CANCERUL si CREDINTA FIERBINTE VINDECATOARE a unei crestine din Barlad. Este insa nevoie sa fim si noi aproape…

7-07-2012 3 minute ~~Sublinieri~~

Jurnalul national: Bolnavă de cancer cu credinţa drept leac. Lipsa banilor nu îi permite nici măcar să îşi poată cumpăra hrană sănătoasă

Maria vorbeşte domol, cu accent blând de Bârlad. Mereu cu Dumnezeu pe buze şi cu Fecioara Maria în suflet. Vorbeşte cu dor de bine şi cu suferinţa gândului ce-l poartă cu ea de mai bine de 15 ani, acela de a nu-şi putea ajuta copiii mai mult.

Avea 4 ani Oana, fiica ei, când femeia mică de statură, cu mereu acelaşi batic negru pe cap, a rămas singură. ”Neînţelegeri”, spune ea în dreptul cauzei despărţirii şi adaugă încetişor, ca nu cumva să aiba sentimentul că a făcut păcatul de a vorbi pe cineva de rău: ”rămâne la judecata lui Dumnezeu fiecare faptă, nu tre’ să îmi dau eu prea mult cu părerea”. După care tace.

Doar când îi vin în minte realizările copiilor ei, tanti Maria începe să povestească despre mediile de 9,20, 9,40 ale fetei şi ale băiatului, de dorinţa Oanei, aflată acum în clasa a XII-a de a merge la Facultatea de Medicină, de calea dreaptă, dar tare grea, pe care a luat-o băiatul: călugăria.

”E dificil fără el, era un sprijin pentru noi, dar cel mai mare păcat e să abaţi un om de la acest drum. El şi-a dorit foarte mult. Încă din clasa a IX-a a început să meargă la Mănăstirea Alexandru Vlahuţă. De patru ani este acolo, de când avea 19 ani. I-am spus doar atât: să se gândească bine, că drumul e anevoios, dar într-adevăr, tare frumos, dacă simţi asta cu adevărat”, spune femeia. Acum, îl vede doar când merge să se spovedească şi să se împărtăşească. Şi atunci îi acoperă obrajii cu sărutări, îi mângâie faţa şi-l priveşte cu mândrie şi cu dor, dar şi cu mulţumirea că mai bine decât alături de Dumnezeu, nu ar fi avut unde să-i fie fiul ei blând şi bun.

Şi pleacă cu inima uşoară, ba câteodată cu câte o sticluţă de ulei dat pe la sfintele moaşte, dăruit de fiul ei pentru a se unge cu el la cicatricele urâte care au rămas în urma operaţiei pe care femeia a suferit-o în urmă cu doi ani. Atunci când 12 ganglioni, dintre care 8 în metastaze, i-au fost scoşi de la sân şi de la subraţ. ”Am observat eu nişte umflături. Mi-am făcut analizele în Bârlad, dar medicii mi-au zis că mai bine aş merge la Iaşi. Fata a căutat pe internet, la Spitalul Sfântul Spiridon şi a găsit fotografia unui medic chirurg. Aşa blând mi s-a părut, că am zis că la el trebuie să merg. Dumnezeu mi l-a scos în cale, sunt sigură. Nu mi-a cerut nimic, doar să am încredere în el. Am avut. În el şi în Dumnezeu”, povesteşte tanti Maria şi aude parcă şi acum, răsunându-i în urechi, diagnosticul crunt. Vorbele care o condamnau doar la foarte puţin timp de trăit: cancer mamar primar malign stadiu 3 în metastază.

Femeia plăpândă, mereu cu mâinile împreunate sub semnul crucii, abia cântărea 40 şi ceva de kilograme, când i-a fost descoperită boala. Fusese operată la stomac, problemele grave de la inimă abia ce o lăsau să respire, iar tensiunea oscilantă o puneau des la pământ. A aflat de la medici, imediat după intervenţia chirurgicală, că neapărat trebuie să facă chimioterapie şi şedinţe de radioterapie în Bârlad. Tanti Maria a mers la spital, s-a programat pentru a face citostaticele, dar sufletul nu-şi găsea liniştea. Parcă mintea şi inima prinseseră acelaşi glas şi-i şopteau împreună că nu asta-i calea pe care trebuie să o urmeze, că otrava care i s-ar introduce în organism i-ar distruge şi fărâma de viaţă ce mai exista în ficatul, stomacul sau inima ei. A căzut în genunchi, în faţa icoanei Maicii Domnului şi s-a rugat îndelung.

”Să mă credeţi când vă spun. Că asta e minunea lui Dumnezeu. Numai El putea să facă acest lucru. Din acea zi am hotărât ca tratamentul meu să fie mâncarea sănătoasă, spovedania şi Sfânta Împărtăşanie”, spune femeia apăsat.

Au trecut de atunci 2 ani. Din cauza lipsei banilor însă, mama se lăsa pe ea pentru a-i oferi fiicei ei şi uita de alimentele recomandate de doctori: peşte, legume bogate în vitamine, cum ar fi brocoli, fructe proaspete. ”De la băiat nu am cerut niciodată şi nu o să o fac în veci, pentru că este mare păcat să pretinzi ajutor de la mănăstire, în loc să ajuţi tu mănăstirea. Trăim din pensia mea de 515 lei. Fata a luat bursă de la şcoală un singur an, de-ndată ce am rămas doar noi două în casă, nu ne-au mai dat, că au zis că trebuie să avem 150 de lei pe cap de locuitor, şi noi depăşeam cu o sută de lei limita. Am învăţat să ne descurcăm aşa, să ciugulim din puţină brânză, dintr-un ou, când şi când cumpărăm un pui şi toate după ce achităm întreţinerea şi dările către stat. Dumnezeu e mare şi ne mai trimite oameni buni care ne oferă ce mai au şi ei”, povesteşte mama de 57 de ani. La controale merge rar. Nu-i ajung banii. De când s-a operat, a fost de două ori, iar medicii au rămas uimiţi, când cancerul prognozat de ei a se răspândi ca o pecingine în tot organismul, a stagnat. S-au minunat când le-a spus femeia că zi de zi se unge cu 10 feluri de ulei atins de sfintele moaşte, pe unde a trecut bisturiul lor şi că nu a făcut nici o zi de chimioterapie.

Organismul femeii însă este slăbit. Are nevoie de hrană sănătoasă, bogată în vitamine, ba şi de câteva medicamente ca să poată ţine în frâu celelalte boli de care suferă. O privire întoarsă către ea şi fiica sa. Atât cere. Cât să poată să-şi cumpere medicamente şi alimente. Cât să poată să o ţină pe Oana în Facultatea de Medicină, la care visează să ajungă încă de când era copil. De restul “se ocupă Dumnezeu”, spune ea şi blândeţea-i toată se revărsa asupra vorbelor sale, ca o aură strălucitoare. Nu râvneşte la mult. Nici nu ar şti să se descurce cu prea multă avuţie. Tot într-un ou ar întinge cu fiica sa, tot aceeaşi haină ar împărţi-o. Visează la linişte. Şi la gândul că va ajunge să-şi vadă copila în halat alb, salvând oamenii de cancer.

Să trăim bucuria de a ajuta!
Pentru cei care vor să îi fie alături, la BRD, Agenţia Bârlad, pe numele fetei, Zanet Oana Monalisa, s-au deschis următoarele conturi:
-în lei: RO41BRDE380SV21829383800
-în lire sterline(GBP): RO14BRDE380SV34949173800
La aceeaşi bancă, pe numele femeii, Vicol Maria, la BRD, s-a deschis un cont în euro: RO06BRDE380SV34949333800
Pentru mai multe detalii, Maria Vicol poate fi contactată la numărul de telefon: 0742.149.830