O SABIE SI UN CRIN, DE STRAJA LA POARTA CERULUI. Predica Parintelui Cleopa la Praznicul de taina al Soborului cetelor ingeresti si al Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil

7-11-2010 Sublinieri

Adierea calda a aripilor ingerilor sa-i acopere, sa-i mangaie cu tainica bucurie si sa-i insufleteasca in toate zilele, deschizandu-le poarta Cerului, pe toti parintii si fratii nostri care poarta numele MIHAIL, MIHAI, GAVRIIL, GABRIEL, RAFAEL/RAFAIL, SERAFIM, MIHAELA, GABRIELA, RAFAELA, ANGELA, SERAFIMA, etc.!

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.

“Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc (Psalm 103, 5)

Iubiţi credincioşi,

Biserica lui Hristos dreptmăritoare prăznuieşte, odată pe an, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil împreună cu soborul tuturor îngerilor. Prin cuvîntul arhanghel” înţelegem “mai mare peste îngeri” sau “cel dintîi dintre îngeri”. Iar “înger” înseamnă “vestitor“, pentru că îngerii vestesc pe pămînt şi fac cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu. Îngerii sînt “duhuri slujitoarecum spune proorocul David: Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc (Psalm 103, 5). Ei au fost creaţi de Dumnezeu mai înainte de om şi de lumea văzută, dar nu prin cuvînt, ci numai cît a gîndit, Dumnezeu i-a şi creat.

Îngerii sînt împărţiţi, după Sfinţii Părinţi, în nouă cete şi fiecare ceată are o anumită misiune de împlinit în cer şi pe pămînt. Îngerii sînt duhuri, adică au trupuri nemateriale, nemuritoare sau, cum spune Sfîntul Apostol Pavel, au “trupuri cereşti” adică trupuri îngereşti, care sînt deosebite de cele pămînteşti şi sufleteşti ale oamenilor, care sînt muritoare. Scopul principal pentru care au fost creaţi îngerii, care formează lumea nevăzută, este pentru a-L slăvi neîncetat pe Dumnezeu. Apoi pentru a împlini întru toate voia Lui, pentru a face cunoscută oamenilor voia lui Dumnezeu şi pentru a ajuta pe oameni să împlinească poruncile Lui.

Au fost cazuri atît în Legea Veche, cît şi în legea Darului, cînd oamenii au făcut din îngeri idoli şi îi adorau, adică se închinau lor ca lui Dumnezeu (IV Regi 17, 16). Biserica din început a combătut acest eres, învăţînd că îngerii nu sînt creatorii lumii, ci sînt duhuri create de Dumnezeu pentru a împlini voia Lui.

Sfinţii Părinţi au fixat, însă, o zi de cinstire închinată Sfinţilor Îngeri şi Arhangheli pentru că ei ne ajută să cunoaştem voia Domnului şi s-o putem împlini. Această zi este astăzi, 8 noiembrie, pentru că numărul 8 este simbolul vieţii veşnice; iar noiembrie este a noua lună de la creaţie, care s-a săvîrşit în luna martie, ca un simbol al celor nouă cete îngereşti.

Dintre toţi Sfinţii Părinţi cel mai bine vorbeşte despre îngeri Sfîntul Dionisie Areopagitul, ucenicul Sfîntului Apostol Pavel. El spune că îngerii se împart în nouă cete, fiecare avînd numele şi misiunea sa. Cetele îngereşti sînt împărţite în trei ierarhii sau grupe şi anume: ierarhia cea mai de sus, aproape de Preasfînta Treime, este formată din Serafimi, Heruvimi şi Tronuri. Ei stau în jurul tronului lui Dumnezeu înconjuraţi în văpaie de foc şi fac cunoscută voia Lui îngerilor de mai jos. Ierarhia din mijloc este formată din Domnii, Puteri şi Stăpînii, cum îi numeşte şi Sfîntul Apostol Pavel, vasul cel ales al lui Hristos. Ei domnesc peste îngerii de mai jos şi stăpînesc puterile iadului şi întreg universul. Ierarhia cea mai de jos este formată din Începătorii, Arhanghelii şi Îngeri. Aceştia sînt cei mai aproape de oameni, cărora le fac cunoscută voia lui Dumnezeu şi-i ajută să scape de cursele şi atacurile îngerilor răi, adică de ispitele şi amăgirile diavolilor.

Marele Prooroc Isaia spune că serafimii stau împrejurul Lui, avînd cîte şase aripi (Isaia 6, 2). Ei sînt în chipul focului, precum spune proorocul David: Cela ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc (Psalm 103, 5). Serafimii aprind pe oameni, cu focul dumnezeieştii dragoste, precum şi numele lor îi arată, că în limba evreiască “Serafim” se tălmăceşte “cel ce aprinde” sau “încălzeşte”.

După Serafimi, stau înaintea lui Dumnezeu înţelepţii Heruvimi, cei cu ochi mulţi, care, mai mult decît alte cete de mai jos, strălucesc neîncetat cu lumina înţelegerii şi a cunoştinţei de Dumnezeu. Heruvimii fiind luminaţi în tainele lui Dumnezeu, ale cunoştinţei adîncului şi înţelepciunii divine, luminează şi pe alţii; căci însuşi numele de “Heruvim”, în aceeaşi limbă evreiască, se tîlcuieşte “multă înţelegere” sau “revărsare de înţelepciune”. Prin Heruvimi se revarsă înţelepciunea cea de sus şi se dă ochilor sufleteşti luminare spre cunoştinţa lui Dumnezeu.

Ceata a treia numită a Tronurilor stă înaintea celui ce şade pe scaun înalt şi preaînălţat (Isaia 6, 1). Se numesc aşa căci pe dînşii, ca pe nişte scaune înţelegătoare, se odihneşte Dumnezeu gînditor, precum scrie Sfîntul Maxim Mărturisitorul; adică nu cu fiinţa, ci cu slujirea şi cu darul.

