Pe langa Flaminia, ALTA NAVA CU DESEURI TOXICE (Volgo Balt 219) adusa in Romania, urmare a unei afaceri murdare care implica legaturi cu MAFIA ITALIANA. Portul Constanta – GROAPA DE GUNOI A EUROPEI, cu pretul sanatatii românilor?

26-06-2013 22 minute Sublinieri

Vezi si:

***

photo-197

“CU MAINILE MURDARE” – reportaj-ancheta de Romana Puiulet pentru “In premiera” (Antena3) – difuzat duminica 26 mai 2013

România a ajuns să importe peste două milioane de tone de gunoi pe an, care se adaugă la cele nouă milioane ale noastre. Şi poate că nu ar fi atât de grav dacă ar fi o afacere curată, la vedere, din care noi să câştigăm ceva. Dar nu e.

Ardem sau depozităm pe bani puţini deşeuri periculoase care nu ar trebui să ajungă în ţară şi care ajung să îmbolnăvească oamenii. Şi asta ca să câştige miliarde cei care ştiu cum se face un business murdar.

În urmă cu două luni, a ajuns în România încă o navă suspectă. Reporterii noştri au plecat pe firul afacerii şi au descoperit legături strânse între acest import, Napoli (fieful Camorrei) şi unii oficiali români.

După scandalul declanşat de epurarea apelor toxice de pe nava Flaminia la Ploieşti, numele lui Mihai Fâcă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, apare într-o anchetă de presă despre deşeurile importate din Italia pentru a fi incinerate la fabricile de ciment din România.  În emisiunea “În premieră”, difuzată de Antena 3, duminica trecută, numele preşedintelui ANPM, Mihail Fâcă, este asociat unei afaceri de zeci de milioane de euro cu deşeuri din Italia. Este vorba de Nava Volgo Balt 219, care a fost arestată în portul Constanţa, după ce autorităţile au constatat că deşeurile aduse din Italia pentru a fi incinerate la o fabrică de ciment din România erau din categoria celor periculoase. Pe 18 martie, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, condusă de Fâcă, şi-a dat acordul pentru ca deşeurile să fie descărcate în Portul Constanţa, însă transportul a fost cercetat de către inspectorii Autorităţii Navale Române (ANR) pentru că exista o discrepanţă între declaraţiile căpitanului de navă şi actele pentru marfă. Potrivit jurnaliştilor Antena 3, de această afacere s-ar ocupa persoane cu conexiuni în mafia gunoiului din Napoli. Fâcă a refuzat să ofere explicaţii, motivând că este bolnav.

Nava Volgo Balt 219 este reţinută încă de miercuri, 20 martie, în Portul Constanţa, având 2.700 tone de deşeuri la bord, dar situaţia sa este una incertă atât la nivelul Autorităţii Portuare Maritime Constanţa, cât şi la cel al autorităţilor de pe Litoral.

Gunoaiele provenite din Italia sunt folosite de cei mai mari producători de ciment din România drept combustibili, iar „marfa” de pe vaporul blocat în Portul Constanţa aparţine uneia dintre cele mai mari firme de profil din România. Povestea deşeurilor italiene aduse în România pare fără sfârşit – scrie publicaţia locală Replica, ştiut fiind scandalul mafiei din peninsulă care spală sute de milioane de euro prin gropile de gunoi din România. Succesul de care se bucură acest business murdar este foarte simplu: în Italia, taxa de depozitare a deşeurilor este de 250 euro pentru fiecare tonă; în România, este de 15 euro. Evident, italienilor le este mult mai convenabil să plătească transportul gunoaielor până în România şi să scape de-o grijă, mai ales că legea din ţara noastră este extrem de permisivă şi cu mari lacune. Astfel, doar un exemplu, legislaţia noastră interzice arderea deşeurilor, dar nu şi arderea lor pentru producerea de energie, de aici şi milioanele de tone de deşeuri aduse din Italia şi folosite drept combustibili de giganţii producători de ciment.

Firma care a adus cele 2.700 de tone de deşeuri în Portul Constanţa este din Bucureşti, controlată în totalitate de un important producător de ciment, iar în momentul verificărilor s-a constatat că avea autorizaţiile expirate, susţin surse judiciare, citate de Replica. Situaţia este în continuare incertă deşi, spun avocaţii, nava ar trebui să fie întoarsă din drum, cu marfă cu tot, în urma faptului că are autorizaţiile expirate.

  • Replica:

România, groapa de gunoi a Italiei: autorităţile verifică dacă Holcim şi Lafarge au tehnologie adecvată arderii deşeurilor

Nava Volgo Balt 219 nu poate fi mişcată din dana neoperativă în care se află, la fel, nici încărcătura acesteia. În continuare se fac cerecetări cu privire la documentele de însoţire a mărfii, natura ei şi destinaţia, existând un dosar penal instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa. Amintim că nava a fost reţinută din data de 20 martie, în Portul Constanţa, având 2.700 tone de deşeuri la bord, importate din Italia. Firma importatoare, Ecovalor, a explicat faptul că deşeurile sunt nepericuloase şi că verificările au legătură cu anumite menţiuni şi codificări din documentele de transport. Anchetatorii suspectează însă că documentele au fost modificate, aşa încât să nu existe probleme cu introducerea deşeurilor în România, respectiv folosirea lor pe post de combustibil.

Iată însă cum explica firma importatoare, Ecovalor, prezenţa tonelor de deşeuri:

Întârzierea implementării în România a sistemului integrat de management al deşeurilor şi cantităţile insuficiente, la nivel naţional, de deşeuri care să corespundă condiţiilor de acceptare spre co-procesare în fabricile de ciment (sortate şi/sau pre-tratate), conduc în prezent la necesitatea efectuării de importuri de deşeuri nepericuloase, în vederea utilizării eficiente a acestor capacităţi şi rentabilizării economice a investiţiilor efectuate. Menţionăm că aducerea deşeurilor sortate din Italia nu se face în detrimentul preluării de deşeuri menajere sortate din România, ci în completarea acestora, pentru a putea folosi în mod eficient capacităţile de valorificare existente. Facem precizarea că Ecovalor SRL din Bucureşti este controlată în totalitate de producătorul de ciment Holcim România.

