Investitorii sunt îngrijoraţi că finanţele publice din Spania, ţară care are deja dificultăţi în a-şi reduce deficitul bugetar în recesiune, vor deveni nesustenabile dacă statul este nevoit să salveze băncile spaniole, după ce aceastea au fost lovite puternic de prăbuşirea sectorului imobiliar. Cercul vicios în care statele îndatorate şi băncile vulnerabile financiar se împrumută între ele trebuie întrerupt, potrivit Comisiei.
“O integrare mai puternică între ţările din zona euro în privinţa structurilor de supraveghere, a practicilor, a managementului crizei şi distribuţiei poverii, dar şi în direcţia unei “uniuni bancare”, ar fi completa actuala structură” a uniunii monetare şi economice a Europei, afirmă Comisia.
“Pentru a tăia legătura dintre bănci şi state ar trebui luată în calcul recapitalizarea directă prin Mecanismul European de Stabilitate”, se arată în documentul executivului comunitar.
Mecanismul European de Stabilitate, care intră în vigoare în iulie, poate să împrumute doar statele şi nu direct băncile, chiar dacă numai în scopul recapitalizării. Pentru a schimba această situaţie, statele din zona euro ar trebui să modifice tratatul Mecanismului European de Stabilitate. Timpul este însă tot mai scurt pentru luarea unei astfel de decizii, mai ales din cauza problemelor din Spania.
Germania se opune puternic unei decizii de a permite fondului să recapitalizeze băncile. Într-o evaluare separată privind planurile fiscale şi de reformă ale Spaniei, Comisia a afirmat că Madridul a făcut progrese majore pentru a-şi ajuta băncile, însă trebuie să rezolve şi restul vulnerabilităţilor rămase în sectorul financiar.
“Reformele recente au ajutat la accelerarea restructurării sistemului bancar şi ar trebui să continue. Totuşi, asigurarea stabilităţii sectorului financiar este încă o provocare. Având în vedere riscul de presiuni asupra finanţării băncilor, este necesar să continuăm consolidarea bazei de capital a acestora”, notează Comisia.
Ministrul Economiei din Spania, Luis De Guindos, a declarat, miercuri, că banca preluată de stat Bankia va fi recapuitalizată prin intermediul fondului ţării pentru restructurarea ordonată a băncilor. Fondul dispune în prezent de resurse de peste patru miliarde de euro, în timp ce Bankia a cerut ajutor de stat de 19 miliarde de euro.
Si un material care arata, inca odata, care este ideea cu “ajutorul” pentru Grecia:
http://www.mediafax.ro/economic/new-york-times-cea-mai-mare-parte-a-ajutorului-financiar-pentru-grecia-se-intoarce-tot-la-creditorii-externi-9688029
Grecia, aflată în pericol de a părăsi zona euro, primeşte în continuare miliarde de euro sub formă de ajutor de la Troica creditorilor externi (UE, FMI şi BCE), însă banii revin aproape în totalitate la creditori sub formă de dobânzi şi nu sunt folosiţi pentru plata unor servicii publice vitale.
Al doilea pachet de ajutor financiar extern, de 130 de miliarde de euro, este folosit mai ales pentru plata dobânzilor la datoria ţării, în timp ce economia ţării continuă să aibă dificultăţi, potrivit cotidianului New York Times (NYT).
Deşi procesul nu are sens din punct de vedere economic, are o oarecare logică din perspectiva politicii finanţelor în zona euro. În timp ce îşi plătesc banii care le sunt datoraţi, Comisia Europeană (CE), FMI şi Banca Centrală Europeană (BCE) blochează şi alte fonduri destinate menţinerii activităţii guvernului Greciei.
Săptămâna trecută, biroul elen care se ocupă de administrarea datoriei a avertizat că Grecia ar putea rămâne fără bani până în iulie. În acest caz, ţara ar înceta plăţile la datoriile de stat, cu excepţia celor către CE, FMI şi banca centrală.
“Grecia nu va intra în încetare de plăţi faţă de Troică, pentru că Troica se plăteşte singură”, a declarat Thomas Mayer, analist la Deutsche Bank.
Printr-un sistem elaborat de plată intrat în vigoare după alegerile din 6 mai, care au adus Grecia în impas politic, cei trei mari creditori virează bani într-un cont escrow în Grecia, dar pe care statul elen nu-l poate accesa.
Banii stau în acest cont două-trei zile, înainte de a se întoarce înapoi la Troică sub formă de dobânzi la obligaţiunile elene pe care Europa le-a acceptat prin termenii acordului de ajutor financiar în februarie.
Circa trei sferturi din datoria Greciei, 185 miliarde de euro, este deţinută acum de unul din cei trei membri ai Troicii, potrivit estimărilor băncii de investiţii UBS.
BCE, mai ales, avrea să-i fie plătite toate datoriile, afirmă analistul Deutsche Bank Thomas Mayer.
Pentru a calma pieţele financiare, banca a cumpărat obligaţiuni elene de miliarde de euro cu termene lunare de plată.
“Din acest motiv vor să fie plătiţi în fiecare lună acum”, a spus Mayer.
Unele surse apropiate situaţiei, afirmă, de asemenea, că Troica încearcă să pună presiune pe Grecia pentru a face mai mult în pivinţa colectării taxelor.
“S-au asigurat că suma pentru cheltuieli interne este menţinută la un nivel destul de redus pentru a forţa Grecia să-şi crească puternic propriile venituri”, a afirmat un consilier al guvernului elen, vorbind sub protecţia anonimatului.
La prima vedere, situaţia pare absurdă, scrie NYT. Europenii împrumută de fapt Greciei bani pentru ca Grecia să poată plăti banii pe care i-a împrumutat de la ei.
“Trimiţi banii şi le spui «împrumut» – îi iei înapoi şi le spui «dobândă»”, afirmă Stephane Deo, şef al unei divizii la grupul UBS. Astfel de aranjamente sunt obişnuite în cazul guvernelor în pericol de a intra în incapacitate de plată, a spus el.
Motivul situaţiei este că guvernele nu pot da faliment precum companiile. Creditorii nu pot vinde ţările pe bucăţi pentru a-şi recupera o parte a banilor. Astfel, creditorii au interesul de a se asigura că ţările continuă să-şi plătească datoriile, chair dacă asta înseamnă că trebuie să le împrumute banii necesari.
Din mai 2010, Grecia a primit circa 140 de miliarde de euro din banii contribuabililor europeni pentru a împiedica o prăbuşire a ţării şi o criză care ar ameninţa întreaga zonă euro. Din această sumă, statul elen a folosit două treimi pentru a plăti deţinătorilor de obligaţiuni şi Troicii.
Doar o treime a fost alocată finanţării funcţionării statului, cu o sumă extrem de mică cheltuită pe proiecte de stimular a economiei, potrivit cotidianului american.
:-))))))) halal inginerie financiara ! Inca o dovada ca totul se intampla pentru ca toata lumea sa acumuleze : unii datorii , altii bogatii . Circula chiar un banc cu aceeasi schema in care rolul de troica este jucat de un … ati ghicit , felicitari !
:-(((((( datoriile le platim doar noi , talpa tarii .
Grecii sunt prinsi cu Troica in acest joc ca intr-un vartej de apa, din care nu cred ca au iesire.
Practic, primul imprumut a fost cheia… Dupa aceea au fost imprumutati din nou, de aceiasi creditori, pentru a se asigura aceia ca Grecia nu moare, fiind un fel de prelungire a primei datorii, cu un cost pe masura, adica tot mai mare.
Termenul de achitare se amana, datoria creste, costul rambursarii creste pentru ca noua datorie o plateste pe cea veche…
Oare de unde vor fi achitate imprumuturile-mamut? Din veniturile proprii! Adica din.. taxe, impozite, contributii si… vanzari de active sau unele “inlesniri” sau “cedari” in cine stie ce “probleme”.
Nu cred ca Grecia va fi lasata sa “moara”, sigur este un instrument important, cel putin o buna sperietoare. Daca mai e nevoie si de altele, vor aparea fara probleme, se va face totul pentru intarirea disciplinei (financiare, fiscale, politice) pentru guvernul unic, pentru Statele Unite ale Europei – pt ca asta va fi… singura solutie. Parerea mea e ca pentru asta “merita” salvata Grecia (sa pompeze bani acolo pentru a da iluzia “revenirii” – pentru cine va crede asta, si vor fi multi!).