În ierarhia din mijloc, prima ceată se numeşte ceata Domniilor, pentru că domnesc peste ceilalţi îngeri care sînt sub dînşii. Ei “fiind liberi şi lepădînd toată temerea de rob, de bunăvoie şi cu bucurie slujesc neîncetat Domnului”. Ei revarsă oamenilor, care sînt puşi de Dumnezeu ca stăpînitori, puterea stăpînirii cu bună înţelegere şi a iconomiei celei înţelepte, ca să domnească bine şi cu dreptate peste ţările încredinţate lor. Aceşti îngeri ajută pe oameni să-şi stăpînească simţirile şi să-şi smerească patimile cele fără de rînduială, supunînd pe trup duhului.

Ceata Puterilor cereşti, împlineşte fără odihnă voia cea tare şi puternică a Domnului Savaot, stăpîneşte planetele şi stelele universului; dă oamenilor puterea proorociei şi darul facerii de minuni şi îi ajută pe creştini să rabde cu tărie necazurile vieţii şi să păzească poruncile lui Hristos.

Ceata Stăpîniilor, se numeşte aşa pentru că aceşti îngeri au mare stăpînire peste diavoli. Ei risipesc stăpînirea lor şi izbăvesc pe oameni să nu cadă în ispitele cele cumplite care îi duc la moarte şi la osînda iadului.

În ierarhia cea mai de jos prima ceată este a Începătoriilor. Se numesc aşa pentru că ei stăpînesc pe îngerii care sînt sub ascultarea lor, făcîndu-le cunoscută voia lui Dumnezeu. Ei au misiunea de a îndrepta toată lumea; ei păzesc ţările, tronurile celor ce conduc; ei păzesc hotarele neamurilor, oraşele, cetăţile, satele, limbile, bisericile şi păstorii de suflete. Ei îi ajută pe cei ce conduc popoare şi Biserici să facă voia lui Dumnezeu şi să nu asuprească pe cei de sub ascultarea lor.

Arhanghelii au misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari ale lui Dumnezeu, de a descoperi proorociile cele înalte ale îngerilor şi prin ei oamenilor. Sfîntul Grigorie Dialogul zice despre Arhangheli:

“Aceştia sînt cei care înmulţesc sfînta credinţă între oameni luminînd înaintea lor cu lumina Sfintei Evanghelii, descoperindu-le tainele credinţei celei drepte”.

Ultima ceată şi mai apropiată de oameni este ceata Îngerilor. Aceştia vestesc oamenilor tainele lui Dumnezeu şi voinţele Lui cele mai mici chiar, povăţuindu-i să trăiască în dragoste, în fapte bune şi cu dreptate, împlinind întru toate voia Domnului. Îngerii sînt rînduiţi să păzească pe fiecare credincios, căci de la botez, fiecare creştin are un înger păzitor. Pe cei buni îngerii îi ajută să nu cadă, iar pe cei căzuţi îi ridică, prin pocăinţă şi spovedanie şi niciodată nu ne lasă pe noi, deşi uneori greşim. Îngerii sînt gata să ne ajute întotdeauna numai să voim şi să cerem ajutorul lui Dumnezeu.

Iubiţi credincioşi,

Pînă aici am vorbit mai pe larg despre îngeri, împărţirea lor, însuşirile şi chemarea lor, dar întrucît ceata Sfinţilor Arhangheli s-a arătat slujitoarea celor mai mari dumnezeieşti taine, care au înlesnit mîntuirea neamului omenesc prin întruparea Fiului lui Dumnezeu, vom vorbi în continuare numai despre Sfinţii Arhangheli, a căror pomenire o avem astăzi.

Sfinţii Arhangheli sînt în număr de şapte, care stau înaintea tronului slavei lui Dumnezeu, după cum spune însuşi Sfîntul Ioan Evanghelistul: Ioan, celor şapte Biserici care sînt în Asiaşi de la cele şapte Duhuri care stau înaintea Scaunului Lui (Apocalipsa 1, 4). Şi aceştia sînt: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil şi Varahiil. Fiecare arhanghel are o anumită misiune divină de îndeplinit.

Mihail, ce se tîlcuieşte “puterea lui Dumnezeu”, este voievodul oştilor cereşti şi cel dintîi din ceata Sfinţilor Arhangheli. El poartă sabie de foc şi are slujba de a păzi legea lui Dumnezeu şi de a birui puterea vrăjmaşilor. Cînd Lucifer a greşit în cer şi au început a cădea mulţime de îngeri, atunci toate puterile cereşti tulburîndu-se, a stat Arhanghelul Mihail în mijloc şi a strigat: Să luăm aminte! Din clipa aceea a încetat căderea îngerilor, căci toţi luînd aminte de glasul lui şi la greşeala îngerilor răi, au căzut înaintea slavei lui Dumnezeu, preamărind numele Lui. Tot Mihail s-a certat cu diavolul în pustiul Arabiei pentru trupul lui Moise, zicînd: Certe-te pe tine Domnul! (Iuda 1, 9). De asemenea, el a însoţit pe poporul ales din Egipt în pămîntul fădăduinţei. El a adus cele zece pedepse peste poporul cel împietrit al lui Faraon. El s-a arătat păzitor oştilor lui Isus Navi, căruia i-a zis: Eu sînt Voievodul oştilor Domnului şi acum am venit (Iosua 5, 14).

El a stins cuptorul celor trei tineri din Babilon. El a păzit pe Daniil cu viaţă, în groapa cu lei. El a adus foc şi pedeapsă peste cetăţile cele desfrînate, Sodoma şi Gomora. El a dat biruinţă lui Ghedeon în luptă. El a scos viu pe Lot din Sodoma. El a făcut multe minuni, precum cea din Colose, minunea din Mînăstirea Dochiarul (Sfîntul Munte) etc. Iar la sfîrşitul veacului, tot el, împreună cu ceata arhanghelilor, va suna din trîmbiţă, va scula pe cei morţi şi va aduna toate limbile la judecată, după mărturia Sfîntului Apostol Pavel care zice: Că Însuşi Domnul, întru poruncă, cu glasul Arhanghelului şi întru trîmbiţa lui Dumnezeu, se va pogorî din cer (I Tesaloniceni 4, 16).

Gavriil, ce se tîlcuieşte “bărbat-Dumnezeu”, este arhanghelul bunelor vestiri de bucurie, care are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari dumnezeieşti. El nu mai poartă sabie de foc, ci crin de neîntinată bucurie. El este foarte dulce la vedere şi plin de dumnezeiască blîndeţe. Pentru aceasta a şi fost ales şi trimis de Dumnezeu la Fecioara din Nazaret să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului. Tot el a adus vestea zămislirii Maicii Domnului dumnezeieştilor ei părinţi Ioachim şi Ana. El a vestit în templu Sfîntului Zaharia că soţia lui va naşte la bătrîneţe pe Sfîntul Ioan Botezătorul. El a dus vestea cea bună Anei, mama proorocului Samuil.

Sfîntul Arhanghel Gavriil a dus la cer rugăciunea Fecioarei Maria cînd petrecea în templu. El i se arăta adesea şi-i descoperea taine negrăite. Îi aducea hrană îngerească la Sfînta Sfintelor. El a auzit cel dintîi despre taina întrupării lui Hristos, mai înainte decît toţi îngerii. El a rostit cel dintîi numele Preadulcelui Iisus. El a pus nume Sfîntului Ioan Botezătorul. El a vestit păstorilor că în Betleem s-a născut Mesia. El a cîntat cel dintîi Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pămînt pace, între oameni bunăvoire! (Luca 2, 14). El a învăţat pe păstori să cînte. El a descoperit magilor taina întrupării. El a liniştit pe Iosif cînd voia să lase pe Fecioara Maria. El i-a poruncit să fugă în Egipt cu Pruncul şi iarăşi să se întoarcă în Nazaret.

Sfîntul Gavriil ocroteşte pe fecioare, acoperă pe mame, păzeşte pe prunci, duce rugăciunile cele fierbinţi la Dumnezeu şi aduce înapoi împlinirea cererilor. El slujeşte tainelor celor mari şi ajută la înmulţirea şi mîntuirea neamului omenesc.

Rafail, al treilea arhanghel, este tămăduitor al neputinţelor omeneşti.

Uriil este luminător al celor întunecaţi.

Salatiil este rugător fierbinte pentru neamul omenesc.

Gudiil este slăvitor al lui Dumnezeu şi întăritor al celor ce se nevoiesc la fapte bune.

Varahiil, ultimul arhanghel, este aducător de binecuvîntare dumnezeiască pe pămînt.

Dintre toţi Sfinţii îngeri, cei mai mari binefăcători ai oamenilor s-au arătat Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, din care pricină se şi pomenesc astăzi cu alese prăznuiri şi cîntări de laudă, dimpreună cu toate cetele îngereşti. Se cuvine deci şi nouă păcătoşilor, ce sîntem păziţi de îngeri, să ne adunăm la sfintele biserici şi să lăudăm astăzi soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, cerînd ajutorul lor.

Să nu uităm că Sfinţii Arhangheli sînt cei dintîi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi noi oamenii. Ei au grijă şi milă de creştini şi-i ajută pe calea mîntuirii mai mult decît ceilalţi îngeri. Sfîntul Mihail este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creştine, al voievozilor, care purtau cu ei pe cîmpul de luptă icoana Marelui Arhanghel. Sfîntul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, ca şi protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi iubitoare de Hristos.

În ţara noastră cultul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este foarte răspîndit. Numeroase sînt bisericile cu hramul Sfinţilor Arhangheli, numeroşi sînt şi credincioşii români care le poartă numele. În multe case se vede icoana Sfinţilor Arhangheli şi nu puţini din bunii noştri creştini citesc acatistul lor. Părinţii noştri aveau mare evlavie şi pentru îngerii păzitori pe care-i primeau de la botez şi se îngrijeau cu mare atenţie să nu facă vreun păcat ca să nu alunge de la ei pe îngerii buni.

Înaintaşii noştri iubeau rugăciunea, milostenia şi Biserica, ştiind că îngerii păzitori ne numără şi ne scriu paşii noştri spre biserică, spre rugăciune, spre cel sărac şi spre tot lucrul sfînt şi plăcut lui Dumnezeu.

Iubiţi credincioşi,

Bun lucru este a lăuda pe îngeri, precum şi ei fără odihnă laudă pe Dumnezeu. Dar mai bun lucru am face dacă le-am urma şi petrecerea, printr-o trăire sfîntă, neîntinată, îngerească. Deci, dacă voim să primim mai mult ajutor de la sfinţii îngeri, să ne silim a-i imita prin fapte bune, după putere.

Sfinţii îngeri neîncetat slăvesc pe Dumnezeu; să ne rugăm şi noi neîncetat, lăudînd ziua şi noaptea pe Preabunul nostru Dumnezeu. Sfinţii îngeri sînt într-o veşnică mişcare, împlinind din dragoste voia lui Dumnezeu. La fel şi noi, să ne trezim din somnul nesimţirii, să alergăm mereu la Biserică, să facem voia lui Dumnezeu cu bucurie, iar nu din silă, nici cu cîrtire sau pentru răsplată. Sfinţii îngeri se iubesc desăvîrşit unii pe alţii. Ei iubesc şi pe sfinţii din cer şi pe noi cei de pe pămînt. La fel şi noi, să ne iubim ca nişte fraţi, lăsînd ura, mînia, bătăile, judecăţile, minciunile.

Sfinţii îngeri ascultă unii de alţii, cei mai de jos de cei mai de sus şi toţi de Dumnezeu. La fel şi noi să ascultăm de mai-marii noştri, de părinţii care ne-au născut, de cei ce ne învaţă şi ne ajută la mîntuire. Să ascultăm şi de glasul conştiinţei cînd ne mustră pentru păcate, cînd ne trimite la biserică, la spovedanie şi la cele bune. Să ascultăm şi de îngerii noştri păzitori. Să nu-i mai întristăm cu tot felul de păcate. Sfinţii îngeri se bucură de mîntuirea noastră (Luca 15, 10), ajută la îndreptarea noastră şi plîng cînd noi păcătuim sau sîntem aruncaţi în gheenă. La fel şi noi să facem. Să ne bucurăm pentru sporul aproapelui şi să plîngem pentru căderea lui. Să dăm sfat celui ce are nevoie de el. Să nu minţim pe nimeni. Să îndemnăm şi pe alţii la pocăinţă, la biserică, la post şi rugăciune.

Sfinţii îngeri nu se bîrfesc, nu se răzvrătesc, nu se mînie, trăiesc în bună rînduială. La fel şi noi, să nu ne mîncăm cinstea unul altuia, să avem răbdare în toate ispitele, să fugim de tulburare, de mînie, de ceartă, de pofte şi patimi trupeşti. Să trăim ca fraţii, în dragoste unii cu alţii, că sîntem fiii Tatălui ceresc.

De vom trăi în armonie, în iubire, în viaţă curată şi în rugăciune, vom imita pe îngeri şi vom deveni creştini adevăraţi, iar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil ne vor acoperi cu acoperămîntul aripilor lor cele îngereşti de tot răul şi primejdia.

Să rugăm, deci, pe sfinţii îngeri şi Arhangheli să ne fie ajutători în viaţă şi izbăvitori de duhurile cele rele, iar înaintea Tatălui ceresc calzi rugători pentru mîntuirea sufletelor noastre. Amin”.

PARINTELE CLEOPA (sursa online)

***

CEL MAI IMPORTANT IMPRUMUT, CEA MAI ADANCA ADUNARE, CEA MAI FRUMOASA DORINTA

Cel mai important imprumut pe care-l facem in viata este cel smuls cerului, prin fiecare gand curat, prin fiecare adiere a inimii, prin fiecare rugaciune simpla, dar adanca, prin fiecare indemn frumos, prin fiecare fapta si infaptuire.

Soborul (adunarea) ingerilor nu mai este obiect al cultului, ci subiect al inchinarii noastre. Noi, oamenii, crestem si ne inmultim necontenit si binecuvantat, umplem pamantul si-l supunem (Facere 1, 28), dar nu mai reusim decat uneori, in sfinte sarbatori, sa ne adunam; ingerii nu se inmultesc, dar iata, ne dau pilda de adunare intru priveghere, coplesiti de miez, intru odihna si in foc mistuitor.

Cand eram copil, intrebat fiind ce vreau sa ma fac in viata, raspundeam fara echivoc: inger! Raspunsul meu tulbura, nascand nedumerire: cum, inger, de ce?! Odata, parintii chiar au fost indemnati sa ma determine catre un alt gand de viitor: tamplar, strungar, medic, ofiter, profesor, ceva, orice mai aproape de categoria om al muncii. Eu ma incapatam, voiam sa imi creasca aripi, sa zbor, s-ajung in viata primul inger si gata. Nu intelegeam ce este absurd in dorinta mea. Acum, recunosc si tac, nu mai am acel elan, acea bucurie, acea nevinovatie. Intrebarea si raspunsul care mi-au definiti copilaria, devin acum ale soborului: cand ne mai putem lasa atinsi de aripa ingerilor, de aripa acelor fiinte uimitoare si nemuritoare?

(Preot Sever Negrescu, in “Prolog din Proloage. Lecturi patristice dintr-un calendar uitat, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2008)


Categorii

Parintele Cleopa, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, Sfintii ingeri si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, Talcuiri ale textelor scripturistice

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

38 Commentarii la “O SABIE SI UN CRIN, DE STRAJA LA POARTA CERULUI. Predica Parintelui Cleopa la Praznicul de taina al Soborului cetelor ingeresti si al Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Multumim Sfintelor Puteri pentru tot ajutorul! Nimeni si nimic ca cetele de foc!!!

  2. As mai dori sa adaug:

    Stiu ca se vorbeste de ‘chipul ingeresc al calugariei’. Ei bine, a incerca sa imitam Sfintele Puteri, calugari sau nu, va duce foarte repede la eliberarea de patimi, si slavirea lui Dumnezeu asa cum se cuvine! Ingerii nu patimesc, n-au patimit vreo data; ei nu stiu ce inseamna a gresi, sau ce inseamna a nu slavi pe Dumnezeu neincetat!

    Toate Cetele Ingeresti sa ne intareasca si sa ne ajute sa fim ca Ei!

  3. “Foarte repede”?! Totusi sa fim realisti… si smeriti, si treji…

  4. @ admin

    De acord cu dumneavoastra!
    Ca sa dau o nota mai acceptabila, as schimba ‘foarte repede’, cu ‘poate mai repede’ de cat a ne raporta la mijloacele omenesti de a ne despatimi.