Dincolo de explicaţiile oficiale ale firmei Ecovalor, nu mai reprezintă chiar o noutate faptul că gunoaiele italienilor sunt folosite de cei mai mari producători de ciment din România drept combustibili, inclusiv fabrica Lafarge din Medgidia recurgând la astfel de soluţii, după cum susţin surse judiciare, care au însă acum misiunea de a verifica dacă deşeurile aduse din Italia, dar nu numai, pot fi arse în combinatele din România, existând suspiciuni că nu avem tehnologia necesară. Pe de altă parte, atât Holcim, cât şi Lafarge au investit zeci de milioane de euro în staţii specializate în arderea deşeurilor, lucruri pe care le-au anunţat cu mare tam-tam în momentul realizării acestor investiţii. Problema este că nu orice fel de deşeu poate fi incinerat în condiţii de siguranţă. Ce garanţie avem că deşeurile de pe nava Volgo Balt ar putea fi incinerate la Lafarge Medgidia, de exemplu, fără să existe riscul producerii unui dezastru ecologic? Este o întrebare pe care şi-au pus-o şi procurorii, în data de 1 aprilie 2013 reprezentanţii Parchetului Constanţa deplasându-se la Lafarge Medgidia, pentru a se documenta dacă tehnologia existentă permite arderea deşeurilor importate din Italia şi în realitate, nu doar pe hârtie. Verificările în acest sens vor avea loc la nivelul tuturor combinatelor de acest gen din România, nu doar la Lafarge. Toate aceste acţiuni au loc în colaborare cu Garda de Mediu, instituţie care preciza, referitor la deşeurile de pe nava aflată în Portul Constanţa: În data de 21.03.2013, au fost prelevate probe de deşeu din deşeurile transportate de navaVolgo Balt 219, în vederea verificării încadrării acestora, potrivit documentelor emise. Odată ce acţiunea de control va fi finalizată, vom reveni cu noi informaţii, se arată într-un document al GNM.

Importatorul de deşeuri din Italia, amendă-record pentru autorizaţie expirată

În aşteptarea rezultatului, putem însă să punctăm următoarea problemă: cine verifică probele de deşeu? Un institut specializat în acest sens, dar care are strânse legături cu producătorii de ciment din România, prin urmare ne putem aştepta la un rezultat cât o victorie pentru marii afacerişti de genul Holcim sau Lafarge. Lăsăm momentan deoparte acest detaliu, şi revenim la un comunicat oficial al Gărzii de Mediu, prin care ni se mai precizează că:

Referitor la transportul de deşeuri dinItalia, efectuat cu nava Volgo Balt 219, în portul Constanţa, Garda Naţională de Mediu a desfăşurat următoarele acţiuni care au vizat SC Ecovalor SRL, destinatarul acestui transport: în data de 04.03.2013, la punctul de lucru al S.C. Ecovalor SRL din sat Techea, Judeţul Bihor, comisarii GNM au constatat faptul că titularul activităţii deţinea autorizaţia de mediu nr. 132/19.02.2008 valabilă până în data de 18.02.2013. Astfel, la data controlului, societatea îşi desfăşura activitatea având o autorizaţie expirată, motiv pentru care a fost sancţionată cu amendă contravenţională în valoare de 60.000 lei. Totodată, comisarii GNM au dispus suspendarea activităţii agentului economic până la obţinerea actului de reglementare. Comisarii GNM au contactat Autoritatea Naţională a Vămilor – Constanţa, Ministerul Afacerilor Interne – Poliţia de Frontieră pentru a o atenţiona în eventualitatea efectuării unor transporturi de deşeuri, în baza Notificării IT012596, având ca destinatar societatea mai sus menţionată. În data de 18.03.2013, la punctul de lucru al S.C. Ecovalor SRL din comuna Valea Mare Pravăţ, platforma (Holcim) Judeţul Argeş, s-au constatat neconformităţi faţă de prevederile autorizaţiei de mediu nr.190/22.06.2010, valabilă până la data de 22.06.2020, motiv pentru care a fost aplicată o sancţiune contravenţională constând în amendă, în valoare de 100.000 lei. În acest context, s-a propus emiterea notificării către Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş în vederea suspendării autorizaţiei de mediu.

Celor de la Mediu le e frică să dea aviz favorabil navei Volgo Balt

În ultima perioadă Constanţa nu a dus lipsă de subiecte ce reprezintă un interes major, mai ales cele care au legătură cu portul. Nave pline de deşeuri au sosit în ţară, iar după o perioadă de “cugetare”, au primit undă verde din partea instutuţiilor abilitate să intre în danele din portul ConstanţaAgenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM) a avut o implicare directă, mai ales în cazul navei Flaminia, agenţia fiind desemnată să facă o supraveghere atentă asupra “bombei toxice plutitoare” atunci când aceasta se afla în radă, pentru a nu se deversa deşeurile prin golirea tancurilor, acesta fiind un procedeu la care se mai apelează în astfel de condiţii.

În cazul Flaminia ar fi existat varianta să le asigurăm decontaminarea doar dacă erau pe petrol, dar ei au decontaminare chimică, este cu totul altceva. Mai este o navă în port, tot cu gunoi şi aceea este în aceeaşi situaţie, dar încă nu i-a fost dat avizul. La această navă scrie deşeuri ce pot fi arse, pe undeva prin Ploieşti, dar de fapt este gunoi adevărat, menajer, venit din Italia, iar Garda de Mediu nu le dă avizul de mediu, dar Volgo Balt care este în aceeaşi situaţie, a căzut în umbră din cauza Flaminiei,

a declarat, pentru Replica, directorul ARSVOM, Daniel Manole.

Nava la care face referire directorul ARSVOM, Volgo Balt 219, este încărcată cu 2.700 de tone de deşeuri, aduse din Italia şi a venit încă din luna martie, dar după ce s-a constatat că anumite documente nu sunt conforme cu încărcătura, cazul a intrat în atenţia publică.

Vama nu a vrut să le dea drumul şi au cerut aviz de la Mediu, iar Garda de Mediu nu a zis nimic, metoda melcului, stai şi nu zici nimic. Când sunt situaţii din acestea belicoase, stau într-o aşteptare, să zică alţii. Nu cred că este nici un interes, cred că le este pur şi simplu frică să ia o decizie. Adică, dacă dau aviz favorabil, poate să vină cineva să zică: dar de ce ai dat aviz favorabil? Dacă va trece asta, vor trece toate, probabil vom fi ăia care ard focul – asta este doar o supoziţie. S-au dus au făcut analize, eu ştiu dacă sunt bune sau sunt rele? Le-am dat drumul să intre în port, este bine, este rău, nu am primit nici o informaţie referitor la cât de nocive sunt acele produse de pe navă. Cert este că nu poate să fie foarte bine, dar este nociv? Nu s-a dat un comunicat de presă să se zică dacă nava este curată şi nici eu nu am aflat nimic,

a mai precizat pentru Replica, Daniel Manole.

Importatorul deşeurilor de pe Volgo Balt, îndrumat să descarce în Bulgaria?!

Italienii nu reuşesc să-şi gestioneze deşeurile la ei acasă, aşa că ni le transmit nouă, cu vaporul

La recomandarea comisarului pentru mediu, Janez Potocnik, Comisia Europeană a decis să sesizeze la Curtea Europeană de Justiţie în privinţa Italiei, pentru eşecul de lungă durată al acestei ţări în privinţa gesionării deşedurilor în mod adecvat în regiunea Campania, la mai bine de trei ani de la o hotărâre anterioară. În conformitate cu legislaţia UE, statele membre trebuie să recupereze şi să indisponibilizeze deşeurile într-un mod care nu pune în pericol sănătatea umană şi mediul înconjurător. Comisia sugerează o penalitate cu titlu cominatoriu pentru fiecare zi de întârziere de la a doua decizie a Curţii, în sumă de 256.819 de euro, şi o sumă forfetară de 28.090 euro pe zi pentru perioada cuprinsă între prima hotărâre şi a doua zi a conformităţii sau în ziua celei de a doua hotărâri judecătoreşti.

Conform http://europa.eu, încă din 2010 Curtea Europeană s-a declarat preocupată de lipsa unei reţele integrate şi adecvate de instalaţii de eliminare, care reprezintă o cerinţă în conformitate cu Directiva-cadru privind deşeurile. Comisia a fost în contact permanent cu autorităţile italiene în urma hotărârii care viza Italia, iar concluziile sunt că unele progrese au fost realizate: Italia a adoptat un nou plan de gestionare a deşeurilor pentru regiunea Campania în ianuarie 2012, iar în luna iunie a prezentat un program de măsuri menite să gestioneze deşeurile în regiune până în 2016, când se aşteaptă ca instalaţiile noi de tratare a deşeurilor să devină operaţionale. Chiar şi aşa, mai notează http://europa.eu, o nouă criză a deşeurilor nu poate fi exclusă. În plus, există îngrijorarea legată de întârzierile la construcţia instalaţiilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitarea deşeurilor. Există riscul ca multe din instalaţiile planificate să nu fie gata până la sfârşitul anului 2016, adică o perioadă rezonabilă de la prima decizie a Curţii care viza Italia.

Dincolo de aceste date, este clar că, având în vedere situaţia delicată cu care se confruntă Italia, autorităţile italiene caută şi alte soluţii pentru a scăpa de deşeuri. O soluţie este livrarea lor către alte ţări, iar dovada zace din luna martie a acestui an în Portul Constanţa – România. Vorbim despre nava Volgo Balt 219, încărcată cu 2.700 de tone de deşeuri, aduse din Italia, şi care ar urma să fie incinerate în România. Şi nu este singurul transport de acest gen. În cazul Volgo Balt, din păcate pentru italieni, din fericire pentru noi, a fost deschis dosar de cercetare penală, pentru că a fost descoperită o modificare în actele de însoţire a deşeurilor aflate la bord.

Revenind la decizia Comisiei Europene de a sesiza Curtea Europeană de Justiţie cu privire la Italia, avocatul Dumitru Bădrăgan, preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Ecologist Român, a comentat că: Asta ne arată câte ceva despre italienii care vor să construiască depozite de deşeuri la malul Mării Negre sau care ne aduc deşeuri in Constanţa. Este o nouă măsură europeană care impune cadru legislativ şi măsuri de protecţie a românilor.

Pe nava Flaminia, care se află în acest moment în portul Constanţa, s-ar afla circa 3.000 de tone de deşeuri nedeclarate. Afirmaţia a fost făcută, ieri, într-o conferinţă de presă, de către senatorul PDL Christian Gigi Chiru, care a obţinut datele de la unele surse portuare, pe care nu le-a dezvăluit.

30 de milioane, în loc de 100 milioane

Politicianul a reamintit că nava, care a luat foc în mijlocul oceanului anul trecut, a ajuns în cele din urmă într-un port german. ”Imediat au început procedurile de licitaţie internaţională pentru descărcare, neutralizare, decontaminare. S-a făcut o ofertă din partea autorităţilor germane. Oferta era la 100 de milioane de euro pentru toate aceste proceduri. Bineînţeles, în momentul în care a apărut oferta României, de 30 de milioane de euro, (aceasta este suma pe care o încasează şi agenţii economici, şi autorităţile române), armatorul a preferat să vină în România”, a precizat senatorul. Astfel, în data de 25 martie nava a ajuns în dana 38 a Portului Constanţa, care aparţine societăţii comerciale Umex.

3.000 de tone în plus

Senatorul spune că Umex nu are autorizaţie să depoziteze, nici măcar tranzitoriu, deşeuri, dar că, în ciuda acestui fapt, procedura de descărcare a început. ”Cel mai grav este că, pe surse destul de importante, pe care nu pot să le dezvălui, la bordul navei se află 12.000 de tone, şi nu 9.000 de tone, cum au fost autorizate, adică 8.000 de tone de deşeuri şi 1.000 de tone de mâl”, a afirmat Gigi Chiru. Acesta spune că a primit asigurări din partea autorităţilor de la diverse insitutuţii ale statului, inclusiv de mediu, că totul se desfăşoară normal, deşi legislaţia română nu prevede incinerarea de astfel de deşeuri.

„După ce ne-au dat asigurări, domnul prefect şi-a schimbat puţin părerea. A ajuns la navă şi a început să se ia cu mâinile de cap. A găsit acolo containere explodate, carne a cărei origine nu se cunoaşte. Practic, şi el a constatat că riscul de a afecta mediul este unul serios”, spune Chiru. Acesta a trimis o întrebare oficială despre cele 3.000 de tone de marfă care nu fost declarată.

Ce substanţe periculoase conţine nava?

Dumitru Bădrăgan, vice­pre­şedinte al Partidului Ecologist Român filiala Constanţa, a vizi­tat la finele săptămânii nava şi a tras, la rândul său, câteva semanale de alarmă. ”Există un cargoplan (n.r. plan de amplasare a containerelor pe navă) în posesia autorităţilor, dar exploziile şi incendiul se pare că au produs efecte grave, făcând imposibil să garanteze cineva ce şi unde s-ar afla amplasat pe navă, spune acesta. Este probabil că unele combinaţii de substanţe periculoase s-au scurs în şlamul aflat pe navă, cele o mie de tone de care vorbea şi senatorul Chiru. Dumitru Bădrăgan spune că nu se cunoaşte încă ce substanţe poluante se află în zonele puţin accesibile. Pentru a înlătura orice temeri, autorităţile ar trebui să publice ce substanţe au găsit pe navă, în ce cantitate, dacă sunt periculoase sau nu.

Senatorul Gigi Chiru spune că nava Flaminia nu este un caz singular.

”Constanţa riscă să devină groapa de gunoi a Europei”, a precizat acesta. Tot în luna martie, tot în dana 38, a ajuns şi nava Volgo Balt 219, sub pavilion Saint Kitts and Nevis, care este încărcată cu 2.700 de tone de deşeuri combustibile. Despre această navă, fostul director al Autorităţii Navale Române, Andrian Mihei, a declarat că este încărcată cu RDF, adică ”refused derivated fuel”.

Este vorba despre un combustibil derivat din reziduuri, care este folosit drept combustibil în fabricile de ciment. Legile în vigoare, respectiv Ordonanţa 195 din 2005, interzice ”introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora”. Surse neoficiale spun că această navă este de fapt încărcată cu deşeuri menajere compactate, care sunt aduse în Constanţa ilegal, cu sprijinul anumitor persoane din port şi din instituţiile de mediu. Acestea ajung să fie neutralizate, adică arse, în fabricile de ciment din România. Majoritatea acestor deşeuri provin din Italia.

  • Replica:

Agitaţie pe nava Flaminia: proprietarul a început să-şi mute containerele

Agitaţie în Portul Constanţa! Pe MSC Flaminia, sub pavilion german, aflată în Dana UMEX din Portul Constanţa, proprietarul a început să mute o parte din containere. Surprizele nu au întârziat să apară. Un container s-ar fi spart, iar în interior s-ar afla… carne alterată! Resturile de carne căzute din container ar fi fost adunate deja în câţiva saci. Poliţia, jandarmii, reprezentanţii Gărzii de Mediu, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului, au demarat deja o anchetă în acest caz. Prefectul Constanţei, Eugen Bola, care coordonează Comandamentul de Urgenţă în acest caz, spune că aşteaptă un raport scris de la inspectorii aflaţi în control.

“Am mai multe informaţii şi aşteptăm să le verificăm. Aştept un raport oficial”, a spus Bola.

Deşi a fost primită în Portul Constanţa, Nava Flaminia aştepta toate aprobările pentru a fi decontaminată de deşeurile periculoase şi reparată la Şantierul Naval Daewoo Mangalia, după ce a luat foc în largul Oceanului Atlantic, în 2012. Autorităţile române au făcut celulă de criză, accesul în Dana UMEX este restricţionat, şi au luat la puricat nava, investigând cele aproximativ 120 de containere cu resturi de deşeuri care au mai rămas în magaziile incendiate.

“Verificarea Navei Flaminia se face zilnic, în permanenţă, de către inspectorii Gărzii de Mediu. Azi am participat şi eu la verificare. Proprietarul navei a demarat operaţiuni în incinta navei. Am înţeles că mută containerele dintr-o parte în alta. Pentru lucrul acesta nu are nevoie de autorizaţie. Mutarea containerelor are loc pe teritoriul german şi nu pe teritoriul României. Containerele aflate la bordul navei sunt distruse în proporţie de 90%, în urma unor explozii. Supervizarea la navă se face de către Garda de Mediu şi celelalte instituţii ale statului. Sarcina mea principală este aceea de a verifica pe toată perioada descărcării să nu fie poluat aerul, apa şi solul. La acest moment nu există autorizaţie pentru demararea operaţiunilor de descărcare a navei. În momentul în care toate formalităţile vor fi gata, va avea loc şi descărcarea, nu hotărâsc eu când se va întâmpla acest lucru. Proprietarul poate să-şi mute containerele în interiorul navei, pentru că este pe teritoriul german, ar fi o problemă în momentul în care ar descărca deşeurile pe teritoriul României. Asta ar însemna o operaţiune de descărcare care trebuie să se desfăşoare în condiţiile legii”,

a declarat, pentru Replica, Marian Rîşnoveanu, directorul Gărzii de Mediu Constanţa. Menţionăm că perimetrul în care se află ancorată nava germană MSC Flaminia este monitorizat non-stop, precum un obiectiv de importanţă strategică. Vom reveni.

