Cum “reindustrializeaza” Guvernul USL economia: ministrul Nita vrea sa “STRICE SISTEMUL ENERGETIC PANA LA CAPAT” iar ministrul Vosganian anunta PRIVATIZAREA OLTCHIM SI CUPRUMIN

• Hotnews:

Ministrul Nita ameninta Petrom: Daca tot stric sistemul energetic, apoi merg pana la capat

Ministrul delegat pentru energie, Constantin Nita, spune ca nu are in plan vanzarea unui pachet de actiuni de la Petrom. “Am in vedere altceva. Daca tot stric tot sistemul energetic, apoi merg pana la capat”, a spus Nita fiind intrebat de o posibila vanzare a actiunilor detinute de stat la Petrom. Declaratia a fost facuta in contextul finalizarii ofertei secundare pentru Transgaz. Nita nu a precizat ce anume are in vedere.

Compania Petrom a fost supusa in luna iulie 2011 unui proces de vanzare a pachetelor minoritare de actiuni pe bursa. Insa, actiunea s-a soldat cu un esec in conditiile in care gradul de subscriere la pachetul de 9,84% din actiunile OMV PETROM  a fost sub nivelul  necesar de 80%.

Oferta a fost suprasubscrisa cu 347% pentru segmentul de retaileri mici si cu 257% pentru investitori mari. Dintre investitorii institutionali, 70% sunt straini si 30% romani.

Varujan Vosganian: Sectorul de stat din portofoliul Ministerului Economiei nu va mai fi prezent decat prin cateva componente ale industriei de aparare

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, sustine ca in privinta privatizarii va face “curatenie in sectorul de stat pana la finalul mandatului acestui guvern”. Potrivit ministrului, aceasta inseamna ca “sectorul de stat din portofoliul Ministerului Economiei nu va mai fi prezent decat prin cateva componente ale industriei de aparare”. Vosganian a precizat ca la companiile la care nu vor putea fi facute privatizari, cum ar fi zona de neferoase, vor fi incheiate parteneriate public-private.“Vrem sa nu mai existe companii in care statul sa nu mai aiba majoritatea”, a mai afirmat Vosganian. Printre companiile care vor fi privatizate se afla Oltchim, Sanevit si Cuprumin.

Legat de companiile din subordine, acesta a spus ca procesul de reorganizare a ministerului a fost incheiata astazi. “Reorganizarea o trec la categoria obligatii pentru ca a fost rezultatul unei vointe politice exprimate in Parlament. Astazi am incheiat acest proces amplu, semnand o Hotarare de Guvern de functionare a Ministerului Economiei, urmand sa fie saptamana viitoare inantata Guvernului”.

Reamintim ca ministrul delegat pentru energie, Constantin Nita a parasit Ministerul Economiei si si-a mutat biroul in sediul Elcen Bucuresti. Astfel, isi desfasoara activitatea departe de Ministerul Economiei, condus de Varujan Vosganian. In birourile Elcen, Nita si-a creat propria structura, numit “Departamentul pentru Energie”, fortand mutarea in noul sediu a tuturor persoanelor cu atributii in domeniul energetic. 

Ministrul delegat pentru energiei, Constantin Nita, se ocupa, potrivit legii, de coordonarea activitatilor din domeniul energiei in cadrul Ministerului  Economiei. Practic, Legea 71/2013 publicata recent in Monitorul Oficial prevede infiintarea in cadrul Ministerului Economiei a Departamentului pentru Energie, ca organ de specialitate, cu personalitate juridica. Legea permite ministrului delegat pentru energie sa-si creeze propriul departament pentru energie, o structura cu personalitate juridica pe care sa o conduca. Astfel, tot ce tine de energie, directii din minister si cea mai mare parte din Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI), s-a transferat la noua entitate juridica, in directa subordine a  ministrului delegat.

Dupa aceste modificari, tot ceea ce tine se petrol, gaze si energie electrica a ajuns in noua structura. Astfel, Nita va coordona companii precum Romgaz, Hidroelectrica (dupa ce va iesi din insolventa), Nuclearelectrica, Oltenia, Hunedoara, Electrica, Oil Terminal etc. Vor mai fi si companii importante la care statul detine pachete minoritare de actiuni, precum Petrom, Rompetrol, distribuitori de energie electrica si gaze.  In cadrul OPSPI vor mai ramane cateva companiile din industria de aparare (Romarm), Oltchim, Cuprumin,dar si societatile de la AVAS, la care statul detine actiuni minoritare. Potrivit ministrului Vosganian, la AVAS exista circa 300 de companii care sunt in stare de insolventa si alte cateva zeci in administrare speciala.

• Voxpublica/ Mihai Gotiu: “Prin noi înşine”. De la Brătianu la Ioan Niculae. Egalitate, dar nu pentru căţei

Am urmărit (în parte, pe “Monney Channel”) constituirea Forumului Investitorilor Autohtoni, iniţiat de miliardarul român Ioan Niculae. A trecut mai bine de un secol de la manifestul lui Vintilă Brătianu „Prin noi înşine”, publicat în „Voinţa Naţională”, în mai 1905, din care puteţi citi, mai jos, un fragment: 

” (…) nu este permis să nu dai elementului naţional un loc de căpetenie şi a ruga pe concesionarii străini să construiască şi exploateze căi ferate, garantându-le venituri, a ceda terenurile petrolifere ale Statului pentru ca alţii să tragă folosul cel mai mare; nu este în sfârşit, îngăduit să iei ultimul expedient al Statelor în faliment: loteriile, pentru a face ceea ce cere o nevoe a ţării.

Nu. – Avem credit bine stabilit, avem probe că putem găsi între Români, personalul special pentru orice ramură de activitate, avem în sfârşit conştiinţa nevoilor noastre mai bine ca oricine alţii.

Suntem o ţară de treizeci de ani eşită de sub regimul capitulaţiilor în sensul larg al cuvântului; de aceea, avem dreptul de a impune azi ceea ce cereau cu tărie alţii acum cincizeci de ani pentru o ţară desunită, ocupată de armate străine, sărăcită şi incultă; să mergem înainte prin noi înşine, şi să nu dăm elementului străin decât strictul necesar.

Suntem convinşi că ceea ce face guvernul actual cu concesiunea căilor ferate, cu concedarea terenurilor petrolifere ale Statului şi a unei loterii, iar într-altă ordine de idei cu Conteciosul administrativ prin călcarea vădită a Constituţiei ce ne-am dat, nu mai corespunde nu cu nevoile noastre, dar nici cu simţămintele mulţimei Românilor, cari au altceva în vedere decât un câştig de samsar.”

Mesajele transmise de Ioan Niculae şi de alţi participanţi la constituirea Forumului Investitorilor Autohtoni nu diferă, în esenţă, de manifestul liberal (liberal în sens clasic, nu neo-liberal) al lui Vintilă Brătianu. Nici situaţia nu este fundamental diferită: au trecut două decenii de la ieşirea dintr-un regim totalitar şi de sub dominaţia sovietică, iar cedarea resurselor şi a principalelor industrii către capitalul străin este cel puţin la fel de intensă precum în urmă cu un secol.

O primă diferenţă majoră între manifestul „Prin noi înşine” şi obiectivele Forumului Investitorilor Autohtoni vine din programul ceva mai minimal pe care acesta din urmă şi l-a asumat. Liberalii perioadei Brătienilor şi-au propus (iar prin legile adoptate, în special după Unire, au şi pus în practică) o avantajare a capitalului autohton, în faţa celui extern. Investitorii care au răspuns apelului lui Ioan Niculae şi-ar dori, cel puţin ca prim pas, măcar o echilibrare a raportului de forţe (şi a măsurilor legislative) care avantajează în acest moment capitalul extern. Cu efecte corect evidenţiate la Forum: externalizarea celei mai mari părţi a profitului şi a beneficiilor.

O a doua (şi mai) mare diferenţă a fost absenţa din rândul participanţilor la Forum şi din luările de poziţie (atâtea cât le-am urmărit) a problemei agriculturii autohtone. În mod repetat (şi aproape obsedant) s-a vorbit doar de industrie (chiar dacă şi o componentă importantă a agriculturii – valorificarea, prelucrarea, distribuţia produselor agricole – tot de agricultură ţine). În condiţiile în care România are cei mai mulţi lucrători în agricultură din UE (aproximativ 4 milioane), fiecare în parte sau prin asociere fiind un mic investitor autohton. Liberalii au pus în practică, în deceniul al treilea, una dintre cele mai progresive reforme agrare din Europa. În ciuda criticilor iniţiale, reforma şi-a făcut simţite efectele în anii 30 (proprietari mici şi mijlocii s-au capitalizat şi au modernizat sectorul, s-a ajuns la un raport aproape optim între mica şi marea proprietate agricolă, cu efecte benefice atât pentru marile mase de lucrători din zonele rurale, cât şi pentru România – detalii, în sumar, mai jos şi pe larg aici).

Pentru a beneficia de măsurile legilor din 1921 de vânzare în masă a majorității pământului marilor proprietari s-au înscris pentru împroprietărire 2,3 milioane de țărani fără pământ sau cu pământ insuficient. Dintre aceștia, până în 1927, au primit efectiv loturi 1,48 milioane de țărani. În urma acestor măsuri, împărțirea proprietății funciare arăta astfel:

• 64% din suprafața arabilă revenea categoriilor țărănimii cu loturi până la 10 ha;
• 16,6%  (categoria mijlocie), loturi de 10-50 ha;
• 10,4% proprietari de terenuri cu 50-250 ha;
• 9,1% moșii de peste 250 ha.

Din punct de vedere social, reforma agrară din 1921-1927 (an în care operațiunile de împroprietărire au fost finalizate în cea mai mare parte) a fost apreciată ca fiind ”cea mai mare și mai îndrăzneață din lume” (”îndrăzneață” inclusiv din punct de vedere economic).

Dincolo de caracterul ei social, aproape unanim recunoscut, reforma agrară a fost, totuși, criticată la nivel economic. Principalele obiecții (la acea vreme) au fost legate de de-tehnologizarea agriculturii. Faptul că micile gospodării nu-și vor permite un instrumentar mecanizat care să le permită recolte și productivitate ridicată. Viața a contrazis însă previziunile specialiștilor în economie. Într-adevăr, producția de cereale (avantajată de tehnologie pentru cultivarea pe suprafețe extinse) a avut de suferit într-o anumită măsură. Dar micii proprietari s-au orientat către culturi de plante profitabile economic pe suprafețe mai restrânse.

***

Ignorarea sectorului agricol sau minimalizarea importanţei acestuia limitează de două ori şansele Forumului Investitorilor Autohtoni de a-şi atinge obiectivele: în loc să atragă de partea lor o mare masă de presiune asupra politicului (localizată în zonele rurale) există riscul de a menţine (şi chiar de a accentua) conflictul dintre dezvoltarea industrială şi cea agricolă (în condiţiile în care, după cum deja am arătat, agricultura are, la rândul ei, o importantă componentă industrială). Explicaţia nu trebuie căutată prea departe: Ioan Niculae are, cât se poate de clar, interese în domeniul industriei agricole. Însă doar a acelei industrii agricole care îi vizează pe marii proprietari.

Cumulate, cele două diferenţe majore dintre manifestul „Prin noi înşine” şi obiectivele Forumului Investitorilor Autohtoni arată astfel: ceea ce se doreşte se limitează la oferirea avantajelor de care beneficiază investitorii străini şi UNOR investitori autohtoni. O regulă simplă arată că atunci când cineva este avantajat, altcineva pierde. Privilegiile de care beneficiază „marii investitori” străini şi le doresc şi UNII investitori autohtoni. Egalitate. Dar nu pentru căţei.