    Cred ca ce am vrut sa spun este ca mai degraba intelegem ce inseamna a nu pacatui, daca ne raportam la Ingeri, de cat daca ne raportam la oameni Sfinti. Desigur, aici pot fi pe drept cuvant contrazis. Dar, voi continua…daca ne raportam la Ingeri, nu exista pasi intermediari intre a pacatui, si a nu pacatui. Ori esti, ori nu esti! Asta tine de insasi esenta ingerilor.
    Daca ne raportam la Sfinti, e cale (mai) lunga. Sigur, parare personala, si nu prea smerita!
    De fapt, incercam sa aduc laude Sfintelor Puteri exprimandu-mi propia parare, si nu sa introduc o noua cale ascetica. 🙂

  5. Sa ne ocrotasca Sfintii Arhangheli de navalirile vrajmasului.
    Ma intreb, de ce suntem atat de lipsiti de discernamant, de ce aruncam cu noroi unii in ceilalti si ne comportam ca niste tate barfitoare ponegrind cand pe unii, cand pe altii.
    Vad in ultima vreme ca asa zisele(unele) bloguri si site-uri Ortodoxe se ocupa cu promovarea unor descreerati, eretici, care nu au nimic deaface cu Ortodoxia. Este cazul lui Klaus Keneth, a parintelui yoghin Ghelasie care vorbea de painea harica si sfanta clisma( de altfel om bolnav psihic dupa comportament si discurs), ne manifestam apoi ca o gloata lovind in persoane care au avut ceva de spus pana la un moment dat si au promovat lucruri bune, dar care la prima gresala au cazut in disgratie(Danion Vasile)> Se pare ca se promoveaza la noi la romani, ”budismul Ortodox”. Nu putem accepta lucruri evidente, creem aure unor persoane, nu ne mai folosim mintea pe care ne-a dat-o Dumnezeu. Preferam sa fim condusi de trendul Ortodox ..
    Apoi imediat ce cineva vorbeste de stilul vechi e catalogat stilist, sau trebuie neaparat sa devina schizmatic stilist.
    Traim in extreme.Foarte grav. In loc sa acceptam ca schimbarea calendarului este anticanonica, ea trebuia hotarata de un sinod ecumenic, si sa incercam sa facem o miscare de revenire la stilul vechi, al Sfintilor Parinti care au randuit sarbatorile sfintilor, dar in Biserica , nu inafara ei, unde nu este mantuire. Faptul ca noul acceptarea noului calendar a fost o gresala care deschide poarta spre ecumenism, o recunosc parintii mari: Pr Gheorhgios Metallinos, Dimitrios Tselenghudis, Mitropolitul de Limasol Athanasie, Pr Zisis, Mitropolitul Augustinos Candiotis care are articole intregi pe tema aceasta. Nu putem sta cu mainile in san, trebuie sa revenim la vechiul calendar, sa nu stam comod, ca din cauza bunicilor nostri care au acceptat noul calendar multe suflete s-au pierdut cazand in schizma. Iar noi suntem vinovati!

  6. @ Pr. Timotei:

    Iertati-ne, parinte, putem discuta despre problema discursului lui Danion (din iarna-primavara) si despre calendar, desi suntem – si majoritatea sunt asa – exasperati de subiect, insa nu aici si acum. Sunt articole intregi la care s-a discutat si intors pe toate fetele. Macar de sarbatoarea asta sa nu ajungem sa ne certam pe acest subiect. Atata doar spunem aici, ca face parte dintr-un anumit trend si zelotismul hipercorect, din pacate. Si ca se intampla sa uitam sa traim ortodoxia inimii, de frica “budismului”. Macar sa tinem ce avem si sa nu mai pierdem si mai mult, de acum incolo, ca sa parafrazam Apocalipsa. Pana una-alta impresia noastra este ca nu bunicii nostri, ci anume “ravna” asta fanatica si fara Duh a unora a scos deja pe multi din biserica. Macar daca ar fi pus doar problema canonica a calendarului si ar fi vorbit cu discernamant… A fost cu mult mai grav. Dar in fine, sa reluam ina alta zi si in alt loc, daca binevoiti. Iertati!

  7. TUTUROR – celor ce poarta numele minunat al Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril – le doresc din inima ….cu mare drag – multa sanatate ! , pace suflteasca ! si tot ce este bun si bine sa le fie !!!

    Doamne ! iarta-ne…si…ajuta-ne !

    Sa avem inima buna ! si…Dreapta Credinta !

  8. @Mihaela: Multumim pentru urari si va dorim ca Sf. Arhanghel Mihail sa va fie prezenta vesnica spre luare aminte la singurul lucru care trebuieste!

    Si un mic cadou, referitor la “sa avem inima buna”: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2009/09/29/numai-cel-care-va-avea-inima-buna-va-rezista/

  9. Spunea cineva ca Danion a iesit foarte repede la propovaduire, dupa convertire. Si mai ales pentru cei care au dus o viata cu multe pacate inainte, diavolul ii ataca cu ganduri si ii macina incet, incet. Din punct de vedere rational putea sa aiba “dreptate” Danion, dar daca Duhul Sfant inca mai este in Biserica, atunci ne supunem Duhului Sfant, ca altfel ne facem hulitori si dezbinatori. Dar cand in Biserica inca mai este duh de pocainta, inca se mai simte “caldura” Duhului Sfant in biserici, nu putem sa ne impotrivim vrerii lui Dumnezeu.

    Sfintii nu s-au facut fara Dumnezeu !

  10. Mihaelei Pana, Mihaelei Cioceanu, si celorlalti cititori si comentatori,
    LA MULTI ANI!

  11. Pacat ca nu gasesc pdf o predica a parintelui Cleopa in care zicea ca Sfintii Mihail si Gavriil chiar daca sunt numiti arhangheli ei totusi sunt heruvimi. Po ate a mai citit cineva in vreo carte de-a lui acelasi lucru .

  12. @ o parere:

    Reiteram apelul de a nu discuta aici despre calendar si despre Danion. Dar si in alte parte e bine sa ne ferim sa-l judecam ca om (pe el si pe oricine altcineva), sa ne apucam sa-l psihanalizam, disecam, etc. Putem sa si gresim mult, si, in orice caz, nici noua nu ne-ar placea sa ne dam viata proprie, sufletul ca obiect de disectie. Altceva este sa-i combatem ideile gresite. Altminteri suntem de acord cu principiile pe care le-ati expus.

  13. Va multumesc din suflet ! si pentru urare… si pentru..” cadou”!

    Si legat de acesta….”deschizandu-l” …am avut o mare surpriza…un fel de revelatie….!- ca sa zic asa -… am sa explic…

    Fantastic….!!!!