MSC Flaminia, un subiect care începe să frigă. Fostul şef al ANR spune că preşedintele Agenţiei de Mediu a acceptat nava în Portul Constanţa

Afacerea Flaminia a început să miroasă urât, pe piaţă fiind vehiculate înţelegeri nu tocmai cuşere care ar fi adus nava în Portul Constanţa. Care din informaţii sunt corecte şi care doar speculaţii ce nu se bazează pe adevăr, e greu de spus, în condiţiile în care autorităţile statului nu prezintă, ferm, situaţia. Ştim însă foarte sigur că Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), instituţie de specialitate a administraţiei publice centrale, cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei din domeniul protecţiei mediului, conferite în baza Hotărârii de Guvern Nr. 1000 din 17 octombrie 2012, a acceptat pe 17 mai a.c. intarea navei în Portul Constanţa.Ploieşteanul Mihail Fâcă, preşedintele ANPM şi fost deputat PDSR în perioada 2000-2004, este cel care a semnat toate documentele necesare şi ar putea răspunde în faţa instanţei dacă lucrurile nu sunt în regulă nici la bord, nici în acte, spun acum alţi reprezentanţi ai instituţiilor statului. De ce toată această joacă: răspunderea e a lui, ba nu, a altuia? De ce tace Ministerul Mediului şi de ce nu a acceptat acest minister să trimită un reprezentant în data de 14 mai, în faţa Comisiei pentru afaceri europene a Senatului, pentru a face precizări cu privire la nava MSC Flaminia?

“Cred că cetăţenii României, constănţenii, au dreptul să ştie dacă deşeurile aflate la bordul navei sunt sau nu radioactive şi să se explice dacă oamenii care vor lucra la bordul acestei nave sunt în siguranţă. În momentul de faţă, nu am această certitudine”,

spunea, la acea dată, senatorul Anca Boagiu, cea care a confirmat, pentru Replica de Constanţa, faptul că reprezentanţii Ministerului Mediului nu au onorat invitaţia la comisie, pentru a prezenta date despre MSC Flaminia. Şi tot Boagiu concluziona:

Ceva este putred, altfel de ce atâta secretomanie? 

Nava, aflată în Portul Constanţa, în dana UMEX, a fost subiect de interes, vineri, pentru reporterii Replica, în condiţiile în care surse bine informate au anunţat că la bord s-ar fi spart câteva containere. În cel puţin trei din containere se află carne, mult prea alterată după atâta amar de timp de când nava nu reuşeşte să găsească un port unde să fie decontaminată total şi reparată. “Vocea unică” în cazul navei Flaminia, adică reprezentantul Guvernului în teritoriu – prefectul Eugen Bola -, a devenit extrem de secretos pe acest subiect. Întrebările fireşti, legate de situaţia de pe navă ori dacă există pericole, au început să nu mai aibă răspuns. Vineri, Eugen Bola a avut însă o remarcă interesantă:

Am mai multe informaţii, le verificăm, să lămurim aspecte de ordin tehnic. Am primit un raport. Dumnezeule mare, este o problemă! Avem o problemă, dar nu ştim cât este de mare sau de mică.

Aşa se face că, în afară de interesul manifestat de cotidianul Replica cu privire la situaţia navei Flaminia, sâmbătă, în dana UMEX a fost prezent şi un politician – ecologistul Dumitru Bădrăgan, care, după discuţii cu cei prezenţi în zonă (reprezentanţii UMEX, jandarmi etc.), a postat următoarele informaţii pe contul de Facebook:

Referitor la nava Flaminia introdusă în România, mai precis în Constanţa, se nasc multe întrebări. Din discuţiile purtate azi (sâmbătă, 8 iunie -n.r.): există un cargoplan în posesia autorităţilor, dar exploziile şi incendiul se pare ca au produs efecte grave făcând imposibil să garanteze cineva ce şi unde s-ar afla amplasat pe nava. Întocmirea sa se face pe baza unei liste de încărcare. Interesant: la temperaturile care au fost pe navă se susţine că ar fi de extras cojile containerelor în zonele afectate de incendiu şi mişcate de explozii (…). Ce conţin substanţele poluante din zonele neaccesibile, ca locuitori ai Constanţei încă nu putem cunoaşte ţinând cont de evenimente – nu doar hazardul datorat de explozii şi creator de mixturi dar şi posibile neconcordanţe acte/mărfuri- şi aici e o întrebare care merită un răspuns public urgent.

Autorităţile statului român au băgat nava în Portul Constanţa pe baza rezultatelor Laboratorului Rompetrol Quality, experţi ai Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, precum şi un laborator din Ungaria, rezultate care nu au fost făcute publice până la acest moment.

“În cazul Flaminia, notificarea din Germania a fost acceptată de Agenţia Naţională de Mediu şi domnul preşedinte Fâcă (Mihail Fâcă -n.r.) a semnat toate documentele. Nava a ajuns în Portul Constanţa datorită acceptării notificării statului german. Conform regulamentului european, o ţară din Uniunea Europeană notifică şi spune că are deşeuri, iar ţara care poate să le valorifice acceptă acea notificare. Asta este procedura. Agenţia de Mediu dă aprobarea şi Garda de Mediu verifică dacă cel care a venit în România s-a încadrat în acea notificare şi dacă avizele şi lucrurile se petrec aşa cum au fost stabilite iniţial. În plus, la noi în ţară s-a format acel consorţiu din trei societăţi care au făcut dovada la Agenţia Naţională că pot să prelucreze şi să valorifice aceste deşeuri. Se ştie clar care sunt firmele implicate în cazul navei Flaminia (Uni-Recycling din Bucureşti; Setcar SA din Brăila, cât şi Glar Construct din Ploieşti, firme controlate de foşti sau actuali politicieni -n.r.) şi dacă nu sunt autorizate, nu au voie să lucreze”,

a declarat, pentru Replica de Constanţa, liberalul Andrian Mihei, fost director al Autorităţii Naţionale Române (ANR).

Garda de Mediu şi alte instituţii ale statului, controlate pe linie de partid, stau cu ochii pe vapor.

“Dacă ceva nu este în conformitate cu prevederile legale, atunci nu se face nimic. Statul român, prin Agenţia Naţională de Mediu a acceptat acea notificare, altfel nava nu avea cum să ajungă în Portul Constanţa. Agenţia de Mediu, prin preşedintele Fâcă, a semnat şi acceptat ca nava să vină în România. Domnul prefect Eugen Bola este şeful celulei de criză, constituită la nivelul Prefecturii pentru coordonarea tuturor instituţiilor care se ocupă de rezolvarea aceastei probleme, şi el poate să ofere datele necesare pe acest subiect”,

a mai declarat Mihei.

Iniţial, nava Flaminia era “programată” să ajungă în Portul Midia 

Întrebat cum a decurs discuţia între Agenţia Naţională şi ANR pe tema navei Flaminia, Mihei a replicat:

“Între cele două instituţii nu s-au purtat discuţii. Eu am primit nişte documente în copie de la agentul navei, un fax de la ANPM, un întreg circuit de documente, în care se specifica faptul că nava a primit aprobarea autorităţilor române să vină în Portul Constanţa. A mai existat o altă notificare prin care nava urma să ajungă în Portul Midia, dacă nu mă înşel, şi apoi a fost rectificată avizarea pentru Portul Constanţa. Şi-au dat seama că nu se poate face la Midia (descărcarea deşeurilor -n.r.) şi au revenit cu o corectură”.

Tot Mihei susţine că nava Flaminia a stat în rada Portului Constanţa până când s-a verificat ca deşeurile să corespundă cu descrierea din notificarea din Germania.

| S-a constatat că ele nu reprezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi asta este”, a spus fostul şef al ANR.

Iată motivul pentru care nava Flaminia stă în Portul Constanţa 

De precizat că într-o adresă transmisă de reprezentantul Guvernului în teritoriu, Eugen Bola, ministrului de Interne, Radu Stroe, reiese că:

“nava a staţionat timp de şapte luni în Portul Wilhelmshafen, după care, în urma acordului dintre autoritatea de Mediu din Germania şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului din România, aceasta s-a îndreptat spre Şantierrul Nava Daewoo Mangalia Heavy Industries, având în vedere că nava este construită de către firma Daewoo din Coreea. Din încărcătura iniţială a navei cea mai mare parte a fost descărcată în Danemarca, respectiv 30.000 tone apă contaminată, după care nava s-a îndreptat către România. Având în vedere că pescajul navei este de 11,5 m, iar în Portul Mangalia pescajul acvatoriului este de 6,5 m, nava va intra mai întâi în Portul Constanţa pentru a descărca 8.000 de tone deşeuri metalice şi 1.000 tone de şlam. Încărcătura a fost lăsată la bordul navei numai pentru a asigura deplasarea ei în condiţii de stabilitate. Conform legislaţiei europene, deşeurile existente pe navă care pot fi valorificate, vor fi transportate la operatorii specializaţi în acest sens. Alte tipuri de deşeuri identificate cu ocazia verificărilor vor fi împachetate şi înapoiate ţării de origine”. 

Firma care ar urma să trateze apa netoxică, obligată să-şi rezolve problemele până pe 15 iunie! 

Apa rezultată din stingerea incendiilor care au dus la distrugerea încărcăturii de pe navă urmează să fie tratată prin instalaţia mobilă de tratare ape uzate şi predată către staţia de epurare Ploieşti, chiar în oraşul natal al preşedintelui ANPM, Mihail Fâcă. Apele uzate, rezultate din spălarea şlamului din containere, ar trebui să ajungă la societatea de epurare New Century Development. Numai că Garda de Mediu Prahova a efectuat un control la firmă, constatând o serie de deficienţe care fac imposibilă operaţiunea de epurare a apelor uzate. Toate separatoarele mecanice au grad de umplere ridicat cu nămol mecanic, din cauza faptului că nu există pompe şi nu sunt asigurate instalaţiile necesare de fluidizare a nămolului pentru a asigura evacuarea acestuia în îngroşătoare; podul raclor aferent separatorului mecanic II este nefuncţional din cauza defecţiunilor mecanice şi electrice; existenţa nămolului mecanic cu densitate mare în separatoare face imposibilă utilizarea podurilor racloare, a precizat, pentru observatorulph.ro, comisarul-şef Sorin Dumitraşcu de la Garda de Mediu Prahova. Instituţia a trasat măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate până la 15 iunie ac. Ţinând cont că autorizaţia de mediu a firmei a expirat la data de 14 mai, societăţii i s-a pus în vedere şi depunerea documentaţiei la Agenţia de Protecţia Mediului Prahova pentru revizuire.

 Ministerul Mediului ne linişteşte: nu au fost semnalate deşeuri radioactive sau emisii radioactive la bordul navei MSC Flaminia! 

Ministerul Mediului susţine că deşeurile urmează a fi pre-tratate, tratate şi valorificate de către DMHI, prin contract cu SC Setcar SA; importul şi transferul deşeurilor metalice în România se face conform Convenţiei Basel, conform unor derogări obţinute în Tratatul de Aderare:

România are dreptul, până în 2015, să controleze toate deşeurile (periculoase şi nepericuloase) introduse pe teritoriul ei; din seturile de analize făcute până în prezent, nu au fost semnalate deşeuri radioactive sau emisii radioactive la bordul navei MSC Flaminia.

Tot de la instituţiile statului aflăm că nămolul va fi transportat la fabrici de ciment pentru coincinerare, cum ar fi Lafarge din Medgidia. Mihei susţine că şi din adresa semnată de Fâcă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, reiese că la bordul navei sunt două tipuri de deşeuri, respectiv deşeuri metalice şi şlam.

Dacă se mai descoperă altceva, trebuie identificat şi făcută notificare. Este o întreagă procedură. Eu am fost la bordul navei, am condus prima echipă acolo (în radă -n.r.) şi de la început am spus că nava din punct de vedere al mediului nu pune probleme. Sunt probleme legate numai de siguranţa şi protecţia muncii.

Cât despre carnea alterată decoperită vineri, 7 iunie a.c., la bordul navei, Mihei a spus:

Eu nu mai sunt la Autoritatea Navală Română şi nu am de unde să ştiu.

 Fâcă, interesat de afacerea DMHI mai mult decât de mediu: Nu ar fi indicat ca România să rateze un astfel de contract 

Mihail Fâcă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a declarat pentru ecologic.rec.ro:

Se pare că acest subiect a fost excesiv mediatizat şi, ca urmar,e a determinat suprareacţii din partea autorităţilor, ceea ce este şi normal. Vreau să precizez că prefectul judeţului Constanţa a organizat o celulă de criză care a funcţionat pe toată perioada aceasta şi cinci laboratoare independente au făcut determinări cu privire la inflamabilitate, toxicitate şi radioactivitate. În urma acestor analize a fost conturată o procedură de depoluare care s-a aflat în dezbatere la Agenţia pentru Protecţia Mediului din Constanţa. De asemenea, şi noi am organizat câteva întâlniri aici, la Agenţia Naţională, cu scopul de a verifica această procedură de depoluare, am clarificat nişte puncte mai slabe şi consider că în acest moment nava poate fi depoluată şi reparată fără nici un fel de risc. Iar acest lucru ne dorim să se întâmple deoarece contractul pe care îl are şantierul naval cu armatorul este destul de consistent din punct de vedere financiar şi nu ar fi indicat ca România să rateze un astfel de contract. Să nu uităm că în continuare statul român este acţionar în proporţie de 49% la acest şantier naval şi pierderea unui astfel de contract ar însemna o pierdere considerabilă pentru ţara noastră“. 

Nemţii ar fi cerut 100 de milioane de dolari pentru reparaţii la navă. A ajuns însă în România fiindcă… e mai ieftin! 

Amintim, în acest context, că nava a fost protagonista unor explozii în anul 2012, în largul Oceanului Atlantic. Armatorul navei este Mediterranean Shipping Company din Elveţia pentru operatorul Niederelbe Schiffahrtsges din Germania. Franţa, Anglia, Spania, Belgia şi Olanda nu au dorit ca nava Flaminia să ajungă în apele lor, pentru a fi reparată, temându-se de substanţele nocive. Armatorului i s-ar fi cerut în Germania, conform unor surse, 100 de milioane de dolari pentru decontaminare şi repararea navei. Armatorul ar fi spus: mult, asiguratorul a spus: mult şi au ajuns în România, unde s-au cerut doar 30 milioane de dolari.

În România însă, mai exact în Portul Constanţa, există o problemă: Garda de Mediu a trimis o adresă la ANR prin care informează că UMEX nu are autorizaţie pentru depozitare deşeuri, declară surse bine informate. Există atunci varianta descărăcării cu ajutorul elicopterului sau cu macaraua, aşa încât deşeurile să nu atingă perimetrul UMEX, ci să fie depozitate direct pe nişte platforme speciale şi transportate mai departe.

“Singura variantă ar fi ca macaraua să ia deşeuri de pe navă, să le pună în maşină şi maşina să plece. Dacă deşeurile sunt puse pe ţărm, înseamnă depozitare. Garda de Mediu a trimis o adresă la ANR prin care informează că UMEX nu are autorizaţie pentru depozitare deşeuri. Toţi sunt înnebuniţi. Se fac presiuni, vorbim de bani mulţi. Garda de Mediu doar verifică actele, ANPM dă avize. Acum toţi vor să tireze nava din Portul Constanţa. Se învaţă cum să depună acte. Discută, se ceartă, este un circ total între cei care decontaminează şi DMHI. Pe teritoriul României nu s-ar putea arde deşeuri. Dacă maşinile pleacă din Port şi pe traseu scapă resturi, primeşte amendă de la Garda de Mediu. Unii sunt speriaţi de Angela Merkel. În cazul unor proteste, Merkel ar putea spune că România nu respectă convenţia de la Basel şi să solicite sancţionarea României şi amânarea intrării în spaţiul Schengen. Însă, orice demers se va face acum după ce nava a intrat în port e lovit de nulitate. Cei care au semnat vor răspunde în instanţă,

spun sursele noastre.

Conicidenţă sau nu, premierul Victor Ponta va efectua luni şi marţi o vizită oficială în Germania, la invitaţia cancelarului german Angela Merkel, pe agenda discuţiilor figurând relaţiile bilaterale, teme europene şi regionale, precum şi politica internă românească. Pe de altă parte, alte surse de încredere susţin că o eventuală implicare a Angelei Merkel este o invenţie.

Nemţii fac foarte clar diferenţa între stat şi privat. Cine a aruncat pe piaţă povestea cu Merkel, probabil a făcut-o ca să grăbească lucrurile în România, să sperie autorităţile şi să încheie povestea, posibil şi pentru că are un interes”,

au precizat sursele noastre.

Mihălcioiu: Poate ne cer nemţii 1-2 milioane de euro că i-am încurcat 

Pe de altă parte, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, susţine că echipajul aflat la bordul navei nu i-au solicitat ajutor.

Dacă nu cer ajutor, nu avem de ce sa intervenim, avem alte priorităţi. Lucrurile acum sunt clare. Sunt plătiţi, au mâncare şi nu avem de ce să intervenim. În momentul când nava se afla în radă, am intervenit pentru că echipajul nu mai avea alimente. Am contactat armatorul, agentul şi s-a rezolvat problema. Problema în cazul Flaminia se referă la resturile care trebuie scoase din magazii şi distruse. În containerele distruse de incendiu şi care nu au fost desărcate până acum nu ştim ce există. Oamenii decedaţi au fost identificaţi, nu mai sunt la bordul navei. În urma suflului au fost aruncaţi în mare. Există o anchetă în derulare, în cazul deceselor, se vor plăti compensaţii. Au mai existat firme care au scos grosul din containere (în Germania -n.r.), dar mai există reziduuri,

a spus Mihălcioiu. Tot el a spus că

“numai ministrul Mediului ar şti ce se află la bordul navei. Se spune de şlam, dar de compoziţia chimică, substanţele care au luat foc şi au explodat containerele nu s-a spus nimic. De la carne sau mărfuri nu avea cum să ia foc. Au fost alte împrejurări pe care nu le ştim. Cărăruşul, transportatorul, nu a făcut public. Cei de la Mediu trebuiau să analizeze şi să cunoască toate aceste aspecte când au decis să primească nava în România. Asiguratorul probabil că ştie ce există la bordul navei, pentru că altfel nu asigura nava. Asiguratorul a plătit despăgubiri în cazul navei Flaminia. Informaţiile se ţin la secret. Când au început să fie răscolite lucrurile s-a descoperit că Ministerul Mediului din România a avut un acord cu Ministerul Mediului din Germania. Ar trebui făcute publice rezultatele de laborator. Vom descoperi că 100 de români au cancer şi vor spune că nu se ştie de la ce anume. Dacă firma din Prahova care urma să efectueze operaţiunea de epurare a apelor uzate nu are autorizaţie, cine a dat aprobare ca nava să ajungă în România? Ministerul Mediului ce a păzit? Agenţia de Mediu trebuia să vadă că în România nu sunt firme care se ocupă de aşa ceva şi nu trebuia să emită aviz ca nava să intre în Portul Constanţa. Aflăm acum că nu sunt firme specializate? Poate ne cer nemţii 1-2 milioane de euro că i-am încurcat. Nava a fost lăsată să intre în Portul Constanţa pentru că se semnase nişte contracte ferme, prin care România se angaja că se va ocupa de toate. Ministerul Mediului trebuia să aibă o situaţie clară, să ştie ce firme sunt autorizate şi apoi să se ajungă la semnarea contractelor. În România toate lucrurile sunt încâlcite. Trebuie verificaţi cei care au purtat tratative cu cei din Germania, care s-au angajat să lase nava să intre în ţara noastră. Ei sunt responsabili şi ei trebuie să plătească dacă se va înfunda ceva“,

a conchis Mihălcioiu.

Alexandra VASILE, Alexandra ANTON

Subsecretarul de stat Matei: Nava Flaminia e ţinută în Portul Constanţa din cauza unor neînţelegeri la bani

Problemele la nava Flaminia nu sunt din punct de vedere al navigaţiei sau de protecţia mediului, susţine fostul director al Autorităţii Navale Române (ANR), Andrian Mihei. Acesta afirmă că a fost primul care a urcat pe navă după ce ea a ajuns în Portul Constanţa şi că şi-a pus semnătura pe documente în deplină cunoştinţă de cauză: “nava nu prezintă probleme”.

În schimb, există o lipsă de comunicare […], a precizat Mihei, adăugând că a existat la un moment dat ideea ca prefectul, reprezentanţii ANR şi cei ai Daewoo Mangalia (acolo unde ar urma să fie reparată nava -n.r.) să organizeze o conferinţă de presă pentru a lămuri situaţia, însă acest lucru a fost interzis. Cine a interzis? Mihei nu a dorit să ofere detalii, însă circulă informaţia că nu s-a dorit o conferinţă pentru că vorbim despre o situaţie care este monitorizată şi din punct de vedere al siguranţei naţionale. Aşadar, nu mai comentăm cine nu a dorit o expunere a situaţiei de pe MSC Flaminia, şi ajungem la motivul pentru care nava întârzie, conform unor surse, să ajungă la DMHI. Se pare că, după ce au semnat un contract pentru depoluare, reparaţii etc., firmele care ar urma să se ocupe în România de Flaminia ar fi ajuns la concluzia că banii solicitaţi iniţial sunt prea puţini. Această variantă este susţinută şi de subsecretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Constantin Matei, care respinge astfel informaţiile cum că ar exista probleme de poluarea mediului:

“Ministerul Transporturilor, prin ANR, se ocupă de siguranţa navei şi mediului şi, dacă ar fi fost probleme de acest gen, ni s-ar fi comunicat. Am înţeles că nava este în continuare în Portul Constanţa pentru că ar fi neînţelegeri în privinţa banilor, probleme neprincipiale, între cei care au nava şi firmele care s-au angajat să facă depoluarea, descărcarea şi aşa mai departe”.

Probleme: nu se descarcă nimic de pe nava Flaminia!

La bordul navei Flaminia sunt peste 300 de tone de mortăciuni

132197 msc-flaminia sursa foto gcaptain.com


Categorii

Documentare/ Reportaje, NEWS (STIRILE ZILEI), Razboiul impotriva Romaniei, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “Pe langa Flaminia, ALTA NAVA CU DESEURI TOXICE (Volgo Balt 219) adusa in Romania, urmare a unei afaceri murdare care implica legaturi cu MAFIA ITALIANA. Portul Constanta – GROAPA DE GUNOI A EUROPEI, cu pretul sanatatii românilor?

  1. Pingback: VASUL FLAMINIA: A INCEPUT DESCARCAREA DESEURILOR, desi nava are 14.000 TONE DESEURI IN PLUS fata de cele declarate de armatorul german, considerate “IMPORT ILEGAL” chiar de autoritatile romane! [Reportaj Romania, te iubesc - partial si VIDEO]
  2. Pingback: NAVA FLAMINIA ar urma sa plece in Grecia sau in alta tara pentru DECONTAMINARE, dar se va intoarce in Romania, pentru reparatie - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare