Sași reveniti in Romania pentru a face agricultura de subzistenta: UNIUNEA EUROPEANA E DE-A DREPTUL MALEFICA! Nu noi am aderat la UE, ci UE ne-a cucerit
La câţiva ani după revoluţie, în 1995, Willy şi Lavinia Schuster îşi luau cei doi copii – un băiat de nici patru ani şi o fetiţă de doar un an – şi plecau în Germania, asemenea sutelor de mii de saşi şi şvabi porniţi în exod din România imediat după căderea comunismului. După trei ani erau însă “înapoi acasă”, lecuiţi de ce înseamnă viaţa într-o ţară a Uniunii Europene. În 1998, s-au stabilit la Moşna, veche aşezare săsească din apropierea Mediaşului şi locul de baştină al părinţilor Laviniei, unde ochiseră o casă cu vreo 2 hectare şi jumătate de curte şi grădină, pe care au dat 21.000 de mărci germane. Au refăcut-o, au ridicat o şură, un grajd şi un hambar, şi-au cumpărat două vaci şi un cal şi s-au început să facă agricultură. (…)
Willy a descoperit agricultura bio când o organizaţie din Elveţia a lansat un program de ajutorare a câtorva zeci de ţărani şi mici meseriaşi români pentru a-şi pune pe picioare propriile afaceri. În fiecare an, din 1994 până în 2000, a petrecut cel puţin trei luni în Elveţia, ca translator pentru ţăranii români veniţi să se instruiască în fermele ecologice elveţiene. Din ’97 i s-a alăturat şi Lavinia, tot ca translator, dar la cursurile unei “şcoli de ţărănci de munte”, unde nevestele viitorilor fermieri români învăţau cum să utilizeze cât mai eficient resursele unei gospodării eco. “Şi uite-aşa am prins drag de agricultura bio, despre care până atunci nu ştiusem mai nimic. Şi ne-am hotărât să ne facem şi noi o fermă ecologică”, îşi aminteşte Willy Schuster.
“De fapt, nu o fermă, doar o gospodărie ţărănească ecologică, de subzistenţă, aşa cum aveau pe vremuri bunicii şi străbunicii noştri, din care noi zicem că se poate trăi bine, dacă nu ai pretenţii foarte mari, mai ales în privinţa câştigului financiar”, îl corectează soţia sa Lavinia.
Fuga de UE
De ce nu şi-au făcut gospodăria în Germania?
“Simplu. În primul rând că e foarte greu, aproape imposibil dacă n-ai o căruţă de bani.
Apoi, în România eşti mult mai liber, nu-ţi cheamă vecinii poliţia şi pompierii dacă te-apuci seara să faci un grătar în curte, cu prietenii. Dar în primul rând am vrut să fugim de UE, care vine cu tot felul de restrişti pe capul omului, e de-a dreptul malefică. Dar nu ne gândeam că o să ne ajungă din urmă aşa de repede şi în România!”, explică Willy.
“În 2007, pe 1 ianuarie, când toată lumea din România nu vorbea decât despre cât de bine o să ne meargă în UE, eu şi soţia eram foarte trişti, am plâns de parcă ne murise mama. Nu ne-am bucurat deloc că România intrase în UE, pentru că ştiam ce ne aşteaptă. De fapt, nu noi am aderat la UE, ei ne-au înghiţit, e fals să zici aderarea României la UE, corect e înghiţirea României de către UE, cucerirea României de către UE. Acum şi-au dat seama şi românii că s-au bucurat degeaba atunci, că au fost nişte proşti când au primit aşa, cu braţele deschise, tot ce ne-a adus UE asta”, spune bărbatul. După care conchide, pe acelaşi ton: “De ce credeţi că nu intră în UE Elveţia sau Norvegia, v-aţi întrebat vreodată? Vă spun eu: pentru că şi elveţienii, şi norvegienii vor să fie ei stăpâni în ţara lor, nu să le spună alţii ce au voie să facă şi ce nu şi cum să trăiască la ei acasă!” (…)
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Bine că ni se întorc saşii şi şvabii. S-au “lecuit” de viaţa într-o ţară a UE, sau de oriunde altundeva, muuult mai repede decât românii. Au văzut că viaţa (la ţară) din România are un potenţial nelimitat. Şi-au ridicat singuri o şură, un hambar, şi-au cumpărat două vaci şi au început să facă agricultură. Modest. Fără pretenţii. Fără mulţi bani. Cu multă muncă şi seriozitate. S-au folosit de un program elveţian de ajutorare a unor ţărani români (!!!). Au făcut o gospodărie ţărănească “aşa cum aveau pe vremuri bunicii şi străbunicii noştri, din care noi zicem că se poate trăi bine, dacă nu ai pretenţii foarte mari, mai ales în privinţa câştigului financiar”. Sănătoasă gândire. Oare câţi români gândesc aşa? Puţini, foarte puţini.
De ce s-au întors să facă agricultură în România? Pentru că e mai ieftin, au mai puţine restricţii şi eşti (încă) mai liber. Fair enough.
Observaţia celor doi saşi este foarte corectă: nu am aderat noi la UE, ci UE ne-a “înghiţit” pentru că aşa trebuia. Nu îndeplineam nici un criteriu de pe nici o agendă, şi acum cu atât mai puţin. Nu s-a ţinut seama de nici o evidenţă. România trebuia să intre în UE cu orice preţ. Tot circul aderării la UE a fost făcut pentru prostirea proştilor, şi pentru adormirea vigilenţei românilor, dacă mai rămăsese ceva de adormit. Nici nu au făcut prea mult efort de convingere. Am fost chiar “flataţi” să intrăm în UE, am fost bucuroşi că ne-au băgat în seamă. Am fost bucuroşi să fie alţii stăpâni în ţara noastră, în timp ce noi am fugit pe unde s-a putut, lăsând în urma noastră locul gol şi liber pentru ca alţii să se înstăpânească în ţara noastră, bineînţeles cu totala susţinere a numeroaselor cozi de topor autohtone.
Chiar aşa? Da.
Aşa ne trebuie!
Foarte frumos articol, si foarte de bun simt sasii astia… Da, subscriu in totalitate, UE este o inchisoare… Nu s-a facut niciodata un referendum pentru intrarea in UE, iar din aceasta cauza eu consider ca este un abuz, ba chiar orice partid politic ar trebui sa pretinda ca intrarea in UE este lovita de nulitate. Mascarada cu referendumul acela de aprobare a “Constitutiei europene” din 2003 nu poate tine loc de referendum. Referendumul pare a fi cuvantul care zgarie urechile tradatorilor “europeni”, tradatori ai popoarelor din Europa si a mostenirii lor crestine.
Foarte adevărate cele din articol!
Acest articol tocmai pentru a arata ca UE este lucrarea celui rau. O fi dar nu in felul asta putem dovedi ceva. Poate nu stiti dar din Romania au plecat sute de mii de germani si s-au intors poate vreo cativa, din cei care nu au reusit poate sa-si faca un rost pe acolo. Altfel cum explicati ca milioane de romani ortodocsi au pleact neuitandu-se inapoi si o mana de germani protestanti s-au intors?
Problema este alta, semnalata de altfel in alte articole ale blog-ului: nimeni nu mai da doi bani pe traditii si credinta si foarte putini se reintorc la ele. Dintre cei putini ce se reintorc, majoritatea o fac pentru a scapa de esec si nu din convingere. Cam ca unii care merg la manastire urmand acelasi rationament.
@Mircea:
Sasii nu sunt de pus in aceeasi oala sociala cu romanii plecati la munca. Ei sunt recunoscuti de Germania ca cetateni rapid pentru ca acolo inca dainuie traditia cetateniei prin etnie. Asadar, sasii beneficiaza de un statut si de drepturi egale cu germanii si total diferite de romanii care stau cu anii acolo, beneficiind de drepturi minime, cel mult, avand un permanent statut de imigranti. Iar a fi cetatean german inseamna a fi parte dintr-unul din sistemele sociale cele mai puternice ale lumii. Un cetatean german, fie si somer, are un stat net superior unui imigrant.
Pe scurt, totusi sasul respectiv chiar a ales intre viata dusa la oras si vacante petrecute in Grecia sau alte tari insorite si viata dusa la tara, in Romania. Alegerea are semnificatia ei, avand in vedere ca viata la tara a pretuit mai mult pentru acest german decat comoditatea vietii sau exactitatea si corectitudinea administratiei germane. Si sunt destui crestini ortodocsi care zic ca iubesc Biserica si traditiile dar care admira sistemele administrative occidentale mai mult decat viata la tara, de pilda.
Familia Schuster a spus un lucru foarte important: “dacă nu ai pretenţii foarte mari, mai ales în privinţa câştigului financiar”.
Adica familia Schuster nu pune accentul exclusiv pe BANII, ci prefera sa traiasca sanatos si cat mai omeneste posibil. Asta da morala sanatoasa. Se pare ca cei din familia Schuster au realizat ca este mai important sa cultive relatile intre ei si intre ceilalti semeni. Astfel goana dupa banii si dupa faima a fost inlocuita cu dragostea familiala, intelegand ca timpul pierdut in afara familiei nu se mai poate recupera nici o data, copii cresc si de multe ori iti doresti sa te intorci in timp si sa recuperezi ce ai pierdut.
Sa nu imi spuneti ca lui Willy nu iar place o masina scumpa si un portofel plin. Va garantez ca i-ar place, dar spre deosebire de altii a inteles ca acestea au un pret mult prea mare pentru familia sa. Si cum lui Willy nu ii place sa recupereze timpul pierdut a trebuit sa faca o alegere nu tocmai usoara. Si cu barbatie el si sotia lui au ales, cinste lor ca au preferat modestia in locul banilor si traditia strabunilor in locul faimei.
Nu acelas lucru se poate spune despre multi semeni de ai nostri plecati prin multe alte zari.
Danielo,
In Romania a fost un referendum pentru intrarea in UE.
@admin
Eu credeam ca scopul articolului era infierarea UE ca sursa a raului. Inteleg acum ca de fapt articolul face elogiul vietii la tara. Intrezaresc accente samanatoriste in raspunsul dat si accept optiunea viata la tara vs. viata la oras insa imi este greu sa stabilesc linia de conduita a articolului. Nu stiu daca ma intelegeti insa cand cineva striga lupul! lupul! chiar si atunci cand vede un catelus de plus risca sa nu poata convinge. Nu pe cei care sunt deja convinsi ci pe cei care ar putea fi convinsi, si astia sunt foarte multi. Partea dureroasa este ca pentru a-i readuce la credinta pe cei care ar putea fi convinsi trebuie mai mult efort decat a predica la cei deja convinsi. Dar poate ca nu asta este scopul blog-ului.
Daca scopul blog-ului este intarirea credintei la cei ce o au deja atunci inteleg.
Cred ca avem nevoie de oameni care sa poata ajuta alti oameni chiar si in contextul unei mondializari galopante. Spunea pr. Seraphim Rose ca trebuie sa lasam apusul ca asta este deja pierdut, si spunea asta acum cateva zeci de ani. Insa nu cred ca se referea la persoane ci la institutii.
Poate nu sunt clar in ceea ce vreau sa spun. In cazul asta, iertare!