NAŞUL BASESCU SI GAŞCA MERKEL: Mai multă Europă, mai putina democratie, mai multa spionare a cetatenilor… (editorialele saptamanii)

23-10-2012 10 minute Sublinieri

Lumea noua si lumea vechea vor sa se ridice, dar nu stiu impotriva cui. Spera sa reziste, dar nu stiu care le sunt noile provocari si vor sa invinga criza, dar nu stiu foarte bine cine le sunt aliatii si care dusmanii. Aproape amuzanta situatie avand in vedere trecutul, insa confuzia vine atat din ipocrizia discursului oficial fata de practicile promovate, cat si din neputinta in comparatie cu dorinta de a nu se lasa inca.

Cand latul se strange tot mai tare in jurul gatului, spanzuratul striga tot mai puternic dupa aer. Cum se spune, si-ar da si viata pentru o gura in plus. Cand o natiune se stinge, nu neaparat moare, dar se stinge, simte fiorii detronarii sau izul de putreziciune al plictisului bunastarii. Or, mai rau, cand simte ca nu mai are pentru ce sa lupte, se gasesc in disperare de cauza cuvinte mari, mereu pompoase:

„Mai mult, mai multa, sa fim ce am fost odata, sa fim mereu ce suntem, din nou farul lumii”. La americani, de exemplu, niciun politician nu a avut vreodata curajul sa admita ca SUA nu mai e numarul unu, in orice si-ar fi imaginat ca ar fi, si niciunul nu ar renunta la credinta ca Dumnezeu i-a montat – programat de la origini sa fie liderii lumii. A se vedea in Atlantic. Dar nici vechiul continent nu se preda usor, ceea ce a fost odata vrea sa mai fie in continuare. Doar ca intr-o forma emancipata, moderna, tot mai democratica.

Si cu cat striga mai tare UE mai multa Europa, cu atat vedem si simtim discriminarile si sacrificiile eterne facute in numele unor idei bizare, neverificate si venite in prelungirea altora, intr-adevar, mult mai corect si temeinic experimentate. Cum ar fi, de exemplu, uniunea bancara si fiscala, mecanismele de control paneuropean ale bugetelor fiecaror state in parte. Idei poate bune, dar poate nu. Inainte de vreme insa, ii vedem pe unii cum le imbratiseaza extrem de suspect, sperand ca astfel sa isi salveze pielea.

Acum, sa nu uitam ca Traian Basescu a impins Romania in uniunea bancara fara sa se intrebe nici macar pe sine, daramite pe altcineva. O intuitie de adevarat dictator i-a spus: ceea ce lui ii pare a fi bun, nu are cum sa nu fie excelent pentru poporul pe care el e suparat si cu care nu mai vorbeste. Comunicand direct cu lumea buna a popularilor, cu lumea ideilor de care s-a ciocnit la Congresul PPE de la Bucuresti, in comparatie cu prostimea si saracimea de pe National Arena, Traian Basescu striga, evident, mai tare decat toti la un locmai multa UE pentru toata lumea! Din partea casei! Si a platit oferindu-le partenerilor tot ce le-a dorit „inimoara”: uniuni de toate felurile.

Macar peste Ocean si in inima Europei inca se mai poarta discutii in fata spaimelor provocate de criza. La nivelul politicii de stat, doar britanicii, cu bunul lor simt al concretului, par a mai face oarecare nota discordanta in Europa. In rest, umilite de ineficienta, de productivitatea tot mai scazuta, de datorii si criza locurilor de munca, mai toata statele UE si-au plecat deja capul in fata Germaniei. La noi, luand UE in brate fostii guvernanti, isi imagineaza ca, daca li te opui, comentezi sau intrebi, asta deja inseamna ca vrei moartea democratiei si a statului de drept.

Revenind la stenogramele interceptarilor in care a picat Traian Basescu, un singur lucru cred ca mai e de spus. Nu au popularii europeni nicio vina ca acum vor trebui sa vada si sa accepte ca au tinut in brate o gasca de mafioti, imaginandu-si ca imbratiseaza statul de drept pe care il apara de lovitura de stat a pucistilor sustinuti de mahalaua inepta care vrea moartea UE. Nu au nicio vina, pentru ca altfel ar trebui sa-i credem ca s-au si ne-au mintit cu nesimtire. Ceea ce, pentru o singura zi, e putin cam mult. In rest, putem dormi cu totii linistiti, au aparut in contra-oferta si stenograme cu S.O. Vintu.

Cand Traian Basescu mintea in martie 2011 ca abia a auzit de Blejnar pe care il cunostea de doar cateva saptamani – cand el ii dadea indicatii inca de la mijlocul lui 2010 despre ce si cum sa faca in cazul datoriilor Rompetrol (stiind relatia zbuciumata cu Patriciu) sau cand aproba (referindu-se la celebra firma umila fata de PDL – Tehnologica) sa li “se taie finantarea, dar ii tinem asa, cat de cat sub control” – si cunoscandu-l pe presedinte, oricine ar putea sa inteleaga acum, in sfarsit, de ce demiterea lui Traian Basescu ar fi fost o lovitura.

Pentru ca ea ar fi doborat intregul sistem ticalosit croit si ridicat in jurul sau ca un zid, intr-un stil eclectic, dar tot pe principiile mafiote ale coruptiei institutionalizate.

  • Dcnews:

Bogdan Chirieac: Europa de mâine – guvernatorul Băsescu, baricadat în fortăreața lui Ceaușescu

17 octombrie va rămâne o dată de referință în istoria modernă a României. În Casa Poporului, numită azi Palatul Parlamentului, la adăpostul zidurilor ridicate de Nicolae Ceaușescu, liderul de azi de la București, Traian Băsescu, s-a întâlnit cu liderii populari din Europa. Între ei, cunoscuta d-na Merkel și dl. Barroso. La 2 kilometri distanță, pe Arena Națională, poporul se manifesta prin intermediul a 80.000 de reprezentanți, dorind libertate, democrație și pâine pe masă.

Cele două manifestări au definit România de astăzi. De o parte, guvernatorul Băsescu susținut de câțiva lideri europeni puternici, în pofida voinței poporului român. De partea cealaltă, o masă de oameni care este luată în seamă doar în cazul în care opinia ei coincide cu opinia liderilor.

Să nu fim triști. Situația României de astăzi poate fi regăsită în tot mai multe state europene. Notabilă este Italia, unde guvernul lui Mario Monti se află la putere, nu din voința italienilor, ci din ordinul d-nei Merkel…

Practic, în România de astăzi se experimentează ceea ce se va întâmpla în Europa de mâine. Faptul că voința poporului român a fost călcată în picioare și un președinte demis a devenit un guvernator numit are legătură cu ceea ce va urma în Uniunea Europeană. Astfel, pentru a face față crizei și provocărilor economice, Germania trebuie să forțeze integrarea europeană. O monedă unică, un buget unic și chiar taxe, impozite, legislație bancară, poliție și armată comune. Aceste lucruri nu vor fi întotdeauna înțelese de popoare. De aceea, “pentru binele lor” se va trece peste voința lor. Adică, exact ce s-a întâmplat în România, doar că nu s-a avut în vedere, aici, binele sau răul, ci, pur și simplu, s-a demonstrat că se poate. De exemplu, ministrul german de Finanțe a propus ca bugetele naționale să fie aprobate de Parlamente, după care să urmeze verificarea… comisarului european pentru buget. Sigur, din 2014 comisarii vor fi aleși, dar în orice caz va exista o instanță superioară Parlamentelor naționale. Dacă dl. comisar nu e mulțumit, se fac recomandări și bugetele sunt retrimise la revotare. D-na Merkel a formulat la București esența problemei: “Uniunea Europeană are 8,5% din populația globului și 50% din cheltuielile sociale. Situația nu mai poate continua. Ceea ce este perfect adevărat, când pe piață au apărut China, India, Brazilia.

Astă vară, Berlinul i-a umilit pe români. În câteva luni, alte națiuni europene, dacă nu vor înțelege de vorbă bună, vor fi umilite, la rândul lor. Cale de întors nu este. Nimeni nu se va retrage din zona euro, iar moneda unică nu se va desființa. Toată lumea știe că, dacă s-ar petrece așa ceva, nivelul de trai de astăzi din România – cea mai săracă țară membră UE – va fi un vis pentru popoare precum spaniolii, italienii, grecii, portughezii.

Ca o ironie a soartei, zidurile ridicate de Ceaușescu au adăpostit pe 17 octombrie mugurii Europei de mâine. Care, în acest moment, nu mai arată deloc democrată, primitoare, tolerantă și zâmbitoare, așa cum era cu zece ani în urmă. Pentru români, imaginea Europei de mâine este cea a guvernatorului Băsescu primind oaspeți europeni între zidurile lui Ceaușescu.

Stenograme bune, stenograme rele

Stenogramele convorbirilor d-lui Blejnar cu guvernatorul Traian Băsescu anunță o campanie electorală cumplit de dură, unde singura regulă este că nu există regulă. Ciudat este că cei care țipă cel mai tare sunt exact cei care, pe parcursul epocii Băsescu, au salutat de fiecare dată scurgerea către presă de stenograme de tot felul.

Niciodată până acum nu am văzut în PDL sau în presa portocalie luări de poziție față de procurorii care au desecretizat din dosare penale convorbiri fără nicio legătură cu cauza. Sunt celebre aici stenogramele lui Sorin Ovidiu Vântu cu jurnaliștii – inclusiv cu sussemnatul – convorbiri care nu aveau nici în clin, nici în mânecă cu acuzațiile ce i se aduceau fostului patron de presă.

Acum, asistăm la un linșaj mediatic al procurorului care a avut curajul să-l ancheteze pe dl Blejnar în dosarul numit “Motorina’ – o evaziune fiscală de mari proporții. Procurorul Marian Drilea se dorește a fi dat afară din magistratură, și,dacă se poate, băgat la pușcărie. Cei care ani de zile ignorau cu totul modul în care chestiuni private ajungeau în presă, acum vor să se facă dreptate. Desigur, asta nu înseamnă că procurorul care a furnizat presei stenograma cu Victor Ponta, la începutul lunii iunie, ar trebui să fie deranjat în vreun fel…

Definitorie mi s-a părut, în sensul acesta, zicerea d-nei Cristina Guseth, director al Freedom House România, referitoare la înregistrările cu dl Băsescu: “Aceste fragmente din stenograme – spre deosebire de cele din cazul Vântu – nu sunt relevante pentru cazul Blejnar, în care am înțeles că e vorba despre o problemă fiscală, legată de afaceri cu motorină”. Atâta imparțialitate te lasă perplex! Probabil, că nu există nicio legătură între Freedom House România și Freedom House vizitat de mine în 1992, la mama lui acasă, într-un zgârie-nori din Virginia.

Desigur că, așa cum am combătut de-a lungul timpului furnizarea ilegală de stenograme presei – uneori direct de la vârful Procuraturii pe mail-urile unor ziariști portocalii – la fel trebuie condamnată și scurgerea care-l privește pe dl. Băsescu.

A-l arunca în groapa cu lei, după opt ani de stenograme ilegale, doar pe procurorul Drilea este însă profund nedrept. Omul care a avut curajul să privească cu atenție la faptele comise de unul dintre cei mai puternici oameni din stat, șeful ANAF, Sorin Blejnar, este un profesionist. Rămânerea sa în sistem este un test pentru premierul Victor Ponta. Este interesant în ce măsură se va rupe sau nu cordonul ombilical care-l leagă pe actualul șef al PSD de zona ocultă a guvernatorului Băsescu.

Cei care sunt îngrjorați că dl. Băsescu ar putea suferi în urma publicării stenogramelor cu dl Blejnar, pot fi liniștiți. Dinspre PDL sunt pregătite pentru a fi lansate la momentul potrivit zeci de stenograme – adevărate sau nu, cine mai poate ști, ai căror protagoniști sunt liderii USL și membrii de vârf ai Guvernului.

Lipsa de imaginație a regimului Băsescu, reluarea strategiilor din campania 2009 începe să devină, dacă nu supărătoare, cel puțin plictisitoare pentru experți.

Val Valcu: Stenograme: Coabitarea este neconstituțională

Traian Băsescu nu ar trebui judecat la Brașov, în cazul Blejnar, ci direct la Strasbourg, împreună cu complicii săi din PPE. Stenogramele din dosarul ”Motorina” pot fi devastatoare, mai ales pe plan extern, pentru publicul informat, scârbit de mascarada popularilor europeni. Acestea demonstrează  că Merkel, Barroso, Rumpuy, Reding sunt un grup de șmecheri, plecați la furat de Putere în codrul birocrației bruxeleze, unii care întorc votul cetățenilor, în timp ce îi fac din vorbe. De ce? Fiindcă vor acoperi încălcarea flagrantă a Constituției și a regulilor economiei de piață, deoarece a făcut-o unul din gașcă.

Altfel, ce ar fi fost la gura lor: independența instituțiilor, economia de piață, proceduri, domnia legii și a statului de drept, separația puterilor…Ia luați-o voi mai ușor cu pianul pe scări! Priviți un pic stenograma discuției Băsescu-Blejnar. Admitem că președintele dorea binele țării, era preocupat de datoriile unei firme etc, nu de reglări de conturi cu Dinu Patriciu. Pot chiar să recunosc, așa, ca spectator, din afara jocului, că mi-aș dori ca statul român să preia controlul Rompetrol. Dar unde sunt procedurile? După cum spun alde Barroso, poporul poate pierde, nu oamenii sunt importanți, ci procedurile. Statul, atunci, de ce trebuie să câștige prin jocuri de culise? Tratează statul lui Băsescu în mod egal companiile, investitorii? În dosarul Blejnar se vede că președintele coordonează instituții (chipurile) independente, intervenind în dispute comerciale. Avem siguranța că nu a făcut-o și în alte cazuri, în scandaluri politice, sau în afaceri de partid? La cine să se uite, de acum, firmele din România: la Consiliul Concurenței sau la președinție? Șeful de la Concurență, ăla cu care dorea să colaboreze Blejnar, fusese numit chiar de Băsescu. Dacă la Chirițoiu se putea interveni, de ce nu s-o fi putut la Zegrean, de exemplu?

Până vineri, 19 octombrie, se discuta despre procurorii, judecătorii, intelectualii sau zapcii lui Băsescu. De la publicarea stenogramelor, există o dovadă. Dacă stenograma apărea în iulie, nu văd pe unde mai scoteau cămașa judecătorii de la CCR, sau apărătorii lui Băsescu din PPE. Acum, așa cum spuneam, vor face urechea toacă. Dar scandalul nu se va stinge. Sunt posibile acțiuni împotriva statului român, în justiția europeană, ale companiilor care au pierdut la Consiliul Concurenței. Evident, pot fi reclamații la comisariatul european pentru concurență. Firmele de telefonie mobilă, companiile petroliere sau farmaceutice pot contesta un sistem viciat de ingerințe politice exercitate de la cel mai înalt nivel.

Oricând dorește, Parlamentul are la dispoziție un nou motiv de suspendare. Traian Băsescu nu deținea nicio pârghie instituțională pentru a controla ANAF. Blejnar nu avea de ce să-i raporteze președintelui, ci era obligat să îl informeze pe ministrul de Finanțe. Președintele a luat, din nou, locul premierului, ieșind din rolul său de arbitru, constituțional. În CSAT, președintele putea stabili direcția: să facem în așa fel încât statul să recupereze mai mult de la Rompetrol. Coordonarea ministerelor e treaba guvernului, iar Consiliul Concurenței tocmai de aceea e condus de un independent, pentru a fi arbitru, nu jucător.

De altfel, mai există niște stenograme care pot constitui motiv de suspendare. Înregistrarea discuțiilor cu președintele Georgiei, cele cu lacrimile,  sau a nesfârșitelor speculații din presă despre coabitare. Simpla presupunere că președintele și premierul trebuie să coabiteze este neconstituțională. Coabitarea ar presupune că ei aparțin unor forțe politice aflate în conflict, fiind obligați să coopereze instituțional…Dar Constituția presupune, înainte de asta, că președintele renunță la calitatea de membru de partid, este deasupra partidelor și devine reprezentantul tuturor românilor, inclusiv al celor înscriși în formațiunea din care face parte premierul. Dacă vorbim de coabitare, ne referim la încălcarea Constituției, adică la partizanatul politic al președintelui.

România este o țară fff ascultată, la propriu. Nu e vorba de democrație, ci de spionarea cetățenilor. În Europa, România este pe locul întii. Asta e legat cu faptul că la calitatea vieții suntem pe ultimul loc. Sărăcia societății românești are o explicație simplă – aici s-a furat mai mult decît în alte țări esteuropene după 89. Avem parte de o clasa suprapusă (formată din birocrați și nomenkalturiști) mai rapace, mai nerușinată decît în alte părți…Acest lucru a generat ingrediente de stat polițienesc – mai curînd securistic – pronunțate. Averile noii burghezii trebuie păzite și alimentate. Statul și privații ascultă în egală măsură tot ce mișcă.E o adevărată paranoia – a celor care sunt ascultați, coroborată cu paranoia celor care ordonă asemenea operații. Ele se condiționează reciproc. Se alimentează una pe alta. Practica este arhicunoscută, trăim într-un univers paralel. Există mereu un terț în apropierea noastră care te înregistrează audio și video. Un jurnalist străin imi spunea deunăzi  – voi credeți toți că sunteti ascultati! Nu am negat. I-am amintit scandalul de la Londra (un jurnal care asculta telefoanele). A recunoscut. Dar acolo s-a declanșat o anchetă, intens mediatizată, justiția și-a făcut treaba. Aici cei care ar trebuie să vegheze la drepturile omului, (de ex dreptul la propria imagine, la viata privată) sunt parte din sistem, complici. Nimeni nu contestă, nu se revoltă de ce se întîmplă. Suntem resemnați. Ca si cum interceptările sunt ceva natural, un dat al societății românești. După 60 de ani ne-am obișnuit așa. Am trăit (cf dosar CNSAS) 7 ani ascultat 24 din 24 de ore. Am idee ce înseamnă acest lucru. Trebuie să spun că il detest. Din păcate practica asta nu a încetat după 89, a luat amploare.

Lumea se ferește cît poate, ca-ntr-un joc de copii – vorbește cu naivitate, cifrat, la telefon. E o comedie de spital de nebuni, absurdă. Cei care au mijloace să asculte telefoanele o fac. Aproape cu oricine te întîlnești ascunde/inchide telefonul. Cînd te desparți de cineva îți atrage atenția să nu vorbești deschis la telefon că este ascultat. Asta ține loc de la revedere. M-am săturat de asemenea lucruri. Aș vrea să trăiesc intr-o țară unde nimeni nu are această obsesie și unde telefoanele chiar nu sunt ascultate. România e o societate bolnavă – de indiscreție întîi de toate, boală grea. Suntem obsedați de control și secret. Să știi ce face și ce zice celăltalt este o condiție obligatorie pentru a supraviețui într-o lume atît de impredictibilă. Impresia generală este că vecinul, ruda, subalternul, rivalul, – celălalt adică – îți este dușman. Și dacă nu e azi, îți va fi miine.

Legaturi:


Categorii

1. DIVERSE, Articolele saptamanii, Era Big Brother, Germania, Opinii, analize, Razboiul impotriva Romaniei, Servicii secrete, Stelian Tanase, Tradatori si lichele, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

14 Commentarii la “NAŞUL BASESCU SI GAŞCA MERKEL: Mai multă Europă, mai putina democratie, mai multa spionare a cetatenilor… (editorialele saptamanii)

  1. Da oare exista o tara unde nu sant ascultate telefoanele?

  2. @ Un sorin:

    Deci e normal, sa fim linistiti…?

    http://www.ziare.com/international/stiri-externe/la-repubblica-romania-detine-suprematia-serviciilor-secrete-europene-991261

    Romania este tara care detine suprematia serviciilor secrete din Europa, acestea dezvoltandu-se mai ceva ca temuta Securitate a dictatorului Ceausescu, iar numarul agentilor secreti este de sase ori mai mare decat al celor din FBI si de cinci ori superior colegior britanici din MI5.

    Romania este un caz unic si impresionant atunci cand se vorbeste de serviciile secrete pe care le detine, SRI si SIE, devenind prima tara europeana care detine suprematia in acest domeniu, scrie cotidianul italian La Repubblica in editia de vineri.

    Jurnalistii italieni au devenit interesati de un articol publicat in cotidianul romanesc Adevarul care evidentia faptul ca premierul Emil Boc a suplimentat in 2010 fondurile pentru serviciile secrete, in timp ce bugetul pentru administratiile publice si locale au fost reduse drastic.

    In unele departamente ale SRI sau SIE au fost acordati bani cu 40% mai multi decat in mod normal. De exemplu, SIE va putea sa cheltuiasca in 2010 pana la 52 de milioane de euro.

    Insa ciudatenia cea mai mare nu consta in capacitatea acestor servicii de a cheltui bani, ci in faptul ca a devenit o institutie mai mare decat era Securitatea de pe vremea lui Nicolae Ceausescu.

    Faimoasa Securitate romana, unde dintre cele mai puternice si brutale politii secrete din lume, abolita in 1989, era compusa din 6 departamente, care avea 11.000 de agenti. Acum, in 2010, Serviciul Roman de Informatii are 12.000 de agenti.

  3. http://www.gandul.info/news/exclusiv-am-ajuns-lideri-ai-spionajului-mondial-tara-tuturor-serviciilor-cati-agenti-secreti-are-romania-5482995

    România are 7 servicii de securitate, alte state europene, câte unul

    Singurul care a vorbit oarecum deschis despre structura de personal a unui serviciu secret din subordine a fost ministrul de Interne, Vasile Blaga. Acesta a afirmat, în noiembrie 2009, că “DGIPI (Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă – n.r.) a devenit o structură lăbărţată. La început avea cam 1.100 de oameni, acum are peste 3.000”.

    România are 7 servicii de securitate, în timp ce media europeană este de 3 servicii, existând chiar state, precum Finlanda, Grecia, Irlanda sau Slovenia, care se mulţumesc cu un singur serviciu secret.

    Bugetele alocate celor 7 servicii, în special pentru SRI, SIE, Serviciul de Pază şi Protecţie (SPP) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale au crescut de 4-8 ori, din 2.000, până în 2008. Chiar şi în anii de criză 2009 şi 2010 bugetele serviciilor au continuat să se umfle. STS a primit cu 40% mai mult în 2010, faţă de 2009, SIE cu 1,52% mai mult, SRI cu 1% mai mult. În total, SRI, SIE, SPP şi STS au primit alocări bugetare de peste 2 miliarde de lei, mai mult decât ministerele Afacerilor Externe, Culturii şi Comunicaţiilor la un loc (cu alocări totale de 1,8 miliarde). De menţionat că cele mai mari cheltuieli ale serviciilor sunt salariale, iar acestea cresc, în 2010, faţă de 2009, în vreme ce, în restul sectoarelor bugetare, cheltuielile de personal scad. SRI chiar a scos, recent, la concurs, 100 de “posturi libere”.

  4. Pingback: Traian Basescu, un presedinte STRAIN DE ROMANIA care MANIPULEAZA ca la carte - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  5. Pingback: Ce-ți doresc eu ție, provincie Românie, « Gigel Chiazna
  6. Pingback: DOMNIA KNUTULUI PE SPINAREA ROMANULUI. Comisia Europeana cere RESTRANGEREA LIBERTATII DE EXPRIMARE iar propagandistii regimului Basescu vor “SANCTIONAREA” POPORULUI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: Basescu ar vrea SA CEDAM SI MAI MULTA SUVERANITATE Europei. IPOCRIZIA COMISIEI DE LA VENETIA: acum cere coborarea CVORUMULUI (pragului) pentru REFERENDUM, pentru a trece mai usor noua Constitutie (VIDEO) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: ROMANIA LUI ORWELL: serviciile si politia s-au dotat cu programe de MONITORIZARE TOTALA a computerelor si smartphone-urilor/ Telefoanele jurnalistilor de la Associated Press ASCULTATE DE FBI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  9. Pingback: PONTA il plagiaza pe Basescu si se gudura la MERKEL. Vrea "parteneriat strategic" cu GERMANIA si asuma obiectivele tradarii nationale: STATELE UNITE ALE EUROPEI, CEDARE DE SUVERANITATE si ADOPTAREA EURO (si video) - Razboi întru Cuvânt - Recom
  10. Pingback: GERMANIZAREA EUROPEI SAU ERA MERKELIANA: Angela Merkel castiga zdrobitor alegerile din Germania. MODELUL AUSTERITATII PERIFERIEI IN AVANTAJUL BUNASTARII NEMTILOR A TRIUMFAT - Recomandari
  11. Pingback: CRITICA DEVASTATOARE A IPOCRIZIEI GERMANE SI A MINCIUNII AUSTERITATII. Mircea Platon si Radu Golban despre alegerile din Germania si noua aplicare a principiului ARBEIT MACHT FREI - Recomandari
  12. Pingback: UPDATE VIDEO: Radu Golban despre ce cadouri a mai facut Ponta GERMANIEI. “Parteneriatul strategic” – noua denumire a VASALITATII - Recomandari
  13. Pingback: Gigantul bancar JP MORGAN cere instituirea de REGIMURI AUTORITARE in tarile din periferia Uniunii Europene. NOI SUNTEM DEJA APROAPE… - Recomandari
  14. Pingback: BASESCU SI ȚARA - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare