EUGENIA CA “DREPT AL OMULUI”, MAI ACCESIBILA PRIN INGINERIE GENETICA? Plus: documentar video despre INDUSTRIA AVORTURILOR – Bani insangerati

• Naturalnews: Universul “Gattaca” devine realitate. Cercetatorii incep monitorizarea si avortul nenascutilor pe baza a 3500 de “defecte genetice”

Celebrul film SF “Gattaca” din anul 1997 infatiseaza o lume futuristica in care fiintele umane nascute natural, considerate inferioare, sunt discriminate in fata celor imbunatatite genetic cu diverse trasaturi dezirabile. Si, in numai 15 ani de la lansarea acestui film, acest scenariu a devenit realitate, odata cu descoperirea de catre stiinta moderna a unei cai de testare a nenascutilor pentru circa 3500 de asa-zise “defecte” genetice.

Publicatia britanica The Telegraph informeaza ca o echipa de cercetatori de la Universitatea Washington din Seattle a conceput o metoda de examinare a codului genetic al nenascutilor prin analizarea unor probe de sange de la mame si a unor probe de saliva de la tati. Micile cantitati de ADN prezente in ambele seturi de probe le permite cercetatorilor sa cartografieze intregul cod genetic al bebelusilor nenascuti si sa determine ce trasaturi genetice vor avea acestia la nastere.

Unii bebelusi sunt nascuti natural cu mutatii “de novo”, despre care se spune ca ar fi legate de anumite defecte genetice precum sindromul Down si fibroza chistica. Aceste mutatii nu sunt de obicei mostenite de la parinti, ci sunt dobandite intr-un alt fel, de exemplu datorita vaccinarilor sau a expunerii la medii toxice.

In 39 din 44 de cazuri, cercetatorii au putut prezice cu exactitate mutatiile de novo prezente la bebelus dupa nastere. Si pe masura ce tehnologia devine accesibila parintilor in viitorul apropiat, inspaimantatorul scenariu din filmul “Gattaca” va evolua intr-o realitate atot-cuprinzatoare, in care singurii nenascuti carora li se va permite sa traiasca vor fi aceia cu trasaturi genetice “superioare”.

“Aceasta lucrare face loc posibilitatii de scanare a intregului genom al fatului in cautare de mai mult de 3000 de defecte, totul printr-un test simplu, non-invaziv”, a afirmat Dr. Jay Shendure, seful echipei de cercetatori. Totusi, toti membrii echipei sale au tinut sa adauge ca “incorporarea acestui nivel de informare in factorii decizionali pre-natali ridica o multime de probleme etice, care trebuie luate foarte atent in consideratie de catre comunitatea stiintifica si la nivel de societate”.

Monitorizarea genetica va conduce la mai multe avorturi, mai multa eugenie si la o cultura de suprimare pe motive de clasa genetica. Cand stiinta incepe sa mestereasca public viata umana avand la baza perceptii subiective asupra caror trasaturi genetice sunt dezirabile si care nu, nu mai exista nicio opreliste in calea dezlantuirii tehnicilor de control a populatiei. Parintii in cautarea “copilului perfect” vor prefera, mai mult ca sigur, sa avorteze un copil cu “erori” genetice si sa continue sa incerce pana il vor obtine pe cel dorit.

Pe masura ce conducerea sanatatii publice trece tot mai mult sub egida guvernului, doctorii controlati de stat vor incepe sa le interzica parintilor sa dea nastere unui copil imperfect, deoarece tratarea conditiei genetice inevitabile a acestuia va costa statul prea mult. Avorturile fortate, cu alte cuvinte, ar putea deveni norma in cazul in care tehnici de testare precum acestea devin raspandite la scara larga.

Si, in cele din urma, inmultirea copiilor genetic “superiori” va conduce mai mult ca sigur catre o clasa genetic superioara de fiinte umane, ce vor privi de sus catre cei cu trasaturi inferioare. Exact acest lucru se intampla si in film, unde oamenilor “inferiori”, cu imperfectiuni naturale li se refuza accesul la slujbe, fiind tratati ca niste cetateni de mana a doua.

In loc de aceasta, cercetatorii ar trebui sa caute cai de eliminare a miilor de chimicale netestate care sunt adaugate in alimente (http://www.naturalnews.com/035680_food_packaging_chemicals_PFOA.html), de eliminare a chimicalelor cu fluoruri toxice din apa pe care o bem (http://www.fluoridealert.org/downs-syndrome.htm) si sa opreasca administrarea de vaccinuri ce modifica genele copiilor (http://www.naturalnews.com/033062_Rupert_Murdoch_Andrew_Wakefield.html).

Aceste interventii umane s-au dovedit a fi direct responsabile pentru producerea defectelor genetice din oameni, si sunt doar cateva dintre multele cauze ale mutatiilor de novo. Daca nenascutii nu ar fi expusi chimicalelor precum Bisfenol A, ierbicidelor precum glifosatul (Roundup), organismelor modificate genetic si adjuvantilor chimici ai vaccinurilor precum mercurul (Thimerosal) si aluminiul, cei mai multi dintre ei nici macar nu ar dezvolta defecte genetice.

Cercetari recente au dovedit ca vatamarile genetice cauzate de expunerea la chimicale pot trece de la o generatie la alta printr-un proces numit epigenetica, chiar si atunci cand generatiile ulterioare nu mai sunt expuse respectivelor chimicale. Aceasta inseamna ca toxinele create de om precum cele pulverizate peste culturile conventionale de alimente, adaugate mancarurilor procesate, varsate in rezervele de apa potabila si aplicate mobilierului sau altor produse de consum sunt un dezastru flagrant pentru genomul uman.

Dar stiinta prefera sa ignore evidentul si sa dezvolte tehnologii care vor permite sistemului sa filtreze “indezirabilii” genetic dupa ce acestia au fost conceputi. Ceea ce au incercat sa obtina Hitler si alti tirani nebuni in trecut intr-un mod violent, devine astazi posibil genetic avand “avansul stiintei” ca paravan.

traducere pentru razbointrucuvant de B.D.

• Hotnews: O noua era in genetica: parintii isi vor putea testa copiii nenascuti pentru mii de boli genetice

O echipa de cercetatori de la University of Washington din Seattle au reusit in premiera sa determine genomul unui fat fara a folosi teste invazive, ci doar o proba de sange de la mama, insarcinata in saptamana a 18-a, si o mostra de saliva de la tata.

Este o descoperire care anunta o noua era in genetica, parintii putand in curand sa isi testeze copiii nenascuti pentru mii de boli genetice. Insa aceasta posibilitate ridica de asemenea multiple probleme etice, scrie New York Times, putand duce la cresterea numarului avorturilor din motive care sa nu aiba legatura cu probleme medicale, ci mai degraba cu preferintele parintilor legate de anumite “trasaturi” ale copiilor.

“Este o evolutie tehnologica remarcabila. Ceea ce vad in aceasta lucrare este o privire in viitor“, a declarat Peter Benn, profesor de genetica in cadrul Universitatii din Connecticut.

Lucrarea a fost publicata miercuri in revista Science Translational Medicine si a fost scrisa de oameni de stiinta in domeniul genomului de la universitate. Ei au reusit sa profite de o tehnologie de secventiere la viteza inalta a ADN-ului si au dedus secventa ADN a fatului cu o acuratete de 98%.

Deocamdata, procesul nu este practic, este foarte scump si nu este considerat inca suficient de precis, potrivit expertilor citate de NY Times. Cercetatorii de la Universitatea Washington din Seattle estimeaza ca realizarea unui genom astazi ar costa intre 20.000 si 50.000 de dolari.

Insa acest cost scade rapid, iar precizia rezultatului creste tot intr-un ritm alert. Oamenii de stiinta se asteapta ca procedura sa devina disponibila la scara larga in urmatorii 3-5 ani. Unii spun insa ca ar putea dura ceva mai mult.

• Contributors [Bogdan Stanciu]: Eugenismul ca „drept al omului”

În fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au ajuns în ultima perioadă mai multe cazuri îngrijorătoare, care privesc refuzul unor state de a permite practici eugenetice, precum diagnosticul de preimplantare [1] sau avortul în caz de Sindrom Down [2].

Acest din urmă caz, aflat încă în instrumentare, prezintă un interes deosebit. O mamă s-a adresat Curții, reclamând faptul că nu i-a fost posibil să își avorteze fetița, afectată de Trisomia 21. În particular, ea reclamă că medicul a neglijat obligația de a-i prescrie un test de screening pentru această anomalie genetică. Acuzând o legătură directă între absența testării și nașterea fiicei sale cu Sindromul Down, reclamanta pretinde că i s-ar fi violat dreptul la respectarea vieții private, viață privată care include – conform persoanei în cauză! – dreptul de a decide în legătură cu avortarea propriului copil. Nota bene, în acest caz este vorba despre un avort efectuat dincolo de limita legală pentru avortul „la cerere”, întrucât sindromul Down poate fi diagnosticat cu precizie abia după săptămâna 20 de sarcină.

Pe scurt, Curtea este solicitată să răspundă la întrebarea dacă eugenia este sau nu un „drept al omului”.

Pretenția reclamantei, Kristine Kruzmane (Letonia), poate părea nebunească. Însă Curtea n-a apreciat-o ca atare, din moment ce nu a respins aplicația ca ne-eligibilă sau pentru abuzul de drepturi – conform Convenției Europene a Drepturilor Omului (care guvernează funcționarea CEDO), nimeni nu poate folosi drepturile garantate pentru a încerca abolirea sau restrângerea acelor drepturi. Avocații Centrului European pentru Lege și Justiție, organizație care intervine frecvent ca terță parte în diferite cauze la instanța europeană, consideră [3] cazul Kruzmane și altele de același fel ca „strategice” în încercarea de a impune un „drept” la avortul eugenetic.

Lucrurile par a fi ajuns la punctul în care eugenia poate să devină, la fel ca avortul în sine, un fapt normal din punct de vedere social. Cei care vor vedea încă în acest act o barbarie nedemnă de umanitate vor fi tot mai puțini.

Dar ce este eugenia?

Eugenismul sau eugenia este o teorie socială care susține „îmbunătățirea” speciei umane prin intervenție expresă, mai exact prin inginerie socială și manipulare genetică. Scopurile sale declarate sunt, aparent, nobile: oameni mai sănătoși și mai inteligenți, mai puțină suferință și economisirea resurselor societății și a resurselor naturale.

Inițial, metodele de atingere a acestor deziderate s-au bazat pe segregarea, izolarea, sterilizarea (forțată de cele mai multe ori) și eliminarea fizică a persoanelor dizabile iar, în cazuri extreme precum Holocaustul (și nu doar!), la genocid contra unor etnii „inferioare”.

Nu este aici locul unei istorii a eugenismului, dar aș vrea să adaug că acesta este strâns legat, prin așa-numitul „darwinism social” de teoria evoluției, care pretinde că omul este produsul întâmplării și al unei lupte oarbe pentru supremație. Da, de teoria evoluției – dacă nu așa cum a consacrat-o Ch. Darwin, cel puțin în forma avocațiată de numeroșii săi fideli, precum Leonard Darwin (fiul), Winston Churchill (chiar el!), Auguste Forel, celebrul patolog elvețian sau Alexander Graham Bell, inventatorul telefonului…

La fel de evidente sunt legăturile între eugenism și utilitarism (sau pragmatism), teorie etică bazată pe filosofia empiristă a şcolii anglo-saxone (John Stuart Mill și Jeremy Bentham) ce urmăreşte obţinerea maximului de fericire – înţeleasă ca bunăstare economică şi materială – cu minimum de suferinţă. Etica utilitaristă este o etică a eficienţei: „The end justify the means” (Mill), adică valoarea morală a unei acțiuni este determinată de rezultatul său.

Etica utilitaristă a creat un concept extrem de controversat: acela de calitate a vieţii, care înlocuieşte conceptul creştin de sacralitate a vieţii. Adepţii utilitarismului consideră că individului i se poate recunoaşte statutul de persoană şi deci dreptul de a trăi doar dacă posedă anumite atribute, cum ar fi capacitatea cognitivă şi de raţionare, autonomia etc. care să îi confere un anumit standard de „calitate a vieţii”, decis, arbitrar, de membrii comunităţii. Cei care nu (mai) pot atinge acest standard sunt indezirabili.

Există indivizi care au pierdut dreptul de a trăi – bătrânii, handicapaţii, bolnavii incurabil trebuie eutanasiaţi; alţii nu au primit încă acest drept – de exemplu copilul nenăscut, depistat cu malformaţie prin diagnostic prenatal defavorabil trebuie avortat sau, dacă s-a născut, trebuie lăsat să moară prin privare de hrană; pacienţii se împart în categorii din care unele primesc asistenţă medicală preferenţială iar altele deloc, etc. De asemenea, pornind de la ideea necesității de a „ameliora” rasa umană, sunt justificate și tehnicile de manipulare genetică.

În istorie, cele mai notorii aplicații ale eugeniei rămân experimentele sociale ale regimului nazist, care, după al Doilea Război Mondial, au fost condamnate unanim. În urma Procesului de la Nuremberg și a intrării în vigoare a Declarației Universale a Drepturilor Omului (1948), eugenia, în înțelesul său originar și manifestările cele mai violente, a fost repudiată.

Însă nu pentru mult timp.

Odată cu secularizarea crescândă și în plină „revoluție sexuală”, statele vestice au importat din blocul comunist una din piesele de rezistență ale ideologiei de Stânga: libertatea avortului (primul stat din lume care a legalizat avortul a fost URSS, în 1922), însoțită de pretenția tot mai agresivă a lobby-ului feminist de înscriere a acestuia printre „drepturile fundamentale” precum dreptul la sănătate sau dreptul la viața privată.

În acest context, utilizarea progreselor în fetologie, ecografie și alte ramuri ale științelor medicale pentru depistarea prenatală a afecțiunilor genetice a dus tot mai des la eliminarea, prin avort eugenetic (numit, în mod eronat, și „terapeutic”), a nenăscuților suferinzi de diverse boli. Promovarea, mascată sau directă, conștientă ori nu, a eugenismului și utilitarismului, sub aspectul poverii pe care o reprezintă pentru familie și societate bolnavul în contrast cu dezideratul unei vieți lipsite de griji și responsabilități, a dus la creșterea semnificativă a ratei sarcinilor întrerupte pe motiv de boală fetală.

Lipsit de apărare și drepturi, dizabilul mai puțin norocos, cum ar fi cel suferind de Sindrom Down sau Sindrom Turner (malformații genetice diagnosticabile în săptămânile 20-24 de sarcină) are azi 9 „șanse” din 10 de a fi avortat. Aceasta deși, după cum declara dr. Jerome Lejeune, întemeietorul citogeneticii moderne și descoperitorul Trisomiei 21, dacă doar o fracțiune din costurile afectate depistării prenatale a maladiilor genetice ar fi alocate cercetării științifice oneste, viața persoanelor cu Down ar fi cu mult mai ușoară.

(…)***

Așadar, lunile viitoare vor fi decisive pentru respectul demnității umane în cele 47 de state de sub jurisdicția Curții Europene a Drepturilor Omului. Judecătorii sunt chemați să clarifice o parte din cadrul legal al avortului și al altor probleme legate de dreptul la viață și de viața privată, nu doar privind eugenismul, ci și obiecția de conștiință [5], eutanasia [6] și mama surogat [7]. Responsabilitatea lor este mare, întrucât avortul și eugenia sunt, de fapt, în afara literei și spiritului Convenției Europene a Drepturilor Omului, astfel cum aceasta a fost concepută, scrisă și intenționată. Nu există nici un dubiu că, în 1950, imediat după război, autorii Convenției au condamnat practica eugeniei ca inumană; pentru ei era de neconceput la acea vreme că cineva, într-o zi, va solicita transformarea ei într-un „drept al omului”.

(…)

Bani însângerați (documentar, 2010) – fragment

BloodMoney (Bani însângerați) este un documentar despre industria avortului în America și despre consecințele devastatoare pe care avortul le are asupra femeilor care îl „aleg”. Filmul detaliază unul din cele mai triste capitole din istoria SUA, capitol care a început în ianuarie 1973, odată cu legalizarea avortului.

Documentarul Blood money abordeaza istoria avortului in America, de la inceputurile organizatiei Planned Parenthood si profitabilitatea clinicilor de avort, la procesul Roe vs. Wade, la respingerea momentului inceperii vietii, la lupta pentru salvarea pruncilor nevinovati si pana la efectele devastatoare ale avortului asupra femeilor.

Pornind de la o idee bazata pe rasism si controlul populatiei, miscarea pentru drepturile femeii a creat ceva cu adevarat demn de dispret: o industrie de miliarde de dolari, care distruge atat femeile gravide, cat si copiii nenascuti ai acestora.

Filmul este narat de Dr. Alveda King, nepoata lui Martin Luther King. In film mai apar Carol Everett si Bernard Nathanson, fosti proprietari de clinici pentru avort, care in prezent sunt activisti pro-life.

Filmul cuprinde informatii despre:
– instante si medici pro-avort, care stiu ca un fetus este o fiinta umana;
– agenda rasista pe care a dezvoltat-o Planned Parenthood;
– afaceri profitabile care se ascund in spatele clinicilor de avort;
– presiunea care se pune pe femei, ca sa faca avort; tactici manipulatoare folosite pentru a scoate in evidenta perspectivele unui avort si consecintele dezastruoase ale unui sarcini;
– clinici care efectueaza avorturi pe femei care nu sunt insarcinate, pentru a face bani;
– medici conspirand pentru a acoperi mai multe avorturi, pana in caz de necesitate, pentru a evita procese;
– consecintele avortului: stres, depresie, tentative de suicid, incapacitate de afectiune;
– imunitatea clinicilor de avort la reglementari, inclusiv coduri de sanatate de baza.