PARINTELE CLEOPA – 20 DE ANI DE LA NASTEREA IN CERURI: “Manca-v-ar Raiul! Va pun intr-o traista si la Rai cu voi! Va rog sa va fie draga Biserica!”. AMINTIRI DIN VIATA IN PUSTIE, SUB PRIGOANA, despre pustnicii din muntii Sihlei, PREDICA LA POSTUL CRACIUNULUI si alte INREGISTRARI AUDIO. “Nu fă tu! Nu fă tu! Nu fă tu!”

3-12-2018 Sublinieri

PĂRINTELE CLEOPA – Mânca-v-ar Raiu’!! Vă pun într-o traistă și la Rai cu voi!

***

NU FĂ TU!

***

– Părinte, aș pleca de la mănăstirea mea și aș veni aici!

– Fă cum vrei! Eu nu te chem. Dar să știi că si la Sihăstria sunt draci. Încă mulți! Si dacă te-ai duce în Australia si-n America si-n China, tot draci si ispite sunt, dar si Dumnezeu este de față.

Unde te-ai duce, trebuie să te lupti cu tine si să ai ascultare, rugăciune si răbdare. Crezi că aici, dacă ai să vii, n-ai să găsesti sminteli? Ai să stai vreo săptămână și ai să spui: „Starețul este asa, economul este asa, acela-i asa!” Și în loc să te vezi pe tine, tu îi judeci pe altii. Dacă vei începe a privi în inima ta, te vei smeri și vei zice: „Măi, ce rău sunt! Răbdare n-am, cârtesc, mănânc prea mult, glumesc, râd, șăguiesc, mă răspândesc, judec pe altul. Uite îmi vin gânduri necurate, spurcate; nu mi-am făcut pravila, mi-a rămas din canon”. Când te vei pândi pe tine, nu-ți mai trebuie ochelari pentru altul. „Vai de mine, ce prăpastie este aici în sufletul meu! N-am când să mă mai uit la altul!”

Ce crezi tu! Un corăbier, când merge cu corabia pe mare, prin locuri stâncoase si periculoase, crezi că el se uită la altă corabie, pe unde se duce celălalt? El îi cu ochii pe cârmă: „Măi, stâncă! Stâncă, valuri, cutare”. Sau cel care merge cu masina pe drum, se uită cum conduce celălalt masina? El îi cu ochii la drumul lui: „Dreapta, stânga, îi pantă, îi deal!” Fiecare este cu ochii la mașina lui. Așa și tu. Fii cu mâna pe volanul sufletului tău! Uită-te la sufletul tău, să nu-l dai în prăpastie! Treaba lui, celălalt. Fiecare cum își conduce sufletul său.S-au dus la moș Gheorghe Lazăr – care a umblat 50 de ani descult si cu capul gol, un om sfânt, care a făcut minuni în părțile astea, a fost si la Ierusalim cu starețul meu din Sfântul Munte –, s-au dus trei frati de la Mănăstirea Neamț, că erau la oi:

– Mos Gheorghe, noi plecăm din mănăstirea asta!
– Dar de ce, drăguță? – asa-i era vorba.
– Nu mai este mântuire în mănăstire.

Și i-au tot spus, ca să-și facă dreptate că ei pleacă din Mănăstirea Neamț. Moșul Gheorghe, care niciodată nu se mânia, a strigat tare de trei ori si le-a spus:

Nu fă tu, băă! Nu fă tu, băă! Nu fă tu, băă! si s-a dus.

Toată filosofia era în aceste cuvinte: Nu fă tu! Adică să nu faci tu, dacă nu-ți place ce face acela! Cine te pune să faci tu, dacă acela face? Nu fă! Ce, ai să dai tu seamă ce nu-i pentru tine? Moșul Gheorghe n-a spus multă bolboroseală, cum vorbesc eu aici.

A spus de trei ori accentuat: „Nu fă tu! Și s-a dus de-acolo. Sau dacă vei veni aici, să nu crezi că aici vii în rai! Este rai. Orice mănăstire este rai duhovnicesc, dacă mintea ta va fi rai. Dacă mintea ta va fi iad, iad rămâne. Tu vezi o albină cum zboară din floare în floare, prin meri, prin ciresi, si ia din floare numai nectarul cel dulce! Din 10 kg de nectar, ea face 2 kg de miere, că eu am fost prisăcar si am avut cartea cu călăuza stuparului. Dar albina se pune pe multe flori; si sunt flori care deasupra au nectar, iar mai jos au otravă. Ea nu ia otravă, că nu-i proastă! Albina ia de la fiecare floare ce-i bun. Otrava o lasă acolo. Asa să fii si tu! Fiecare cât ar fi de rău în mănăstire, are si ceva bun. Ce este bun împrumută de la el! „Părintele ăsta este asa, dar uite este milostiv, este sârguitor, este sfătuitor”. Ce vezi că este bun, ia! Ce este rău, otrava, las-o acolo, că nu-ti trebuie! Nu te face nimeni s-o iei cu sila. Si atunci nu te vei mai sminti, oriunde vei fi. Poti să stai în Bucuresti. Pe Calea Victoriei poti să stai. Numai să stii cum să te conduci. Asa este. Iar dacă nu, tu du-te si-n pustie, că diavolul vine după tine! Tu mergi cu trenul 24 de ore si el cât ai clipi din ochi este aici.

sursa online: Sinaxa.net

***

CUM A FOST DARUIT MAICII DOMNULUI PRUNCUL CONSTANTIN

În primele două luni după nastere, pruncul Constantin – viitorul Părinte Cleopa – era tot timpul bolnav. De la o vreme nu mai mânca aproape nimic si plângea zi si noapte. Toti erau îngrijorati de viata lui.

Nestiind ce să mai facă, mama lui, Ana, a fost sfătuită de bătrânele din sat să se ducă cu pruncul bolnav la vestitul duhovnic Conon Gavrilescu de la Schitul Cozancea, care era un mare exorcist si vindeca multi bolnavi cu sfânta rugăciune.

Ajungând la chilia duhovnicului Conon, unde astepta multă lume, si-a spus durerea ei, plângând cu multe lacrimi:

– Ce să fac, părinte, că acest copil de la o vreme nu mai mănâncă si plânge într-una? Mă tem să nu moară.

– Stii ce să faci? Să-l dăruiesti Maicii Domnului!

– Cum să-l dăruiesc Maicii Domnului?

– Iată cum, a zis el. Ia o lumânare si un prosop, asează pruncul înaintea icoanei Maicii Domnului din biserică si zi asa: ”Maica Domnului, îti dăruiesc tie copilul acesta care este bolnav! Fă ce stii tu cu el!”

Atunci mama pruncului s-a închinat cu lacrimi la icoana Maicii Domnului, făcând trei metanii, si, căzând în genunchi, a zis plângând: ”Maica Domnului, îti dăruiesc tie copilul acesta al meu, că este bolnav si plânge mereu. Fă ce stii tu cu el!” Si l-a trecut de trei ori pe sub sfânta icoană.

De atunci pruncul Constantin s-a făcut sănătos. Aceasta a fost o adevărată minune a Maicii Domnului, iar din momentul acela Constantin nu a mai fost bolnav de moarte toată viata sa.

Asa miluieste Maica Domnului pe mamele care nasc copii în frică de Dumnezeu.

COPILARIA

De mic copil, Părintele Cleopa avea multă evlavie la Maica Domnului. La unsprezece ani a învătat Acatistul Bunei Vestiri pe de rost, cum singur spunea: ”Eram la desfăcat păpusoi în tarină si aveam cartea de rugăciuni ascunsă sub pănusi. Până când venea tata cu căruta cu popusoi, mai învătam un icos, mai învătam un condac. Si uite asa am învătat Acatistul Maicii Domnului”.

Toti fratii săi iubeau înfrânarea de mici. Mama sa spunea că le punea uneori carne în traistă, când nu era post. Dar ei nu o mâncau, ci o dădeau la altii si mâncau putină pâine si ce mai aveau.

Iarăsi ne spunea Părintele Cleopa: ‘‘Când eram mic si veneam de la scoală, treceam printr-un sat si, văzând că băietii dau cu pietre pe o casă cu tablă rosie, am început să arunc si eu. Profesorul a auzit, ne-a luat pe toti si ne-a tras câte o palmă. Acum îi multumesc că mi-a făcut un bine si îl pomenesc la rugăciune!”

Spunea mama sa despre Constantin că de copil ura cele lumesti si fugea de ele. Când s-a făcut mai mărisor si mergea cu oile, dacă se întâmpla să fie o nuntă în sat si cânta muzica, nu trecea pe acolo, ci ocolea satul de departe si asa ajungea acasă!

[…]

***

ACTIVITATEA DUHOVNICEASCA A PARINTELUI CLEOPA

Vestea venirii sale în Mănăstirea Sihăstria s-a răspândit în câteva zile în toată tara. Încet, încet, au început iarăsi să-l viziteze grupuri de credinciosi de pretutindeni, să-i ceară sfat si să primească binecuvântare.

Asa a început Părintele Cleopa să mângâie din nou lumea, să rostească zilnic cuvânt de folos, să spovedească si să atragă pe multi către Hristos prin cuvânt si rugăciune. În fiecare zi veneau la chilia lui zeci si sute de credinciosi din tară si chiar de peste hotare.

Aici ascultau sfatul si cuvântul de îmbărbătare al bătrânului, puneau întrebări duhovnicesti si teologice de la cele mai simple, până la cele mai profunde si fiecare iesea multumit de la el, bucurându-se măcar să-l vadă si să primească binecuvântare. Astfel, fiind cunoscut în toată tara, toti multumeau lui Dumnezeu că ni l-a dăruit ca o binecuvântare cerească.

Prima datorie pe care o cerea Părintele Cleopa de la credinciosii de toate vârstele si dregătoriile, era păstrarea cu sfintenie a dreptei credințe, adică a dogmelor Bisericii Ortodoxe. Fără dreapta credintă, nimeni nu se poate mântui, chiar dacă are unele fapte bune.

Apoi părintele punea accentul pe mărturisirea păcatelor, îndemnând credinciosii să se spovedească de cel putin patru ori pe an. El le zicea:

”Frate, când vezi că s-a îmbolnăvit în casă tata sau mama…, nu chema doctorul mai întâi, ci preotul. Că doctorul nu-i poate da o clipă de viată. Că dacă ar putea da, nu ti-ar da-o tie, ar tine-o pentru el. Totul este cum vrea Dumnezeu! Să chemi preotul si să-i zici: ”Părinte, stai si spovedeste-l pe tata sau pe mama după carte”. Iar preotul să-l întrebe dacă a făcut cutare păcat sau cutare păcat, asa sau asa…

După spovedanie, cel ce se spovedeste e bine să spună că pe toate le-a făcut. Că dacă nu gresim cu lucrul, gresim cu mintea, sau cu cuvântul. Si preotul la sfârsit îl poate dezlega de toate păcatele cu darul pe care i l-a dat Hristos.

Apoi poti chema si doctorul. Că dacă moare omul spovedit curat, Biserica îl poate scoate din iad si în 40 de zile, sau poate mai mult, dar îl poate scoate. Dar dacă este nespovedit si are păcate grele, nu-l mai scoate din iad nici o slujbă. Fără spovedanie nu este mântuire”.

Sfintia sa recomanda fiecăruia să aibă duhovnicul său în parohia de care depinde. Iar dacă cineva dorea o spovedanie mai amănuntită, o putea face în special la duhovnicii bătrâni din mănăstiri. În acest caz credinciosii care se spovedeau la mănăstiri erau datori să ia binecuvântare de la preotul locului si apoi să-si facă canonul rânduit.

Amintim aici că preacuviosia sa avea la spovedanie, pe lângă numerosi credinciosi, si circa 40 de părinti si frati din obstea Mănăstirii Sihăstria, la care se adăugau multi călugări si maici din alte mănăstiri, precum si preoti de mir si mai multi ierarhi.

Prin spovedanie, Părintele Cleopa dobândea multe suflete pentru Hristos, însă întreba pe fiecare dacă poate face canonul rânduit de el. Iar dacă cineva spunea că nu-l poate împlini, părintele îi dădea un canon mai mic, după vârsta, puterea si râvna lui.

Apoi cerea fiecărui credincios să se roage cât de mult, precum porunceste însusi Sfântul Pavel, zicând: Neîncetat să vă rugati (I Tesaloniceni 5, 17). Părintele recomanda, în general, ca fiecare să facă dimineata Rugăciunile Diminetii si Acatistul Maicii Domnului, seara Rugăciunile spre somn si Paraclisul Maicii Domnului, cu candela aprinsă; si restul zilei, pe cât se poate, rugăciunea ”Doamne Iisuse”.

Însă mai întâi el însusi se ruga zilnic pentru sine, pentru Biserică, pentru credinciosi, pentru cei căzuti în grele păcate, pentru cei bolnavi, pentru cei din suferintă. Astfel, rugăciunile Părintelui Cleopa făceau uneori adevărate minuni, căci li se împlineau cererile cele de folos, se întorceau sănătosi de la spitale si din călătorii, si reuseau la examene si în viata de toate zilele.

Apoi le cerea să meargă la biserică săptămânal sau, în caz de nevoie, la două-trei săptămâni. Când nu pot merge, să trimită pe cineva din familie, ori sotul ori sotia, ori unul din copii, pe care îl numea ”apostolul familiei”. Iar acasă să citească cărti sfinte, să se roage si să nu mănânce până nu vine ”apostolul familiei” cu sfânta anaforă de la biserică.

Îndemna si la milostenie:

Să nu plece nimeni de la voi nemiluit, mamă! N-ai un ban, dă-i un cartof, un colt de pâine, o batistă, dă-i ceva cât de putin. Dacă dai putin, dar îti pare rău că nu dai mai mult, ca fulgerul ajunge la Dumnezeu milostenia ta. De ce? S-au întâlnit două mari virtuti: milostenia cu smerenia”.

Sfătuia pe fiecare să facă milostenie în numele lui Hristos, după puterea sa, că cel ce face milostenie ”împrumută pe Dumnezeu” si se mântuieste cel mai usor. Că zice Domnul în Sfânta Evanghelie: Fericiti cei milostivi, că aceia se vor milui (Matei 5, 7).

De asemenea, recomanda credinciosilor să trăiască în permanentă dragoste si armonie crestină, după cuvântul pe care îl rosteste Însusi Hristos: Întru aceasta vor cunoaste toti că sunteti ucenicii Mei, dacă veti avea dragoste unii fată de altii (Ioan 13, 35).

O datorie principală, pe care o cerea familiilor credincioase de la sate si orase, era si nașterea de copii. Potrivit Sfintelor Canoane, Părintele Cleopa interzicea cu desăvârsire avortul si uciderea de copii pe orice cale, căci acesta este unul din cele mai mari păcate din viata crestinilor. Apoi recomanda tinerilor să ducă viată în feciorie până la cununia religioasă si să asculte de preotii si părintii lor, după porunca dată lui Moise: Cinsteste pe tatăl tău si pe mama ta, ca să-ti fie tie bine si să trăiesti ani multi pe pământ (Iesire 20, 12). Iar celor care aveau procese si certuri pentru cele pământesti, bătrânul le cerea să se împace unii cu altii si să urmeze sfatul preotului lor.

La urmă, Părintele Cleopa le tinea un cuvânt de folos, după priceperea lor, si le răspundea la întrebările puse de fiecare. Apoi îi binecuvânta cu Sfânta Cruce, îi miruia, le dădea iconite si tămâie si îi slobozea cu pace la casele lor. După ce se odihnea putin, veneau alte grupuri de credinciosi să-i ceară sfat si binecuvântare.

Erau zile, mai ales vara, când părintele avea mai multe grupuri de credinciosi, numărând sute de oameni.

Aceasta a fost cea mai mare misiune duhovnicească pe care a făcut-o în mod neîntrerupt Părintele Cleopa din toamna anului 1964, până la 2 decembrie 1998, când si-a dat duhul în bratele lui Hristos.

SFATURI DUHOVNICESTI PENTRU MONAHI

Întrucât zilnic veneau părinti si frati atât din Mănăstirea Sihăstria, cât si din alte mănăstiri, pentru spovedanie si sfătuire duhovnicească la Părintele Cleopa, sfintia sa căuta să dea fiecăruia sfaturi potrivite cu nevoile sale sufletesti, precum îl călăuzea Duhul Sfânt.

Monahii, după cum se stie, duc viată duhovnicească deosebită, au canon special rânduit de duhovnicii lor, au si încercări deosebite si de aceea au nevoie de duhovnici iscusiti, care să-i poată povătui pe calea pocăintei spre Hristos. De aceea Părintele Cleopa întreba pe fiecare ce probleme sufletesti are. Apoi, de câtă vreme nu este spovedit, cine îi este duhovnic, dacă are dezlegare sau nu pentru Sfânta Împărtăsanie si dacă îl mustră constiinta pentru vreun păcat pe care l-a ascuns sau s-a rusinat să-l mărturisească.

De răspunsul pe care îl dădea fiecare în fata bătrânului, depindea si sfătuirea duhovnicească pe care o primea. Si întrucât Părintele Cleopa cunostea bine Sfânta Scriptură, Sfintii Părinti, Filocalia si Sfintele Canoane, si era inspirat de Dumnezeu, el reusea întotdeauna să dea răspunsul cel mai bun, potrivit cu nevoia si frământarea sufletească a fiecăruia. Astfel, cel care primea sfatul bătrânului si îl împlinea, avea multă bucurie si pace sufletească. Iar dacă făgăduia că păzeste sfatul lui si nu-l împlinea, avea mustrare de constiintă si era nevoit să se reîntoarcă la bătrânul.

Sfatul cel mai des recomandat atât monahilor, cât si credinciosilor, era acesta:

“Dacă vrei să mergi drept înaintea lui Dumnezeu, îți trebuie două ziduri. Dar nu de cărămidă, nu de piatră, nu de pământ, ci două ziduri duhovnicesti. Să aveti frica de Dumnezeu în dreapta, căci zice Proorocul David: Cu frica de Dumnezeu se abate tot omul de la rău; iar în stânga să aveti frica mortii, căci zice Isus, fiul lui Sirah: Fiule, adu-ti aminte de cele mai de pe urmă ale tale si în veac nu vei gresi. Aceste două fapte bune – frica de Dumnezeu si cugetarea la moarte -, îl izbăvesc pe om de tot păcatul”.

Alte sfaturi pe care le recomanda monahilor erau si acestea: să facă ascultare cu dragoste si cu ”Doamne Iisuse” în minte si în inimă, si să participe, în funcție de ascultare, în fiecare zi la Sfânta Liturghie si la celelalte slujbe ale Bisericii.

De asemenea, Părintele Cleopa mai recomanda monahilor si fratilor din mănăstiri să asculte întru toate de duhovnicii lor. Dacă nu pot împlini un canon, să ceară duhovnicilor un alt canon, pe măsura puterii lor; să citească zilnic câte un capitol sau două din Sfânta Scriptură, mai ales din Noul Testament; să citească viata sfântului din ziua respectivă si câte un cuvânt din Pateric si alte cărti sfinte.

Recomanda iarăși vietuitorilor din mănăstiri să fie cât mai statornici în viata monahală, să nu umble dintr-un loc în altul, dintr-o mănăstire în alta; să nu aibă nici un fel de avere personală si să nu facă nimic fără binecuvântarea staretului si a duhovnicului.

Dacă veneau la sfintia sa călugări sau frati care se sminteau de unele lucruri, părintele îi îndemna să ia aminte la ei însisi:

‘Ce crezi tu? Un corăbier, când merge cu corabia pe mare, prin locuri stâncoase și periculoase, crezi că el se uită la altă corabie, pe unde o duce celălalt? El este cu ochii la cârmă.

Sau cel care merge cu mașina pe drum, se uită cum conduce celălalt mașina? El este cu ochii la drumul lui: dreapta, stânga, pantă, deal! Fiecare este cu ochii la mașina lui. Așa si tu. Fii cu mâna pe volanul sufletului tău! Uită-te la sufletul tău, să nu-l dai în prăpastie! Treaba lui ce face celălalt. Fiecare se mântuiește după cum își conduce sufletul său.

Trei frati de la Mănăstirea Neamț s-au dus la moșul Gheorghe Lazăr, un om sfânt, care a făcut minuni în părtile acestea, si i-au zis:

– Moș Gheorghe, noi plecăm din mănăstirea asta, că ne-am smintit!

– Dar de ce, drăguță? a spus bătrânul.

– Nu mai este mântuire în mănăstire!

Atunci mosul Gheorghe, care niciodată nu se mânia, a strigat tare de trei ori: ”Nu fă tu! Nu fă tu! Nu fă tu!” si s-a dus”.

Dacă cineva din cinul monahal observa vreo abatere mai gravă la părintele său duhovnicesc, fie iubirea de avere, fie lăcomia de orice fel, zgârcenia, mândria, mânia si altele, Părintele Cleopa îi recomanda să-si aleagă un alt duhovnic, fără să-l judece pe cel dintâi.

Acestea sunt câteva din sfaturile pe care le dădea Arhimandritul Cleopa fiilor săi duhovnicesti si tuturor monahilor din tară care veneau să-i ceară cuvânt de folos.

SFATURI DUHOVNICESTI PENTRU CREDINCIOSI

Părintele Cleopa era un iscusit duhovnic atât pentru călugări, cât si pentru credinciosi. În primul rând se străduia să trezească în suflete râvna si dorul pentru Dumnezeu. După acestea urma cresterea duhovnicească a acelui suflet si înnoirea lui.

El recomanda fiilor săi sufletesti să respecte, în general, următoarele sfaturi:

Copiii să fie crescuti de mici în frica Domnului. Să învete rugăciuni pe de rost, să fie spovediti si împărtăsiti lunar; să fie dusi cu regularitate la Sfânta Biserică, să asculte de părinti, să facă rugăciuni si metanii pentru tata si mama, pentru fratii si rudele lor, să învete religia în scoală, să tină sfintele posturi si să nu fure.

Tinerii să aibă fiecare duhovnicul său. Să se spovedească o dată pe lună, iar Sfânta Împărtăsanie să o primească cu multă evlavie, când vor fi vrednici de Trupul si Sângele Domnului, urmând sfatul duhovnicului. Apoi să asculte întru toate de părinti, să se ferească de toate smintelile si păcatele urâte de astăzi; să citească cărti sfinte, iar care au chemare, să se pună în slujba Domnului, fie învătând Seminarul si Teologia, fie intrând în viata monahală. Cei care au abateri grave de la morala crestină să se spovedească la duhovnici bătrâni si să urmeze canonul rânduit de ei.

Cei care vor să se căsătorească să fie cercetati canonic de preotii lor, ca nu cumva să fie rude între ei, sau să se căsătorească fără voia părintilor lor. Apoi să respecte poruncile date de Dumnezeu celor căsătoriti, adică să nu-si ucidă pruncii, să asculte de părinti, să fie crestini buni, să facă milostenie si să împlinească cu cuget curat sfaturile duhovnicilor lor.

Cei căsătoriti să facă din casa lor o adevărată biserică. Să nască si să-si crească copiii în frică de Dumnezeu, să se roage mult, să facă milostenie la săraci si la văduve, să se spovedească si să se împărtăsească cel putin de patru ori pe an, dacă au dezlegare. Apoi să nu primească sectanti si oameni de altă lege în casele lor, să trăiască în pace unii cu altii, să îngrijească cu sfintenie de părintii si bătrânii familiei si să asculte întru toate de păstorii lor sufletesti.

(din: VIATA PARINTELUI CLEOPA, de Parintele Ioanichie Balan)

 

Legaturi:

AVVA CLEOPA CEL MARE, “inteleptul cu minte de batran si suflet de copil”/ (Video inedit): INMORMANTAREA PARINTELUI CLEOPA. Intalnirea cu Staretul Tadei

PARINTELE CLEOPA ILIE (†2 decembrie 1998) – 15 ani de la mutarea la Domnul a marelui duhovnic al Moldovei. Viata si marturii in DOCUMENTAR VIDEO

RABDARE, RABDARE, RABDARE… – Parintele Cleopa Ilie (VIDEO)

“Ai rabdare!” – MARTURII DESPRE SFINTENIA PARINTELUI CLEOPA: “De cate ori mi-e greu, il chem in rugaciunile mele, asa cum am facut si cat a fost in viata”

PARINTELE CLEOPA – cateva invataminte esentiale dintr-o viata plina de minuni

MARTURII despre darurile duhovnicesti ale CUVIOSULUI CLEOPA de la Sihastria

PARINTELE CLEOPA – (†2 dec. 1998): “MANCA-V-AR RAIUL SA VA MANANCE!” (inedit audio si video)

PARINTELE CLEOPA – GANDUL LA MOARTE (si video)

Parintele Cleopa: DA, NOI SUNTEM CEI DE PE URMA! Proorocii mincinosi si minunile dracilor. ENOH SI ILIE

Parintele Cleopa: ZIDURI, ZIDURI, ZIDURI…

PARINTELE CLEOPA: “Ar trebui sa plangem in toata ziua, dar traim in nesimtire”. POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC

Parintele Cleopa si INIMA DE MAMA

Intalnire intre Parintele CLEOPA si Cuviosul PAISIE AGHIORITUL

PARINTELE ARSENIE PAPACIOC SI PARINTELE CLEOPA. Cand se intalnesc Batranii sfinti si se bucura ingereste unul de altul… “Maica Domnului, cum de l-ai adus aici!”

SCRISORILE PARINTELUI CLEOPA CATRE PARINTELE ARSENIE BOCA: “Sunteti un izvor curat din care se adapa oile lui Hristos”. Marturia IPS Antonie Plamadeala despre AJUTORUL DAT DE PARINTELE ARSENIE PARTIZANILOR FAGARASENI

Moravuri ecleziale: EGOISMUL “DREPTMARITOR” SI RAVNA DIN MANDRIE

PARINTELE CLEOPA despre DREAPTA MASURA, SFATUIRE, SMERENIE, despre ispitele calugarilor si ale celor ce nazuiesc spre daruri mari: “CATE OLEACA, INCET…”

PARINTELE CLEOPA DESPRE PAZA MINTII: “Sa nu iesi la razboi fara Mine!” (1)

PARINTELE CLEOPA DESPRE PAZA MINTII: “Sa nu iesi la razboi fara Mine!” (2)

ISPITA ANGELISMULUI SAU INSELAREA DIN RAVNA CEA CU MANDRIE – Cazul parintelui Ioil din manastirea Slatina si discernamantul Avvei Cleopa

CADERILE “DE-A DREAPTA”. Noi invataturi si pilde de pateric romanesc culese de IPS Antonie Plamadeala. CONDITIILE FAPTELOR CU ADEVARAT MANTUITOARE

PARINTELE CLEOPA despre CONDITIILE DOBANDIRII PACII IN INIMA si despre SFARSITUL LUMII: “Urgia lui Dumnezeu, toate acestea striga la cer si nu stim pana cand…”

PARINTELE CLEOPA: Paza mintii si rugaciunea inimii. IMAGINATIA – “pod al dracilor” care impiedica rugaciunea curata – si ISPITA RATIUNII “TEOLOGHISITOARE”, de care “RADE DRACUL CU GURA PANA LA URECHI”: “Cand te rogi nu teologhisi, ci trebuie sa te doara inima pentru pacate”

Parintele Cleopa DESPRE VISE, VEDENII, GHICITORII, VRAJITORII SI “DRACII ARHICONI”: “Auzi cum amesteca diavolul otrava cu mierea ca sa te duca in iad?”

Parintele Cleopa despre FUGA DIN FATA PRIMEJDIILOR

Parintele Cleopa: CE PRETUIESTE DUMNEZEU?

PARINTELE CLEOPA (†2 decembrie 1998) despre DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMÂNESC: “Ortodocsi trebuie sa stam pana la moarte”

Sfantul Gheorghe de la Cernica si Parintele Cleopa – RANDUIELI DE IMPARTASIRE PENTRU CALUGARI SI MIRENI


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Parintele Cleopa, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, VIDEO

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

1 Commentariu la “PARINTELE CLEOPA – 20 DE ANI DE LA NASTEREA IN CERURI: “Manca-v-ar Raiul! Va pun intr-o traista si la Rai cu voi! Va rog sa va fie draga Biserica!”. AMINTIRI DIN VIATA IN PUSTIE, SUB PRIGOANA, despre pustnicii din muntii Sihlei, PREDICA LA POSTUL CRACIUNULUI si alte INREGISTRARI AUDIO. “Nu fă tu! Nu fă tu! Nu fă tu!”

  1. S-avem parte de binecuvântarea și de rugăciunile lui !!!

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Articole recomandate

Rânduială de rugăciune

Articole Recomandate

Carti recomandate