PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA la praznicul Sfintilor Imparati Constantin si Elena

21-05-2010 Sublinieri

Cititi si:

Predica Mitropolitului Augustin de Florina la pomenirea

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

Contribuţia oferită umanităţii de Constantin cel Mare

Iubiţii mei, o zi luminoasă şi plină de bucurie a răsărit astăzi, sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi a mamei lui, Elena. Constantin şi Elena sunt două nume cunoscute şi populare nu doar naţiunii eline, ci întregii lumi ortodoxe. O mulţime de bărbaţi şi de femei poartă numele lor. Şi nu doar oameni simpli, ci şi principi şi regi, şi împăraţi, şi generali. De asemenea, multe biserici de la oraşe şi sate, capele şi paraclise au ca hram numele lor şi astăzi sărbătoresc. Sărbătoreşte şi frumoasa biserică a lor în Aminteos din Mitropolia Florinei, care a fost construită într-o perioadă de timp scurtă.

***

Sfântul Constantin a fost numit de istorie „Mare”. Şi acest epitet, care rar se conferă, nu este gratuit; nu este un titlu de nobil ca unele titluri ale împăraţilor din Occident. Corespunde realităţii, precum vom vedea.

Mare a fost numit şi la fel de demn şi slăvitul fiu al Makedoniei noastre, Alexandru. […] Dar opera Marelui Constantin este superioară operei marelui Alexandru. Pentru că marele Constantin a insuflat crearea unei civilizaţii creştine. Şi nu doar a zămislit ideea, ci s-a şi luptat neabătut pentru materializarea ei. Aşa a luat naştere statul său creştin, cunoscut în istoria universală cu numele de „Imperiul bizantin”. Imperiul bizantin este un stat excepţional şi unic; unic în ceea ce priveşte scopul, unic în ceea ce priveşte durata.

În ceea ce priveşte scopul mai întâi. Care stat de astăzi mai are idealurile, pe care le-a avut Bizanţul? Există vreo 160 de state, ale căror steaguri flutură în curtea Organizaţiei Naţiunilor Unite. Care din aceste state are idealurile cu care a trăit şi s-a dezvoltat Bizanţul? Care este scopul acestor state astăzi? Dacă scopul omului nu este „să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri” (Isaia 22, 13; I Corinteni 15, 32), cu atât mai mult scopul unui stat nu trebuie să fie material. Aşadar, scopul statului bizantin nu a fost materia (prosperitatea materială, dezvoltarea materială, exploatarea materială a resurselor profitabile, a apelor şi a solului, impunerea prin forţă, cuceririle). Scopul Bizanţului a fost înalt, ceresc, superior şi celui imaginat în Statul (Πολιτεία) lui Platon, care a încercat să-l materializeze, dar a eşuat. Scopul Bizanţului a fost aplicarea, propovăduirea şi răspândirea Sfintei Evanghelii, creştinarea şi civilizarea popoarelor barbare.

Aşadar, Bizanţul a fost centrul, din care a iradiat credinţa creştină în Răsărit şi Apus. Unicul stat în ceea ce priveşte scopul pe care şi l-a impus. Însă unicul şi în ceea ce priveşte durata pe care a avut-o. Deschideţi istoria. Câţi ani au durat regimurile acestei lumi? Cât a durat democraţia lui Pericle în Atena? Cât a ţinut regimul oligarhic al lui Lycurgos în Sparta? Câte zile a avut regatul marelui Alexandru? Cât a durat împărăţia perşilor, a asirienilor, a babilonienilor şi a altor neamuri? Cel mult 4-5 secole. În timp ce Imperiul bizantin, fenomen unic, a ţinut 1100 de ani. Şi a fost centrul întregii lumi, farul, campionul, avangarda care s-a luptat pentru idealurile creştine.

Constantinopolul, în care marele Constantin şi-a mutat reşedinţa dinadins, a devenit noua capitală. În el cea mai înaltă construcţie era o coloană, deasupra căreia iradia o cruce mare. Marele Constantin, cu dumnezeiască insuflare, şi-a dat seama că este o nedreptate să fie prigoniţi creştinii, care nu sunt elemente răufăcătoare, vrednice de nimicire. S-a convins că creştinii, oriunde s-ar afla, fie ca soldaţi şi ofiţeri, fie ca funcţionari, fie ca simpli cetăţeni, sunt sarea şi lumina lumii. Şi în timp ce Roma decădea, noua Romă, Constantinopolul, înflorea cu elementul creştin.

Pe acest nou element înfloritor, pe acest teren solid, şi-a întemeiat statul său marele Constantin, stat cu o unică orientare: să trăiască el însuşi, dar să răspândească şi altora Evanghelia. Şi în asta constă marea lui contribuţie. Şi nu doar Constantinopolul, ci şi Tesalonicul, a doua cetate a imperiului, a fost un centru misionar. Din Tesalonic şi din Constantinopol au pornit vulturii Duhului, marii misionari şi apostoli ai neamurilor. Au pornit Chiril şi Metodie şi au propovăduit sârbilor, bulgarilor…; au ajuns până nordul extrem semănând sămânţa Evangheliei… şi botezând.

Tot pe terenul Bizanţului s-au întrunit Sinoadele Ecumenice şi Locale. Marele Constantin a făcut începutul. În 325 d.Hr. a invitat la Niceea Bitiniei 318 Părinţi purtători de Dumnezeu la primul Sinod Ecumenic, care a alcătuit cel mai important text după Sfânta Scriptură. Nu există, subliniez asta, o filozofie mai mare în lume decât adevărurile care sunt cuprinse în cuvintele scurte ale Simbolului de Credinţă, ale Crezului. Crezul este scris nu doar cu creionul şi cu cerneală; este scris cu sângele eroilor credinţei noastre. Pe terenul Bizanţului s-au întrunit şi toate celelalte sinoade ecumenice ulterioare.

În hotarele statului bizantin au luat fiinţă şi faimoasele mănăstiri. Mănăstirile nu au fost, cum calomniază ateii şi necredincioşii, focare ale trândăviei, indolenţei şi lenevirii, ci au fost universităţi ale epocii; graţie acelor mănăstiri, şi în principal Sfântului Munte, a fost salvată bogăţia filozofiei, istoriei şi poeziei eline.

Aşadar, Constantinopolul a ţinut 1100 de ani. Şi apoi? O, nenorocire! Pe 29 mai – comemorarea anuală la care trebuie să plângă întregul neam, iar clopotele să bată funebru în tot elenismul – , pe 29 mai 1453 mulţimi barbare, asiatici neciopliţi împinşi de mania distrugerii au intrat în Cetate prin foc şi fier. Şi atunci, pe meterezele ei, a căzut ultimul împărat care a purtat acelaşi nume cu primul, acel Constantin I (324-337), şi iarăşi, acest Constantin al XI – lea Paleologul (1449-1453). Şi prima faptă a ocupanţilor care a fost? Un barbar s-a urcat pe turla Sfintei Sofia, a smuls Cinstita Cruce şi în locul ei a înălţat semiluna, simbolul întunericului şi al barbariei. De atunci s-a stins capodopera Bizanţului, a murit Imperiul bizantin.

***

A murit? Nu, nu! Oamenii mor, ideile nu mor. Ideea Imperiului bizantin trăieşte în inimile elinilor. Trăieşte ca un rai, ca o legendă, ca o istorie. Trăieşte! Eu cred neclintit şi în ciuda păcătoşeniei mele proorocesc, întemeindu-mă pe cuvintele Sfântului Cosma Etolianul că – nu neamul nostru, nu generaţia noastră, pentru că a păcătuit mult şi etnic, şi politic, şi religios – o nouă generaţie, care vine, va vedea împlinindu-se cuvintele „Din nou, cu ani şi vremi, iarăşi ale noastre vor fi”. Aceştia, cred asta şi o strig, se vor învrednici să prăznuiască şi să liturghisească în biserica Sfintei Sofia.

Acest vis va deveni realitate cu o condiţie. Dacă statul nostru, ca urmaş al Bizanţului, insuflat de idealurile marelui Constantin, dacă vom avea ca emblemă a noastră „În acest semn vei învinge” („En touto nika”). Celelalte state pe steagurile lor au alte simboluri. Elada are Cinstita Cruce. Prin „En touto nika” vom merge înainte. Şi cu toate piedicile sunt sigur că neamul acesta, mic în întindere, dar mare în idealuri, va trăi în Hristos Iisus, pe Care, copii ai elinilor, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii. Amin.

† Episcopul Augustin

(Omilie a Mitropolitului de Florina, părintele Augustin, în Sfânta Biserică a Sfinţilor Constantin şi Elena în Aminteos, 21-5-1976, într-o zi de vineri)

(traducere: M.L., sursa: http://www.augoustinos-kantiotis.gr/?p=12286)


Categorii

Mitropolitul Augustin de Florina, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, Sfintii Imparati Constantin si Elena

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

9 Commentarii la “PREDICA MITROPOLITULUI AUGUSTIN DE FLORINA la praznicul Sfintilor Imparati Constantin si Elena

  1. http://www.youtube.com/watch?v=Gke1BN7k2gM

    ce parere aveti despre acest documentar?

  2. tuturor celor care poarta numele Sfintilor Imparati Constantin si Elena :

    http://www.youtube.com/watch?v=Zsi2_YcicX0&feature=related

  3. Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena

    Sfântă Elena, Împărăteasă,
    Tu eşti floare prealeasă,
    La Hristos şi Sfânta Fecioară
    A noastră mijlocitoare.

    Sfântă Elena povăţuitoare,
    Tu eşti maicilor apărătoare,
    Celor ce poartă al tău nume,
    Îi ajuţi în fapte bune.

    Tu, împărăteasă te-ai învrednicit,
    Cu Împărăteasa Cerului a locui.
    Tu în Rai te veseleşti
    Cu Maica lumii cereşti.

    Ai fost trimisă de al tău fiu
    În Ierusalimul viu
    Şi ai plecat a căuta
    Sfânta Cruce a afla.

    Sfântă Elena ,frumos crin,
    Maica Sfântului Constantin,
    Ajunsă la Ierusalim,
    Noi ,mare cinste primim.

    Pentru că tu ai găsit,
    Crucea , pe care S-a jertfit,
    Scumpul nostru Mântuitor,
    Pentru a salva acest popor.

    Dar atunci s-a întâmplat,
    Mare minune de neuitat,
    Pentru că ai găsit,umblând,
    Trei cruci mari,neştiind,

    Care este Crucea Sfântă
    Ce ne-a scăpat de osândă.
    În tot acest timp trecea,
    Un mort ,spre a-l îngropa,

    Iar tu atunci te-ai gândit,
    Ca pe mort sâ îl învi,
    De el crucile ai apropiat,
    Şi la ultima s-a ridicat.

    Aşa tu ai găsit,
    Crucea pe care s-a jertifit
    Domnul nostru Iisus,
    Având putere de sus,

    Pe adormiţi a-i îvia,
    Şi pe creştini a-i îndrepta,
    Pe cale ce duce sus,
    În Rai ,la Domnul Iisus.

    Tot în acel loc minunat
    Dumnezeu ţi-a arătat,
    Unde sunt Sfintele Piroane
    Bătute-n mâini şi în picioare,

    Făcând minuni şi cu acestea,
    Şi tot ducându-se vestea,
    Multă lume a aflat,
    Şi de boli s-a vindecat.

    Tu acolo-n locul sfânt
    18 Biserici ai construit,
    În locul unde S-a jertifit
    Al nostru Iisus Iubit.

    Sfânta Împărăteasă Elena
    Să ne ajuţi pururea,
    Să Îl rogi pe Dumnezeu
    Să ne păzească mereu.

    Sfinte Împărate Constantin,
    Darul nostru cel divin,
    Tu eşti al nostru odor
    Pentru acest sfânt popor

    Tu ,Sfinţite Împărate,
    Ai salvat creştini din moarte,
    Ţie ţi s-a arătat
    Pe cer ,semn prea luminat,

    Sfânta Cruce ai văzut,
    Semnul ceresc luminând,
    Şi din cer glas îti grăi
    “Cu acest semn vei birui”

    Această Sfânta minune,
    La ostaşi te-ai dus a spune,
    Şi la luptă când plecai,
    Pe steaguri aşa scriai:

    “Iisus Hristos NIKA”
    De pe care nu lipsea,
    Semnul cresesc ,Crucea Sfântă
    Câştigând tu orice luptă.

    Cel mai Sfânt dintre –mpăraţi,
    Tu ai luminat pe fraţi,
    Prin a ta încreştinare,
    Scăpându-i de la pierzare.

    Constantine ,preamărit,
    Dumnezeu te-a -nvrednicit ,
    A-I vedea Preasfânta- I Faţa,
    Şi-a te-aduce la viaţă.

    Căci lepra te-a năpădit,
    Şi tu mult ai suferit,
    Dar Preabunul Dumnezeu,
    Te-a scăpat şi de-acest rău,

    Bucură-te Constantine,
    Că astăzi ,tu ,petreci bine,
    Sus în cer cu Maica ta,
    Şi cu Sfinţii pururea.

    Aşa cum ai ajutat,
    Mulţi creştini ai luminat,
    Atât cât ai trăit în lume
    Aşa să ne ajuţi ,Bunule.

    Să mijloceşti la Dumnezeu,
    Pentru sfânt poporul tău
    Care cinsteşte a ta pomenire
    Spre a ne vedea în veşnicie.

    Pe voi Părinţii Creştinilor,
    Vă rugăm maimarilor,
    Ca să mijlociţi mereu,
    Sus la Bunul Dumnezeu

    Să ne ajutaţi Sfinţilor ,
    Să venim la voi ,Părinţilor,
    Cu toţi să ne veselim
    În vecii vecilor .Amin.

  4. Cu toate ca este lunga, predica parintelui Cleopa este foarte actuala si plina de invataminte.

    http://paginiortodoxe2.tripod.com/predici_cleopa_sfinti/predica_sf_imparati.html

    Spune Sf. Constantin: „Recunosc că Dumnezeu mi-a dat sufletul, viaţa, respiraţia, şi simţămîntul. Ştiu foarte bine, că acei ce şi-au pus speranţa lor în Dumnezeu, nu au nevoie de stima, nici de dragostea oamenilor şi că ei posedă onoruri cu atît mai mari, cu cît duc o viaţă mai scutită de greşeli şi de păcate … Dacă va fi cineva care să nu voiască a fi vindecat, să nu arunce greşala sa asupra nimănui. Remediul şi vindecarea se oferă la toată lumea, numai fiecare se cuvine să ia aminte ca să nu atace o religie a cărei nevinovăţie şi sfinţenie sînt dovedite.”

    Dupa ce explica contextul istoric al vremii, si tot ceea ce Sf. Constantin si mama sa Sf. Elena au infaptuit, Pr. Cleopa ne reaminteste de conducatorii nostri credinciosi, care au condus tara pe temelia credintei:

    Vă amintesc că am avut şi noi, românii, mari domni creştini, care după exemplul lui, au fost apărători de ţară, iubitori de pace, păzitori ai dreptei credinţe şi neîntrecuţi ctitori de biserici şi mînăstiri. Dintre aceştia amintim pe Mircea cel Bătrîn, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Sfînt, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Petru Rareş, Vasile Lupu şi mulţi alţii. Ce sînt evlavioasele domniţe românce, ca Despina lui Neagoe, Teofana, mama lui Mihai Viteazul, Elena lui Matei Basarab sau Ana lui Alexandru cel Bun, Maria lui Ştefan cel Mare, Elena lui Petru Rareş şi Ruxandra lui Alexandru Lăpuşneanu şi atîtea altele, dacă nu urmaşele Sfintei împărătese Elena? Căci ele, alături de domni, zideau biserici, ctitoreau mînăstiri, făceau danii preţioase pe la sfintele locaşuri, care se văd pînă astăzi. Ce este Constantin Brîncoveanu cu cei patru fii ai lui, alături de vrednica soţie, Maria, cu cei încă şapte fii, dacă nu martiri ai lui Hristos şi apărători ai credinţei Ortodoxe în ţara noastră?

    Deci, şi noi, să urmăm întru toate lui Hristos, Apostolilor, sfinţilor şi înaintaşilor noştri. Să apărăm cu bărbăţie dreapta credinţă a Bisericii noastre Ortodoxe. Vor apărea mulţi eretici şi urmaşi ai lui Arie, care vor încerca să ne strice unitatea credinţei şi să ne tulbure sufletele. Să nu-i ascultaţi. Ţineţi la Biserica lui Hristos, iubiţi sfintele slujbe, ascultaţi de păstori şi de mai-marii noştri rînduiţi de Dumnezeu. Apoi fiţi statornici în faptele bune, blînzi, smeriţi, paşnici şi iubitori de sfinţi, ca nişte fii ai lui Dumnezeu şi urmaşi ai Sfinţilor Împăraţi. Bărbaţi, urmaţi Sfîntului Constantin în toate şi luaţi în viaţă toiagul Sfintei Cruci! Iar femeile să urmeze exemplul Sfintei Elena, devenind mame credincioase, bune educatoare ale copiilor, fiice evlavioase ale Bisericii.

    Asadar conducatorii de astazi ai tarii ar putea avea in Sf. Constantin exemplul cel mai stralucit de dreapta conducere a unei natii.

  5. HRISTOS S-A INALTAT!

    CANTAREA DE LAUDA PENTRU SFANTUL
    IMPARAT CONSTANTIN CEL MARE,
    adusa de Sfantul Nicolae Velimirovici :

    “Stralucitoarea CRUCE lui Constantin i se arata;
    Constantin o vede si slaveste pe Dumnezeu.
    Un semn era ea de la Fiul lui Dumnezeu;
    Nimic decit el nu este mai frumos:
    El este semnul suferintelor si tulburarii din viata,
    Dar si semnul biruintei finale.
    Prin acest semn lucrator de minuni
    Constantin a pornit si-a invins pretutindeni.
    In inima Romei pagane ce CRUCEA prigonea,
    CONSTANTIN A INALTAT A DOMNULUI CRUCE,
    STINDARD SLAVIT.
    Semnul ce trei veacuri sfaramat la pamant
    si necinstit fusese,
    A devenit acum al Romei stindard sfant!
    Scuipat fusese el timp de trei sute de ani;
    Pamantul se saturase de sange mucenic.
    Dar trufasii regi si sinistrii imparati
    Cazuta-au la pamant,unul cate unul,
    Precum trestii uscate.
    Sfanta Cruce insa,cea odinioara scuipata
    Ramas-a dreapta,incununata cu slava,
    Tainic si maret stralucind in lume.
    A ei putere Marele Constantin recunoscut-a,
    Si a inaltat-o inca si mai sus.
    De aceea sfantul sau nume
    In calendar este trecut si sfintit.”

    Slava Domnului si pomenit in veci! Amin.

  6. Pingback: Predica audio si meditatie duhovniceasca la SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA: Intru acest semn sa luptam si sa biruim! -
  7. Pingback: SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA si responsabilitatea noastra. PREDICI AUDIO -
  8. Pingback: SFINTII MARI IMPARATI SI INTOCMAI CU APOSTOLII CONSTANTIN SI MAICA SA ELENA. Lectia de istorie a Parintelui Gh. Metallinos: cine sunt detractorii sfantului imparat? - Recomandari
  9. Pingback: SFANTUL CONSTANTIN CEL MARE si SFANTA SA MAMA, ELENA, Imparatii “de Dumnezeu incununati”. Predici audio si video. Viata si politica religioasa a Sfantului Imparat. CE RAMANE ASTAZI DIN MOSTENIREA CONSTANTINIANA? -
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate