SECETA face RAVAGII in MOLDOVA (video)

• Jurnalul National: Seceta face ravagii în Botoşani: Fântânile au secat, iar culturile agricole sunt “în stare critică”

Sute de fântâni din judeţul Botoşani au rămas fără apă din cauza secetei. Cele mai grave probleme sunt în comuna Lunca, unde peste 50% dintre puţuri au secat. Potrivit primarului localităţii, Marcel Marcu, mai mult de jumătate dintre gospodăriile comunei au nevoie de o sursă alternativă de apă. Şi culturile sunt compromise din cauza secetei prelungite de anul trecut. Cele care au avut cel mai mult de suferit din cauza cantităţilor minime de apă din sol sunt culturile de rapiţă, distruse în proporţie de 60% şi cele de grâu.

“Pe seceta asta avem partea din amonte, de dealuri, cu fântânile secate şi nu au nicio sursă de apă. Oamenii trebuie să coboare de pe deal cu găleţile în mână, să ia apă de la fântânile din centrul satului. Noi nu avem bani pentru a face o aducţiune“, a declarat pentru Agerpres primarul din Lunca.

Edilul susţine că în anii precedenţi a făcut foraje de mare adâncime, până la peste 200 de metri, însă nu au fost identificate izvoare. La rândul său, primarul comunei George Enescu, Angela Toma Grădinaru, vorbeşte despre existenţa unui fenomen de secetă fără precedent. “Toate fântânile au un nivel al apei scăzut cu peste 50%. Sunt, din păcate, locuri unde chiar nu mai este apă“, a mai spus Grădinaru.

Culturile agricole, în stare critică

Lipsa apei face ca şi culturile agricole de toamnă din judeţul Botoşani să fie în stare de vegetaţie critică. Spre deosebire de anul trecut, deficitul de apă din sol depăşeşte 100 de litri pe metru pătrat.

“Deficitul de apă din sol este de peste 100 de litri pe metru pătrat, ceea ce înseamnă nu grav, ci foarte grav. Precipitaţiile din ultima perioadă au fost nesemnificative”, a şeful Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Botoşani.

Potrivit acestuia, cele mai afectate sunt culturile de rapiţă, grâu şi orz. Oficialii DADR susţin că situaţia critică nu are soluţii decât prin precipitaţii, în condiţiile în care sistemele de irigaţii nu pot fi utilizate pe timpul iernii. (V.M.)

• Evenimentul.ro: Secetă cruntă în Moldova

Ogoare crăpate, fântâni secate şi multă îngrijorare pe chipurile agricultorilor, asta se vede acum în mai toată Moldova. Vinovată este seceta instalată încă din august şi care a permis cu greu arăturile şi semănăturile de toamnă, dar şi dezvoltarea culturilor de grâu şi rapiţă înfiinţate cu mari eforturi. Şi totuşi, mai rău decât lipsa apei din sol ar fi un ger care ar distruge tot ce a răsărit până acum, spun agronomii.

La Botoşani, pământul crapă

De departe, cele mai mari probleme sunt în judeţul Botoşani, unde ultima ploaie a căzut în august. În toamnă s-a putut cu greu ara, iar culturile înfiinţate sunt aproape distruse. Oficialii susţin că 60 la sută din cultura de rapiţă a fost compromisă de secetă, iar unii fermierii se plâng chiar că au pierdut aproape tot. „Din evaluările noastre, rapiţa este compromisă în proporţie de 60 la sută, iar momentan facem evaluări la grâu. Este o perioadă foarte grea şi fiindcă nu plouă, dar şi pentru că avem variaţii mari de temperatură. În 24 de ore, termometrul trece de la 12 grade la minus 4-5 grade Celsius”, ne-a declarat Cristian Delibaş, şeful Direcţiei pentru Agricultură.

Unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri din judeţ, Ionel Nechifor, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine MOLDOOVIS, a declarat că rapiţa este compromisă integral. „Per total, culturile de toamnă sunt compromise în proporţie de 80 la sută, iar rapiţa – 100 la sută. La grâu mai avem speranţe că îşi va reveni. Este o secetă excesivă, din august şi până acum, adică timp de şapte luni, nu a plouat deloc. Eu aşa ceva nu am întâlnit, de când mă ştiu. Nu am întrebat părinţii, dar cred că nici ei nu au întâlnit o toamnă şi o iarnă fără precipitaţii. Sperăm ca la culturile de primăvară să avem un nivel bun de umiditate în sol pentru a putea face însămânţările”, a precizat dl Nechifor, adăugând că lipsa ploilor a dus şi la creşterea costurilor cu înfiinţarea culturilor. Terenul este foarte uscat, se ară greu şi se consumă multă motorină. Agronomii au făcut o analiză a stării de vegetaţie din luna decembrie a anului trecut, iar rezultatele arată că deficitul de apă din sol depăşeşte 100 de litri pe metru pătrat.„Asta este nu grav, ci foarte grav. Precipitaţiile din ultima perioadă au fost nesemnificative”, a afirmat Cristian Delibaş. Oficialii DADR susţin că situaţia critică nu are soluţii decât prin precipitaţii, în condiţiile în care sistemele de irigaţii nu pot fi utilizate pe timpul iernii.

Gerul, mai rău decât seceta

Probleme sunt şi la Neamţ, însă, potrivit specialiştilor, principalul pericol ar fi gerul. Cel mai mult se tem de o răcire bruscă a temperaturilor, după aceste zile anormal de calde. „Plantele semănate în toamnă ar putea fi afectate. Problema este că rezerva de apă din sol este scăzută. Lipsa zăpezii reprezintă un potenţial pericol dacă vine frigul, pentru că se poate produce fenomenul de descălţarea culturilor – terenul se contractă, iar plantele nu mai sunt în contact intim cu solul. Însă, principala problemă acum este că nu avem suficientă umiditate în stratul arabil”, ne-a explicat dl Liviu Bumbu, secretar de stat în MADR.

De aceeaşi părere sunt şi oficialii vasluieni. Chiar dacă este secetă, căldura din această perioadă nu afectează în nici un fel culturile. Ar fi dezastru dacă ar veni un val de frig, care să prindă grâul şi rapiţa, atât cât au răsărit, fără un  strat protector de zăpadă. „Suntem la mâna lui Dumnezeu. După cum ştiţi, din cauza secetei excesive nu s-au putut efectua toate lucrările în toamnă. Rapiţa a fost compromisă în proporţie de 90 la sută. Grâul nu a răsărit tot, iar pe unele zone este uniform. Ceva ploi ar fi mană cerească şi ne rugăm să nu vină vreun ger fiindcă plantele care nu sunt dezvoltate bine nu vor rezista. Eu am discutat cu fermierii şi majoritatea mi-au spus că de mai bine de 30 de ani nu s-au mai confruntat cu astfel de schimbări de temperatură şi cu o secetă atât de prelungită”, ne-a am aflat şi de la şeful Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Vaslui, Mihai Ardeleanu.

Dezastru pe ogoare!

Fermierii din Bucovina se uită cu jale la câmpurile uscate. Oamenii sunt de părere că anul acesta va creşte preţul pâinii deoarece culturile de grâu au fost deja afectate de lipsa apei. „Seceta a făcut prăpăd pe câmp. Unde am semănat grâu nu va ieşi nimic, dar nimic. Îmi vine să plâng pe ogor”, ne-a spus fermierul sucevean Mircea Lupu. Tot el a explicat că majoritatea culturilor de toamnă au fost afectate de secetă: „Nu cred că va ieşi rapiţa, care are nevoie de multă apă. Câmpul este uscat pur şi simplu”. El a atrasatenţia că mulţi agricultori nu au reuşit să-şi are terenurile din cauza secetei: „Pământul trebuia pregătit pentru culturile de primăvară. Nu s-a putut interveni tot din cauza secetei. Sunt sute de terenuri nearate în judeţ”.

La Iaşi, prelungirea secetei  i-a determinat şi pe fermierii din Iaşi să afirme că mare parte dintre culturile de toamnă sunt calamitate şi că pământul nu poate fi decât întors cu plugul. Este cazul rapiţei, care a avut cel mai mult de suferit de pe urma lipsei de precipitaţii. „Peste 25% din suprafaţa cultivată cu rapiţă a fost întoarsă, dar este afectat şi restul, deşi numai în primăvară vom şti cât de gravă este situaţia”, ne-a precizat Magneriu Jalbă, director executiv adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Iaşi.

În cazul grâului, lucrurile par să arate ceva mai bine, dar nici în acest caz nu vom mai putea vorbi anul viitor despre recolte record. „Categoric nu se va ridica producţia de anul viitor la nivelul celui din 2012. Totul depinde de cantitatea de precipitaţii din această iarnă. Dacă nu va ploua sau nu va ninge, va fi un dezastru”, spune directorul adjunct al DA Iaşi.

* * *

Potrivit previziunilor meteorologice, ploi şi ceva ninsoare se anunţă de vineri, însă minunea nu va ţine prea mult. Săptămâna viitoare va fi din nou cald.

Maura Anghel, cu sprijinul corespondenţilor ASIS 

* Sute de fântâni din judeţul Botoşani au rămas fără apă, iar cele mai grave probleme sunt în comuna Lunca, unde peste jumătate dintre puţuri au secat. Potrivit primarului Marcel Marcu, mai mult de jumătate dintre gospodăriile comunei au nevoie de o sursă alternativă de apă. Şi fântânile din comuna George Enescu au secat.

* „De pe 12 august 2011, cantitatea de precipitaţii a fost de 50-60 de litri/mp, faţă de media de 167 l/mp. 2012 nu este un an cu auspicii bune, dar sperăm ca Dumnezeu să aibă grijă şi de agricultori şi să avem precipitaţii” – Ghiţă Burlui, şeful Direcţiei Agricole Bacău