractiunea de inalta tradare, ca aud ca toate tarile “grozav de civilizate” occidentale au avut-o, pina prin 1950…Chiar si asa(si mai ales asa), Codreanu ramine un mare erou al acestei tari, ca s-a luptat cu balaurul cel mare, dar de el nu pomeneste mai nimeni,ca urmare a faptului ca am fost indoctrinati impotriva lui.
    Apreciez rindurile scrise de dvs. Va rog sa scuzati.

  22. Raoul @:
    Cine este “istoria”? 🙂 Cred ca oricine are dreptul sa se pronunte asupra acestui subiect, daca o face argumentat si cuviincios. Idealurile nu erau “pretinse”, dar nu e suficient sa ai idealuri nobile, daca in ele nu este neaparat prezent Hristos. Se poate aluneca usor chiar si catre crime daca “intentiile bune” nu sunt dublate de o traire in Duh autentic, smerit, de o cunoastere a lui Hristos si daca mijloacele puse in slujba scopului bun nu sunt cele adecvate.

    Ortodoxa, Alta Alina, Gheorghe Vela, CDB, Catalin Ioan @:
    Subiectul este vast, complicat si ne bucuram daca dialogul poate ramane, asa cum a inceput, unul constructiv si bazat pe argumente, cautand a-l asculta si pe celalalt si a intelege accentele si nuantele sale.

    Din punctul meu de vedere, strict personal, Legiunea (incl. “Fratiile…”) a continut in sine un potential… ambivalent, asigurand atat o formare exceptionala a caracterului unei intregi generatii (sau aproape) si fiind manata de autentice si nobile idealuri de slujire a neamului, cat si, din pacate, dand drepturi celui-rau asupra membrilor ei (ei sunt, de departe, cei care au suferit cel mai mult in inchisori) din pricina (as zice eu) unor seminte de trufie constitutive elitismului si caracterului prea putin duhovnicesc al Miscarii (era moralist, dar nu era duhovnicesc) – de aceea adesea Neamul parea sa fie (si este inca pentru multi) obiectul unui cult care Il punea serios in umbra pe Hristos…
    Dupa parerea mea, din punct de vedere al Proniei, cred ca Dumnezeu, din multa Sa iubire, n-a vrut sa lase sa se iroseasca acest potential exceptional al acelor oameni si i-a ajutat sa se curateasca si, chiar mai mult, sa se sfinteasca. De fapt, le-a aratat adevarata Cale – Hristos – si adevaratul Sens al vietii (pe care nu il vedeau asa cum trebuie) – care este sfintenia, iar nu moralitatea desavarsita, nu onoarea, nu disciplina militara, nici macar jertfa pentru binele neamului. Cred ca asta s-a putut vedea cel mai bine in evolutia si in scrierile Sfantului Valeriu Gafencu, care, fara sa se dezica de formarea lui in Fratiile de Cruce, s-a delimitat totusi si s-a cait, prin solidaritate, pentru greselile Legiunii (la care insa nu fusese in vreun fel partas).

    Iar faptul ca cei mai multi dintre ei nu au renegat niciodata Miscarea, cred ca se explica tocmai prin acest refuz al re-educarii, refuz de a-ti nega radacinile. E ca si cum te-ai dezice de parintii tai, pentru ca au avut si ei pacatele lor si au mai si gresit fata de tine. Dar ei raman parintii tai, ei te-au crescut si te-au format si respectul pentru ei il porti cu tine pana la moarte, dimpreuna cu recunostinta pentru tot ceea ce ti-au daruit ei bun… Cam asa cred eu (fara sa impun asta altcuiva) ca ar fi bine sa vedem din punct de vedre duhovnicesc lucrurile referitoare la Legiune.

    PS: Si cu Biserica Rusa mi se pare cam la fel de amestecate lucrurile si de… nuantata problema. Cred ca si unii si altii aveti dreptate. Pe de o parte este nadejde de acolo pentru salvarea Ortodoxiei, dar pe de alta parte legatura atat de stransa, organica aproape cu regimul cvasidictatorial al “tarului” Putin si girarea regimului acestuia, cu tot cu crimele sale este ceva cat se poate de condamnabil…:-(

  23. Imi par bine argumentate ideile domnului “gand”. Un lucru la care trebuie sa fim astazi atenti, e in opinia mea, aceea de a nu legitima prin jertfele din inchisori miscarile xenofobe si ultranationaliste de azi care se revendica de la miscarea legionara. Cred ca asta ar fi intr-adevar o inselare, sa legitimam prin jertfele sfintilor din temnite, sovinismul si xenofobia.
    Din cate stiu despre legionari, il puneau in primul plan pe Hristos, dupa aceea neamul. N-am gasit vreun rand in care Neamul sa fie pus mai presus decat Hristos. Din pacate azi, cand ideea nationala e batjocorita ne pare putin anacronic acest aspect, dar sa incercam sa privim lucrurile cu mentalitate de atunci, dupa Marea Unire, intr-o perioada de mare efervescenta nationala.
    Ca ML a avut greseli, nu incape indoiala dar sa nu uitam ca erau oameni, deci supusi pacatului. In cartea lui Ianolide am citit ca atunci cand Gafencu polemiza cu Wurmbrandt, sfantul inchisorilor incerca sa apare Legiunea de crime, punandu-le pe seama unor fanatici de care Gafencu si ceilalti legionari din temnite se delimitau incercand sa le explice in context, fara insa a se delimita de Miscare. Poate pentru jertfele din temnite, Hristos va sterge pacatele omenesti ale legionarilor. Cat despre ceea ce spunea Alina referindu-se la Codreanu, stiu ca pr. Arsenie Papacioc avea un mare respect pt el. La fel si pr. Teofil Paraianu care spunea ca ar fi “cea mai mare personalitate romaneasca a sec XX”. Stiu ca ar exista chiar un acatist al marturisitorilor din inchisori, scris de pr. Amfilohie si pr. Calciu in care se face referire explicita la Codreanu si Legiune. Se gasea pe undeva si pe internet acatistul cantat in fiecare an la Aiud, la pomenirea anuala a celor ucisi in inchisori.

    Uite ca am gasit un scurt filmulet video cu slujba anuala de la Aiud si niste poze de la Aiud 🙂

    http://www.miscarea.net/aiud-recviem3.htm

  24. Multumim mult, sora ortodoxa! In mare parte sunt de acord.

    Acatistul respectiv cred ca este acesta:
    http://www.razbointrucuvant.net/files/Marian_Moise/Acatistul%20Sfintilor%20Romani%20din%20inchisori%20%28Marian%20Moise%29/22%20Acatistul%20Sfintilor%20Romani%20din%20inchisori%20%28Marian%20Moise%29.mp3

    Nu stiam ca e scris (si) de p. Calciu. Cu toate acestea, eu am niste rezerve destul de mari fata de Codreanu, pe care nu l-as putea pune in niciun caz pe acelasi plan cu Sfintii inchisorilor. Chiar mi se pare o greseala care da apa la moara si celor care abia asteapta pretexte sa denigreze si sa respinga vehement canonizarea Sfintilor inchisorilor. Codreanu a fost o mare personalitate, cu bune si cu rele, dar departe de a fi sfant, dupa mine. Nu ma pot ruga cu acea parte a acatistului, din pacate…

  25. Eu nu stiu sa se legitimeze miscari ultranationaliste sau xenofobe prin jertfa celor din inchisori. Despre ce e vorba? Si unde ati vazut xenofobie la romani? Cred ca trebuie sa fim atenti la ce afirmatii facem.
    Sper sa nu va fi suparat.

  26. Da, acela este acatistul. Multumesc!
    Apropo de Codreanu. Mai toti marii nostri duhovnici aveau un mare respect pentru el. Totusi, sa nu uitam ca lui i se datoreaza formarea si educarea celor care au patimit in temnite. Iar dupa ’90, as putea aminti de unii duhovnici, cum sint pr. Liviu Branzas, pr. Constantin Voicescu, pr. Iustin, pr. Ioan Negrutiu care savarseau slujba de pomenire, in locul unde a fost ucis. Aminteam de pr. Arsenie ori pr. Paraianu. Exista marturiile celor care au participat la deshumarea lui si a celorlalti ucisi 13 legionari ucisi cu el, care spun ca atunci cand a fost dezgropat, trupul lui era neputrezit, spre deosebire a celorlalti. Poate fiecare sa creade ce vrea. In orice caz, dupa mine, Codreanu a fost un om animat cu intentii bune. Nu stiu cati au auzit de profetia monahului Agatanghel, un monah care traise in insula Rodos intre 1272-1273, care avusese mai multe profetii, dintre care una chiar la tara noastra. Interesant e ca in una din profetii face o referire la tara noastra. Din pacate, dupa ’90, proferia respectiva a fost cenzurata din editiile romanesti, din motive lesne de inteles, in schimb, ea apare in editiile grecesti si cele romanesti anterioare anului 1945. Profetia este atestata si de pr. Arsenie Papacioc, intr-o carte: Imn pentru Crucea Purtata, a unui sfant al inchisorilor, Virgil Maxim. Cei care stapanesc limba greaca, gasesc pasajul in cartea “Proorocie pentru sapte sute de ani”, care e tradusa si in romana, insa mult cenzurata. Iata si un pasaj cenzurat din editia in lb romana. cuvintele monahului Agathanghel. Cutremuratoare!

    “In vremea aceasta în tara asezata pe Carpati pana la Dunãre va apare fiul omului incins cu sabie de Arhanghel, care va face o organizatie numitã Legheon. Membrii acestei organizatii vor fi prigoniti de capul statului, vor fi inchisi si ucisi la raspantii de drumuri si multi vor fugi peste hotare prigoniti de poporul dusman lui Dumnezeu. Si tot poporul acesta din tara de pe Carpati va cadea în grea robie si multi vor pieri. Dar Maica Domnului si Sfantul Ioan vor aduna în potire sangele lor si se va înfãtisa cu el înaintea Tronului Fiului Sãu. Si nu pentru vrednicia lor, ci pentru rugãciunile Ei, cei ce vor mai fi rAmas vii vor fi scosi afarã din temnite. Dar ultima batalie împotriva „lupilor îmbracati în piei de oaie“ se va da în Tara Scitilor si atunci acestia vor fi înfrânti si va fi vai de tine „om de rosu“.

    Pt. ‘Alta Alina”: eu ma refeream la faptul ca unii ultranationalisti de la noi (si nu se poate spune ca nu avem) se pot impauna cu jertfele sfintilor, asumandusi-le, facand astfel mai mult rau decat bine.

  27. Fratilor dragi, asa cum impotriva Legiunii s-a recurs la tot felul de tertipuri,pentru a o compromite,chiar si la introducerea in randurile lor a nenumarati criminali,ca, procedand la violenta si intimidare sa indeparteze populatia de niscarea legionara si sa fie blamata, asa cum noi in scoala am invatat ca legiunea a fost o miscare criminala,asa si in biserica noastra ortodoxa sunt tot felul de intrusi,care ,efectiv ii debusoleaza pe credinciosi. Asta e clar.Multi se departeaza de ortodoxie pentru purtarea un pic prea “sloboda” a unor clerici.Deci ar trebui sa ne vedem de gunoiul din salsul inimii noastre unde trebuie curand ,curand sa se pogoare Hristos.Legionarii nu sunt criminali,ei sunt strict ortodocsi-nationalisti,sau mai bine zis zeloti. Rusii nu sunt rai(asa am invatat noi in anii comunismului),suntem cu totii frati intru Hristos,iar din punctul meu de vedere,ma simt mai aproape de rusi decat de americani….. Haideti sa intampinam nasterea Domnului cu bunavoire si pace in suflete. Hristos se naste Slaviti-L!

  28. Fratilor si surorilor, este absolut necesar sa luam in considerare, mai serios, potentialul de inselare care a caracterizat Miscarea Legionara ca miscare de formare sufleteasca. Asa cum bine s-a aratat, Miscarea Legionara a fost un lucru AMBIVALENT. Departe de a da atentie atacurilor denigatoare, rugamintea noastra este de a nu trece cu vederea prea usor potentialul negativ al acestei miscari, si a considera ca au fost, de pilda, crimele, doar incidente de parcurs sau, si mai rau, justificate de context. Acest lucru este necesar pentru noi pentru ca nu cumva sa ne lasam noi, pe noi insine, inselati cu privire la mijloacele prin care se dobandeste mantuirea. NU STIM AI CUI DUH SUNTEM, daca vom crede ca ortodoxia poate fi aparata de mijloace anti-evanghelice, de pilda, de tirani care isi elimina adversarii prin crime, sau chiar de foste structuri secrete pe care s-a construit, de fapt, comunismul (ma refer la Putin si la fostul KGB ce domina politic, social si economic Rusia). Asadar discutia noastra despre ML se vrea nu o discutie intre tabara denigratoare si cea “aparatoare”, ci una intre, crestinii, care stim sa judecam singuri, duhovniceste si cu criterii evanghelice, cele ce tin de mantuirea noastra. Dorim ca noi intre noi sa ne ajutam in intelegere si in discernerea lucrarilor de mantuire, tocmai pentru a nu fi judecati de lume. Si, in final, dorim sa intelegem exact marturia data de Sfintii Inchisorilor, si sa nu trecem cu vederea, neatenti, concluziile la care acestia au ajuns dupa suferinte mucenicesti.

    Marele potential al inselarii consta in faptul ca ML a tranformat RAZBOIUL NEVAZUT, care se duce NU IMPOTRIVA CARNII SI A SANGELUI, intr-un RAZBOI VAZUT, care se ducea prin mijloace violente, impotriva oamenilor, fie ei si prigonitori! Aceste mijloace nu au fost evanghelice si nici practicate de Sfintii Bisericii.

    Iar acest lucru, al mijloacelor, nu putea veni “incidental”, el consta chiar in unele din scopurile pe care ML si le-a fixat, anume, crearea, AICI, IN ACEASTA LUME, a unei organizari statale totalitar crestine. O problema mare a fost, asadar, insasi faptul ca miscarea s-a lasat influentata de DUHUL miscarilor politice ale vremii – atat in ceea ce priveste scopurile, cat si in ceea ce priveste mijloacele. Faptul ca miscari aberante ca nazismul (care cu adevarat nu se poate compara cu legionarismul) si comunismul erau unite de aceasta tendinta de a tranforma radical si total lumea nu se explica numai prin faptul ca existau niste initiatori ai acestor miscari, ci si printr-un duh al vremii. Din pacate, acesti tineri idealisti ce au format ML au fost vulnerabili fata de acest duh totalitar al vremii. Faptul ca ML era organizata militar, ca aveau arme, ca defilau cu uniforme, arata din plin acest lucru si nu este deloc incidental. Niciodata ortodoxia nu s-a exprimat astfel, dupa cum arata si Monahul Moise in cartea sa despre Valeriu Gafencu.

    Vom intelege mai multe citind si aceste marturii, cu mai multa atentie:
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/06/13/mircea-vulcanescu-crestinul-in-lumea-moderna/
    Spune, astfel, Mircea Vulcanescu, el insusi un alt Sfant al inchisorilor, despre scopurile eronale ale ML (e clar ca la miscare se referea, deoarece nu exista o alta organizatie similara pe tinmpul in care Vulcanescu isi tinea conferinta):

    “adevarata comunitate spirituala a crestinului e Biserica, nu statul – care nu este scop, ci instrument. Privita metafizic, suprapunerea dintre Biserica si Stat este imposibila in vreme. Deosebirea lor ar fi tocmai realitatea care ne masoara departarea de sfarsit! Acesta-i faptul pe care-l uita, spre pierderea lor, acei care vorbesc de un stat comunitate spirituala. Sub toate aceste incercari aflam insa sensul adanc al ispitei vremii moderne, care e tentatia omului de a se amesteca in lucrarea de mantuire a lui Dumnezeu (!!!). Tendinta omului de a se substitui pe sine, tentatiile si creatiile sale, in lucrarea de mantuire.”

    De altfel, Sfantul Valeriu a atras atentia asupra faptului ca suprapunerea statului si a comunitatii crestine, in vremile noastre, este daunatoare si duce la abuz si tiranie. Ori scopul ML in perioada interbelica a fost exact acesta, al suprapunerii statului si al identificarii dintre stat si comunitate.

    O alta potentialitate de inselare venea din patriotismul idealist. Sa il ascultam pe Ioan Ianolide vorbind despre Valeriu Gafencu, care era contestat de multi dintre fostii legionari pentru “comportamentul” sau prea duhovnicesc din inchisoare:

    “Unii l-au admirat, altii l-au acuzat, dar foarte putini l-au inteles. Valeriu soca prin constiinta pacatului, pe care il marturisea cu umilinta la modul personal si colectiv, intr-o vreme in care noi, desi eram crestini, nu aveam inca o adevarata viata duhovniceasca. Orgoliul se ascundea in noi sub mantia tainica a “onoarei” si a fost o lupta grea pana cand asa-zisa “demnitate” si “onoare” s-au induhovnicit, trecand prin baia curatirii”.
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/06/12/valeriu-gafencu-de-la-abstractul-idealismului-la-plinatatea-sfinteniei/

    Tot in privinta formarii pe care ML o dadea legionarilor, chiar si prin Fratiile de Cruce, avem aceasta marturie a pr. Calciu, din cartea din care am citat deja, asupra unui mod eroic de educatie, care nu era insa dublat de o intelegere adanca a suferintei:

    – Acum, dupa ce priviti in urma, de ce credeti ca a ingaduit Dumnezeu aceasta cadere?
    – Cred ca a ingaduit Dumnezeu caderea pentru ca noi ne socoteam tari pe noi insine, ne socoteam foarte tari. Aveam o educatie a suferintei mai mult decat altii. Noi eram pregatiti pentru suferinta, spusesem cuvinte mari in privinta asta. Si Dumnezeu a ingaduit caderea ca sa ne arate cat suntem de slabi si sa iesim mai buni. Si eu cred ca am iesit mai buni.

    E timpul sa ne amintim ca chiar daca ne dam trupurile sa fie arse (!!!), chiar daca avem o credinta care muta si muntii, daca nu avem dragoste, NIMIC NU SUNTEM! Putem fi insufletiti de idealisme, de patriotism pana la punctul de a face martiraj, dar aceasta nu este crestinism, nu aceasta este lupta noastra. Sigur, este comod sa ne mandrim cu neamul nostru cand ne gandim la Mihai Viteazu si Sfantul Stefan, marii eroi sau sfinti ai nostri. Dar sa nu uitam ca si marii tradatori, marile lichele, marii dementi tot romani au fost…Iar aceasta o spunem pentru ca nu cumva sa ne socotim pe noi insine ca am fi ceva si ca putem face DE LA NOI mare lucru. Toata nadejdea la Hristos!, nu la noi…

    Asadar avem nevoie de a intelege cu adevarat crestinismul, ortodoxia, de a intelege care sunt armele nevazute cu care biruim, ca sa nu ne inselam. In incheiere, in acest sens de discernere intre ispitele de dreapta, vom aduce si marturia Sfantului Ioan Gura de Aur. Acesta, talcuind scena Cinei celei de Taina, arata ca, desi Ioan, apostolul cel iubit al lui Hristos, aflase ca Iuda este cel care va trada, nu i-a spus lui Petru, de teama ca acesta, vulcanic cum era, sa nu il ucida pe vanzator. Acelasi Ap. Petru scoate sabia, in gradina Ghetismani, si taie urechea lui Malhus, IMPOTRIVA VOINTEI MANTUITORULUI! Pentru incapatanarea sa fata de Insusi Hristos si pentri increderea ce o avea in sine, a si fost ingaduita caderea Sf. Ap. Petru, pentru smerire.

    Am pus aceste marturii ale sfintilor inchisorilor precum si marturiile evanghelice pentru a intelege ca nu ne este bine sa consideram sau sa minimalizam potentialul de inselare avut de ML. Dumnezeu a avut grija si, prin suferinta inchisorilor, a mantuit si sfintit pe foarte multi dintre ei, care oricum nu fusesera implicati in crime sau la nivele prea mari ale ML. Sa intelegem insa ce este de preluat si ce nu din ceea ce a insemnat ML, sa nu trecem cu vederea prea usor inselarile care stau si la dreapta, nu numai la stanga!

    As vrea sa inchei asigurandu-va ca am considerat necesar sa aratam aceste lucruri doar pentru ca suntem intre noi, crestinii. In fata celor “din afara”, cei care fac din ML o pastisa si o eticheta negativa compromitatoare, nu putem face decat ca cei care au refuzat sa se lepede, in inchisoare, sub presiunea torturii…

  29. Spunea parintele Iustin, oare cine ar avea taria duhovniceasca sa-l contrazica pe el, ori pe pr. Calciu care dadea in conferinte si articole, generatia de ;a ’27, drept model.

    “Ei au fost farul care au luminat calea poporului catre Hristos. Si atunci e firec ca dusmanii Crucii si ai lui Iisus Hristos sa infiereze tocmai ceea ce este mai valoros si mai bun. Ca dovada, Aiudul, Gherla, Pitestiul, vorbesc de sacrificiul si de eroismul pentru Hristos al acestor oameni si cartile aparute, “Mlastina disperarii”, “Marturii…marturii…” sunt reprezentative pentru o generatie de martiri si de marturisitori ai Ortodoxiei neamului romanesc.””Profunzimea ei este atat de mare incat nimeni nu o poate patrunde, rational nu o incape.”

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Articole Recomandate