    Este exact ceea ce stiam ,SIMTEAM ! si eu …de foarte mult timp…! si chiar vroiam sa scriu despre aceasta pe un site….Dar…stiti cum se spune : “nu e pentru cine se pregateste…ci pentru cine se nimesreste…” :))))

    Asa ca…iata ,voi posta aici :

    Sunt crestin ortodoxa…si respect ,si practic aceasta religie~Credinta in care m-am nascut si ma mandresc cu ea !, (fiind, de altfel, printre exceptiile “mandriei” mele )…Categoric….nu sunt de acord cu ecumenismul !….

    Dar…repet – de multe ori m-am gandit – si…mai ales ! am simtit ! ca…pana la urma…IN FINAL !…indiferent de religie….parca…zic eu…tot INIMA ! ~ SUFLETUL !…faptele vor conta !!! si faptul ca aceasta va fi legat de Dumnezeu !

    Si…uite : desi am vazut si m-am inchinat de…milione de ori – cred – icoanei Maicii Parascheva…abia anul acesta ! mi-a atras atentia asupra “pergamentului” ce-l tine in mana : ” FERICITI CEI CURATI CU INIMA , ACEIA VOR VEDEA PE DUMNEZEU ! ” Adica…exact ceea ce spunea Iisus Hristos…!…si…nu face o …”specificatie” anume….
    Si…de asemeni , nu cred ca mai are sens sa explic ce inseamna “curat cu inima”….

    De aceea am exclamat : “fantastic !” pentru ca…EXACT LA FEL !!! am gandit…am simtit si eu ! :

    “Or, pentru a putea trai în aceasta lume, dragii mei, trebuie sa stiti ca numai cel ce va avea inima buna va putea rezista si întelege ceea ce ne va oferi necunoscutul în care am intrat….”

    ….”ca sa poti razbi si sa fii multumit si împacat în viata, cu tine si cu cei din jurul tau, trebuie sa ai inima buna. ”

    “„Fiti pregatiti pentru lupta care se va da în mlastina disperarii. Fiecare va iesi din înclestarea acestei lupte singur, neajutat decât de mila lui Dumnezeu si de ce are mai bun în el. Lupta va fi de lunga durata si cine va avea taria si rabdarea, convins fiind ca ea este dreapta, se va prabusi si iar se va ridica. Astfel ca nu ne mai ramâne decât sa ne ascutim sabiile duhovnicesti ale dragostei, ale unirii si ale camaraderiei”.”

    Sigur ca…ideal ! ar fi…sa existe ambele : si “inima buna !” si…”Dreapta Credinta ! ” ( de aceea le si scriu ~ urez impreuna ! ~ legate si chiar daca apare stereotip…nu le urez intamplator…)…dar…totusi…cred …simt eu…ca…prioritatea va fi aceeasi ca si in urarea mea….IN FINAL…! “inima ~ sufletul “…va fi criteriul~reperul de baza…! (Cum spunea odata si un comentator…”va fi ca in primii ani…ca la inceputul crestinismului…”…)

    Sper sa nu fiu interpretata ~ inteleasa gresit….

    Va multumesc inca o data !

    Doamne ! iarta-ne !si…ajuta-ne…

    Sa avem inima buna ! si…Dreapta Credinta !

  14. Mihaela, La multi ani si felicitarile mele ! De-a dreptul sublim ! Felicitari inca o data ! Am ramas fara cuvinte, mai, mai 🙂

  15. Anca H !

    Iti multumesc mult !!!

    Mmmmm….:)))) noroc ca…sunt imuna ( sub acest aspect )…si nu pot cadea in pacatul mandriei… Slava lui Dumnezeu !… m-am nascut cu…”handicapul” asta…. ; aceasta nu presupune insa ,reversul – ca fac dovada unei smerenii desavarsite….(…am destule pacate….ehe…! mai am mult pana … “departe” !)

    Si tie – ganduri bune !

    Doamne ! iarta-ne…si…ajuta-ne…

    Sa avem inima buna ! si…Dreapta Credinta !

  16. @Mihaela:

    AL. SOLJENITAN: Linia care separa binele de rau intersecteaza inima fiecarui om

    Dacă totul ar fi atît de simplu! Că undeva există oameni negri, care săvîrşesc intenţionat doar fapte negre şi nu trebuie decît să-i deosebeşti de ceilalţi şi să-i distrugi. Dar linia care separă binele şi răul intersectează inima fiecărui om. Şi cine va distruge o bucăţică din inima sa?…

    In decursul vieţii unei inimi, această linie îşi schimbă locul în ea fie împinsă de bucuria răului, fie eliberînd spaţiul pentru binele înfloritor. Unul şi acelaşi om la vîrste diferite, în diferite situaţii de viaţă este un om cu totul diferit. Cînd aproape de diavol. Cînd aproape de cele sfinte. Dar numele nu se schimbă, şi lui îi atribuim totul.

    Socrate ne-a lăsat dictonul: cunoaşte-te pe tine însuţi!

    Şi în faţa gropii în care ne pregăteam să-i împingem pe opresorii noştri ne oprim cutremuraţi: n-a fost decît o întîmplare că n-am fost noi călăii, ci ei. (…)

    De la bine la rău nu este decît un singur pas, spune proverbul.

    Deci – şi de la rău la bine. (…)

    Cuviosul Serafim Rose: despre Ortodoxia milei lucratoare si a durerii inimii VS. “super-ortodoxia” celor cu inimile reci si inraite

    „Creştinismul adevărat“, afirma el într-o conferinţă, „nu înseamnă doar să ai opţiunile corecte despre creştinism – aceasta nu este de ajuns pentru a-ţi mântui sufletul. Sfântul Tihon (din Zadonsk) spune: «De va zice cineva că adevărata credinţă este dreapta păzire şi mărturisire a dogmelor celor drepte, ar spune adevărul, căci orice credincios are neapărată trebuinţă de pravoslavnica păzire şi mărturisire a dogmelor. Însă această cunoaştere şi mărturisire nu poate prin ea însăşi să facă din om un creştin adevărat şi plin de credincioşie. Ţinerea şi mărturisirea dogmelor ortodoxe se află totdeauna în adevărata credinţă în Hristos, însă adevărata credinţă a lui Hristos nu se găseşte totdeauna doar în mărturisirea Ortodoxiei… Cunoaşterea dogmelor celor drepte este în minte şi este adeseori stearpă, trufaşă şi mândră. […] Adevărata credinţă în Hristos este în inimă şi este rodnică, smerită, răbdătoare, iubitoare, milostivă, îndurătoare, flămânzind şi însetând de dreptate; ea fuge de poftele lumeşti şi se alipeşte de singur Dumnezeu, râvneşte şi caută totdeauna cele cereşti şi veşnice, cu tot păcatul se războieşte şi neîncetat caută şi cere ajutor de la Dumnezeu pentru aceasta». Iar apoi îl citează pe Fericitul Augustin, care învaţă astfel: «Credinţa creştinului este cu dragoste; credinţa fără dragoste este cea a diavolului». Sf. Iacov, în Epistola sa, ne spune că şi dracii cred şi se cutremură (Iac. 2, 19).

    Deci Sf. Tihon ne arată începutul înţelegerii a ceea ce este Ortodoxia: este ceva ce ţine, mai înainte de toate, de inimă, şi nu numai de minte, ceva viu şi cald, nu abstract şi rece, ceva ce se învaţă şi se practică în viaţă, nu doar în şcoală“

  17. …nu stiu sa zic prea bine ce simt…dar sa primiti multumiri, Dumneavoastra “Ioana”, de urare si Dumneavoastra “admin”, ca va faceti gazda acestui schimb de …daruri…caci dati aici liber la… simtit cu inima…si avem nevoie…

    As vrea sa pot sa spun ca am fost ieri coplesita de multimea florilor primite…si chiar am primit flori frumoase…si urari…poate ca nici o alta data…dar poate ca numele acesta, pe care il port cu drag, cunoscand de acum, semnificatia lui, numele acesta e darul cel mare si eu trebuie sa recunosc asta si sa va multumesc ca-mi amintiti si-l descoperiti mai mult,si se simt dragostea darului vostru…
    Ma bucur de venirea mea pe lume, toamna, ma bucur sa va cunosc si asta a fost un dar…si ca am fost botezata asa aproape ca ma “tem” ca nu m-am pus sub acoperamantul Sfantului cu evlavia cuvenita……
    Eu nu am diminutive nici din familie nici de la alti apropiati…si astfel numele meu a ramas …intreg…
    E un nume frumos si de fapt e Mihaila, cred…si fie sa ma inrudeasca asa cum nevazut se leaga si se dezleaga toate…
    Va multumesc!

  18. @Mihaela
    In Biblie, in Noul Testament, in epistolele Sale, Sf Apostol Pavel spune:
    Nimeni nu se mantuieste din fapte, ca sa nu se laude cineva.
    Oricate fapte bune am face nu ne mantuiesc. (parafrazare)
    Inainte de Hristos, NIMENI nu s-a mantuit, mantuirea se primeste in dar.
    ”In dar sunteti mantuiti” spune Sf Ap Pavel.
    Daca s-ar mantui cineva din faptele sale, s-ar pierde chiar rolul Intruparii lui Hristos, adica, daca ne cineva poate face asa de multe fapte incat sa se mantuiasca, nu mai are nevoie de Hristos.
    Mantuirea se capata prin credinta dreapta insotita de fapte bune.
    Sf Ap Iacov vorbeste de faptele izvorate din Dreapta Credinta!
    Oricate fapte bune a facut maica Tereza sau Gandi, de exemplu, ei nu s-au mantuit, pentru ca au respins Dreapta Credinta.
    Mantuirea nu e un act juridic, este comuniunea cu Hristos. Numai cel ce este in comuniune in Ortodoxie cu Hristos are parte de mantuire, adica de comuniune vesnica cu Hristos. Sf Ciprian spune: Inafara Bisericii NU exista mantuire. Daca afirmam ca exista mantuire tagaduim toata lucrarea Mantuitoare a lui Hristos si cadem in erezia ecumenista!
    Fara Dogma dreapta nu te poti mantui, daca cineva are o dogma stramba, aceasta il duce la pierzare.

  19. Pr. Timotei

    Offff….eram sigura ca…scriind acel comentariu…va fi imposibil sa nu generez si…unele interpretari diferite de ceea ce am vrut de fapt sa spun….; pentru ca…subiectul e…intr-adevar ,destul de sensibil…si se poate discuta la nesfarsit….
    Sigur ca exista dogme…canoane…ce trebuiesc respectate….pentru ca…altfel…( nici nu vreau sa ma gandesc…)
    Dar…cred ca se merge mai mult pe aspectul teoretic al acestora…si…din ce in ce mai putin pe aplicarea acestor dogme ….efectiv…in practica…si sufletul…este parca ignorat….

    Te rog : mai reciteste cu atentie comentariul meu…dar si ceea ce a scris ADMIN – pentru mine ( mai sus…) ca sa nu mai repet eu ( ar trebui sa-l copii tot…! )

    Iarta-ma !

    Doamne ! iarta-ne…si ajuta-ne…

    Sa avem inima buna ! si…Dreapta Credinta !

  20. Pr.Timotei

    Si…pentru ca tot ai adus vorba de…Maica Tereza si Ghandi ( fantastic ! – alta coincidenta ! ) …ei bine…imi place si ma mandresc ca sunt crestin-ortodoxa !…respect si practic aceasta Credinta ! dar…mi-ar place ( imi doresc ! ) sa fiu ca Maica Tereza…ca Ghandi…ca atitudine…ca suflet….

    Sper…! sa nu fiu iar gresit interpretata….

    Doamne ! iarta-ne…si…ajuta-ne…

    Sa avem inima buna ! si..Dreapta Credinta !

  21. Parinte Timotei,
    Iertati si binecuvantati!
    Bunul Dumnezeu sa nu va tina in seama pacatul de a defaima pe un traitor al Sau, trecut la cele vesnice dupa o viata de nevointa aspra asemenea parintilor de demult.
    Eu sunt unul dintre tinerii anilor ’90 intorsi de catre parintele Ghelasie de la Orientalism la Dreapta Credinta.
    Nicaieri si niciodata parintele n-a folosit expresia “sfanta clisma”, pe care in mod nejustificat i-o atribuiti.
    Cat despre painea harica, ce anume va deranjeaza la ea? Nu scrie nicaieri ca e surogat nici pentru Sf.Anafora, nici pentru Sf.Impartasanie, nici pentru nimic liturgic sacramental . Ea e facuta din boabe de grau zdrobite, amestecate cu apa si coapta la soare, asa cum faceau pustnicii. Toate elementele Creatiei sunt in existenta pe suportul Harului Divin, iar painea e un chip al hranei in genere. Painea are calitatile date de actul creator divin de a fi in centrul hranirii. Si tocmai ca sa evite orice confuzii, parintele Ghelasie a numit-o in urmatoarele lucrari paine pustniceasca, pentru ca sursa folosirii ei e in traditia pustniceasca. Si este coapta fara foc ca o asemanare a faptului ca in Rai totul era viu, nu exista moartea. Painea pustniceasca nu este folosita ca element de cult divin public, ci e doar o forma de alimentatie sanatoasa. In plus, calitatile terapeutice ale acestei hrane s-au aratat practic in diverse boli.
    In ce priveste acuzatiile sfintiei voastre, chiar daca ati avea studii de psihologie sau de psihiatrie, tot nu ati avea autoritatea de a va pronunta asupra starii de sanatate psihica a unui slujitor al Sf.Altar al Manastirii Frasinei. Cu atat mai mult cu cat sunteti preot, la randul dumneavoastra. Asupra preotilor se pronunta doar ierarhia bisericeasca. Sunt ierarhi ai Bisericii care au enuntat deja aprecieri pozitive la adresa parintelui Ghelasie, asa ca in nici un caz nu aveti sfintia voastra ultimul cuvant.
    Am sa inchei, parinte, cu primele ganduri ale sfintiei voastre, la care ar fi bine sa meditati iarasi si iarasi, ca sunt inspirate de Sus, de la Parintele Luminilor:
    „Sa ne ocroteasca Sfintii Arhangheli de navalirile vrajmasului.
    Ma intreb, de ce suntem atat de lipsiti de discernamant, de ce aruncam cu noroi unii in ceilalti …”
    Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi, pacatosii!

  22. Pingback: SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIIL. Predica Parintelui Sofian despre arhangheli, ingeri si celelalte puteri ceresti
  23. Pingback: IPS TEOFAN LA PETRU-VODA, DE HRAM, ALATURI DE PARINTELE IUSTIN (Sfintii Arhangheli, 2011). Predica Mitropolitului Moldovei: INGERII IN VIATA NOASTRA (audio si text)
  24. Pingback: Pericolul legaturii cu duhurile cazute sau: "Cu uimire si infricosare" despre "USURATATEA CU CARE 'CRESTINII' DE ASTAZI SE INCRED IN VEDENII SI ARATARI"
  25. Pingback: DESPRE INGERI in invatatura ortodoxa, singura adevarata. Care este firea si lucrarea demonilor, ingerii cazuti? -
  26. Pingback: INGERII – CALAUZELE SI PAZITORII NOSTRI -
  27. Pingback: Soborul SFINTILOR ARHANGHELI MIHAIL, GAVRIIL si al tuturor puterilor ceresti. PREDICI (audio + text) de la Manastirea Putna: ICOANA ADEVARULUI UNIT CU DRAGOSTEA -
  28. pt. @Pr. Timotei

    Va citez:

    <>

    Prima fraza: despre cat de urat e sa ne ponegrim si sa aruncam cu noroi unii in altii. A doua fraza: despre cat de “descreerati” sunt unii din fratii nostri pe care ii considerati ratacti. Hmm…

    De fapt, nu-i ‘considerati’. STITI ca sunt rataciti. Aveti CERTITUDINI, se pare… Le-ati citit integral scrierile, le-ati studiat viata, v-ati rugat DOMNULUI sa va lumineze si, prin revelatie, ati primit raspunsul: descreerati si eretici. Punct.

    Parinte, ierati-ma, poate este bine sa reflectam cu totii inaintea unor diagnostice atat de dure. Cred ca ma repet, dar DURITATEA CALIFICARILOR ADUSE APROAPELUI NU E COMPATIBILA SPIRITULUI CRESTIN.

    Va invit cu toata simpatia sa reflectati un pic mai mult, apeland la rugaciune, inainte de a-l cataloga si eticheta astfel pe Pr. Ghelasie (si nu numai…).

    Au facut-o, ce-i drept, si altii, mai mari, inaintea dv., dar NIMENI nu-i infailibil, sa stiti, cu exceptia DOMNULUI. Nici macar cei mai induhovniciti dintre noi nu sunt ocoliti de greseala (bine, mai putin papa de la Roma, desigur… Glumesc!).

    Aruncand astfel de invective, mai ales in legatura cu oameni inalti-inalti (cum cred ca a fost Pr. Ghelasie), ne primejduim mantuirea. Nu-i de gluma! Mai bine ar fi pt. noi, pacatosii, ‘a iubi tacerea’, ca-i mai … sanatoasa!

    Se zice ca DUMNEZEU se uita la inima omului, pe care o vrea blanda si iubitoare, smerita si toleranta. Dintr-o astfel de inima nu ar trebui sa tasneasca calificative atat de aspre…

  29. Pingback: Cuvinte de folos la Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil | Alex Rădescu
  30. Pingback: SĂ LUĂM AMINTE! | cautandadevarul
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate