VASUL FLAMINIA: A INCEPUT DESCARCAREA DESEURILOR, desi nava are 14.000 TONE DESEURI IN PLUS fata de cele declarate de armatorul german, considerate “IMPORT ILEGAL” chiar de autoritatile romane! [Reportaj Romania, te iubesc – si VIDEO]

• ProTV/ Romania, te iubesc:

Afaceri “otravite” in port, partea I. Vasul Flaminia, nava cu un imens potential toxic si secrete nefiresc de bine pazite

Oficialii nostri i-au invitat pe proprietari sa ancoreze in Constanta, chiar langa oras, langa dana de cereale. Aceasta este povestea navei Flaminia, plecata din Statele Unite. Undeva, in mijlocul Oceanului Atlantic, la bord a avut loc o explozie.

Zeci de containere pline cu substante chimice au ars in cala, iar rezultatul este un noroi toxic de care se vor ocupa firme romanesti, in tara noastra.Autoritatile ne asigura ca de pe Flaminia nu vine nici un pericol. Nu exista insa studii publice si nicio procedura transparenta care sa le sustina afirmatiile.

Vasul Flaminia – nava cu un imens potential toxic si secrete nefiresc de bine pazite

Calificata in presa internationala si in buletinele maritime drept „o bomba toxica plutitoare”, dupa ce nu a fost primita in nici un port din Europa, nava germana Flaminia isi descarca deseurile periculoase in portul Constanta, la o dana de cereale.

Mai bine de 10 luni nava Flaminia a fost plimbata prin apele internationale. In cele din urma, in mai 2013, a fost adusa in tara noastra. Si aici au fost mari ezitari, in cele din urma, insa, autoritatile si-au dat acceptul si de atunci este trasa in dana 38 din portul Constanta.

De unde temerile si indoielile vizavi de acesta nava?

Din balbele autoritatilor, minciunile armatorului si lipsa de transparenta a celor care trebuiau sa dea garantii cetatenilor Romaniei ca tara lor nu a devenit groapa de gunoi a Europei.

Povestea controversata a Flaminiei a inceput in vara anului trecut, in iulie

Nava MSC Flaminia incarcata cu 2875 de containare a plecat intr-o cursa din portul Charleston, de pe Coasta Estica a Statelor Unite cu destinatia Anvers, Europa. Containarele aveau diverse marfuri: de la masini la bunuri de larg consum. 150 de containare erau incarcate cu substante destinate industriei chimice.

In 14 iulie 2012, in mijlocul Atlanticului, pe nava au avut loc niste explozii si centrul navei a fost cuprins de flacari. SOS-urile disperate ale comandantului navei nu au ramas fara raspuns. Trei nave de salvare au sosit si echipajul a parasit nava. Dar nu fara incidente. Un membru al acestuia a fost dat disparut si alti cativa au fost raniti.

Doi membri ai echipelor de salvare venite sa opreasca focul au murit.

Cursa blestemata a Flaminiei era abia la inceput. Pentru cateva saptamani port-containarul s-a plimbat aparent in deriva prin apele Atlanticului. Nicio tara din zona nu a vrut sa permita navei sa intre in apele teritoriale. Au fost adresate solicitari catre Marea Britanie, Franta, Spania, Belgia Portugalia, Olanda si Germania.

Desi focul era sub control, nimeni nu voia sa riste. De ce? Tocmai din cauza incarcaturii care s-a dovedit a fi mult mai periculoasa decat s-a declarat.

Profesorul universitar Rodica Stanescu este specialista in impactul compusilor organici asupra mediului.

“Eu am o lista, care este publica de altfel, cu substantele si tipurile de substante care se aflau in aceste containare. Majoritatea substantelor sunt organice, de natura periculoasa toate, as putea spune, si cantitatile sunt variabile. Sunt foarte multi compusi inflamabili, de asemenea, compusi chimici corozivi, compusi care pot sa provoace efecte de mediu, de asemenea, compusi cancerigeni”, spune Rodica Stanescu.

Au existat voci care au acuzat armatorul ca nu a declarat toate substantele de la bord pentru a evita plata unor taxe.

Pe nava existau zeci de substante incadrate pe lista internationala a substantelor periculoase- International Maritime Dangerous Goods.

Nimeni nu voia „bomba toxica plutitoare”.

“Sunt, de asemenea, niste cantitati impresionante de bifenili organo-clorurati care sunt compusi cancerigeni si care se acumuleaza in organismele vii, deosebit de periculosi. De asemenea, saruri de plumb care sunt periculoase, o gama foarte larga, dar fiecare in sine constituie un produs periculos”, mai spune profesoara.

Discutii si negocieri lungi s-au purtat intre statele europene si, in cele din urma, in septembrie 2012 statul german, sub al carui pavilion se afla nava, a fost nevoit sa-i permita acesteia deplasarea spre apele teritoriale. Cu o conditie: nava sa fie pusa sub autoritatea Comandamentului german central pentru situatii de urgenta: Havariekommando.

Germania nu au vrut sa riste sanatatea si siguranta cetatenilor sai. Nava a fost acostata intr-un port industrial inca in constructie din Marea Nordului- Jade-Weser Port, Wilhelmshaven.

Aici au inceput operatiuni de decontaminare si de curatire, dar atentie. Doar a suprastructurii navei, adica ce se afla la vedere. Pe langa containarele care au fost date jos de acolo, armatorul declara ca a mai evacuat de apa de mare folosita la stingerea incendiului, cantitate care a fost trimisa in Danemarca pentru a fi neutralizata.

“Daca privim acest vapor in ansamblu, va pot spune ca avem 12 oameni care locuiesc la bord, 14 chiar, doi dintre ei sunt de la firma noastra, 12 de la Smit. Ei si-au reobtinut spatiile de locuit, vaporul este intact. In fata, in spatiile de depozitare 4, 5, 6 situatia nu arata asa bine, este un morman de resturi urias”, preciza Helmut Ponath, NSB, Compania de transport maritim.

“Sunt trei lucruri de raportat: in primul rand am gasit la bord o persoana decedata careia i se va face autopsia curand, in al doiea rand avem o persoana disparuta de la bord, ceea ce presupune o cautare a ei si evaluarea pagubelor de pe urma dezastrului , se va face o investigatie de catre specialisti-evaluatori”, declara Hans Werner Monsees – departamentul de urgente.

Cum s-a ajuns ca nava cu pavilion german sa ancoreze in Romania?

Armatorul a negociat cu mai multe companii din lume curatirea finala a navei si repararea ei. In final a avut de optat pentru Santierul naval Mangalia si un santier din China.

Santierul romanesc a fost ales pentru ca este o subsidiara a Daewoo Coreea unde nava a fost construita. Un alt motiv a fost timpul scurt in care s-a estimat ca port-containarul va fi reparat, dar si pentru ca santierul din China nu a mai reprezentat o optiune datorita regulilor stricte impuse de autoritatile chineze vizavi de mediu.

Si nu trebuie ignorat nici aspectul cost din aceasta ecuatie.

Ancheta accidentului nu este incheiata nici acum, la mai bine de un an, asa ca armatorul german trebuie sa repare pe banii lui nava pana se ajunge la o intelegere cu asiguratorul.

La nivelul Constantei s-a format un asa numit nucleu de criza in cazul Flaminia condus de prefectul judetului, Eugen Bola. Absolvent de Istorie, dar si de Drept, acum este profesionist in siguranta maritima si probleme de mediu.

In Mangalia, cei care au castigat contractul de reparatie recunosc ca nu aveau foarte multe informatii pana la venirea navei in spatiul romanesc.

“Pana la venirea navei in Romania, noi am avut informatiile pe care le-am cules din presa, din declaratiile oficiale pe care le-au facut autoritatilor germane”, spune Pompiliu Toader, director marketing Santierul Mangalia.

Nava nu a ajuns in santierul naval din Mangalia, ci in portul Constanta, la dana 38, in zona de descarcare a cerealelor.

Presedintele Agentiei Nationale de Mediu, fostul deputat PSD de Prahova, Mihail Faca, este cel care a tinut legatura cu partea germana si principalul responsabil pentru acceptul dat navei germane sa vina in Romania. Autoritatile pun in balanta siguranta mediului si veniturile pe care decontaminarea si reparatia Flaminiei le-ar putea aduce.

Daca in presa germana s-au vehiculat 100 de milione de euro, venirea acesteia in Romania ar fi costat sub o treime, adica in jur de 30 de milioane de euro.

Nava s-a aflat in rada portului Constanta de la sfarsitul lunii martie, la aproximativ 8 mile marine, 15 kilometri de la intrarea in port. S-a vehiculat initial portul Midia, acolo trebuia Flaminia sa-si descarce deseurile metalice. Dar in 17 mai 2013 portcontainarul a intrat cu permisiunea autoritatilor romanesti in Constanta.

Motivul? Doar aici apele au avut adancimea optima.

De ce a intrat nava in Constanta, la dana de cereale?

“Cred ca raspunsul e de natura comerciala. Banuiesc ca aceia care detin nava si cei care urmeaza s-o repare au negociat cu proprietarul din zona si banuiesc ca au gasit pretul cel mai mic”, spune Pompiliu Toader.

“Acolo este o dana cunoscuta pentru alte activitati, respectiv cereale, aceasta a fost solutia acceptata de autoritatile romane“, mai precizeaza Toader.

Asadar, autoritatile romane au fost cele care au recomandat portul Constanta, la o dana detinuta de un offshore din Cipru.

In timp ce nemtii si-au luat masuri de prevedere exceptionale pana la inchiderea spatiului aerian, in Romania nava a fost dusa in proximitatea zonei metropolitane a Constantei.

Prima evaluare facuta incarcaturii de pe nava Flaminia a fost o surpriza neplacuta.

La bord au fost descoperite cateva mii de tone de deseuri in plus fata de cele declarate de armatorul german. Mai grav e ca nimeni nu stie ce substante chimice sunt in containerele care nu apar in documente.

Afaceri otravite in portul din Constanta

La cateva sute de metri de nava sunt zonele locuite ale orasului si de jur imprejur se intinde litoralul romanesc. Aici au considerat indicat politicienii sa aduca nava Flaminia.

Flaminia nu este un subiect pe placul autoritatilor, iar asta o aflam atunci de cum intram pentru filmari in incita portului. Intampinam probleme si intrebari la tot pasul: “Dati-mi o hartie ca aveti voie sa filmati”

Fierul este descarcat sub ochii nostri si plimbat mai bine de un kilometru. De fapt, doar acolo se iau masuri de decontaminare.

Prefectul judetului Constanta isi musca mustata atunci cand pomeneste de Flaminia.

“Nu exista niciun pericol pentru populatia orasului Constanta, nu exista niciun pericol pentru ca noi credem ca am luat toate masurile care se impun sa nu avem niciun fel de incidente”, explica Eugen Bola, prefect Constanta.

Si probabil tot pentru a proteja populatia, seful celulei de criza a instituit un embargo in jurul navei Flaminia. PoIticienii nostri pot sa dea lectii in ascunsul gunoiului sub pres.

In ciuda faptului ca strazile din port sunt spatiu public, la tot pasul apar reprezentantii zelosi ai firmelor de securitate pentru a ne impiedica sa filmam Flaminia.

In Ministerul Transporturilor, cel care a preluat activitatile maritime este subsecretarul de stat, liberalul Constantin Matei. Acesta are raspunsuri la fel de neconvingatoare ca si fostul sau coleg de partid.

“A existat o corespondenta cu autoritatile navale din alte state. Autoritatile navale din Marsilia sau Anvers nu pot da decat avize din punct de vedere al sigurantei navei si al portului. Din punct de vedere al incarcaturii de marfa, autoritatile navale nu pot spune acest lucru, ci autoritatile de mediu”, spune Constantin Matei.

Pana la venirea navei Flaminia intre Autoritatea de mediu din Germania si Agentia romana de mediu a existat o corespondenta in urma careia Romania a acceptat nava cu deseuri.

400.000 de romani traiesc acum cu nava Flaminia langa ei

Armatorul german a notificat o cantitate de 9000 de tone de deseuri la bord: 8000 de tone de deseuri metalice si 1000 de tone de slam, un reziduu malos care a rezultat din resturile a zeci de substante chimice aflate in containare cu apa de mare folosita la stingerea incendiului si cu agentii de stingere.

Dar, surpriza! In momentul in care s-au facut calculele in portul Constanta s-au descoperit 14.000 de tone de deseuri in plus.

Armatorul a “gresit” socotelile atunci cand a declarat incarcatura navei si Romania a fost pusa in fata faptului implinit, trezindu-se cu o cantitate impresionanta de deseuri.

“Noi am facut aceasta evaluare cand am avut accesul oficial la nava. S-a constatat o diferenta in jur de 14.000 de tone in plus fata de notificare, si din declaratiile pe care le-am gasit pe nava si niste deseuri care nu pot fi valorificate, trebuie elimiate. Ori legislatia este clara in Romania, pentru diferenta am demarat procedura de transfer ilegal de deseuri”, spune domnul Faca.

“Daca aceste reziduri sunt periculoase pentru sanatatea omului, pentru mediu, nu pot sa va spun. Slamul nu inseamna neaparat marfa periculoasa. Nu stiu ce sa va spun. Din punct de vedere al sigurantei portului, nu prezinta un pericol”, incearca sa explice subsecretarul de stat al Ministerului Transporturilor.

In timp ce in Germania masurile de siguranta au fost exceptionale, in Romania nava este adusa in al doilea cel mai populat oras al tarii si noua ni se vorbeste despre siguranta portului – 400.000 de romani traiesc acum cu nava Flaminia langa ei.

Problema celor 14. 000 de tone de deseuri in plus nu este de neglijat.

Conform legislatiei europene si nationale, importul deseurilor in scopul eliminarii este interzis! Singurul lucru care se permite este valorificarea acestora, adica folosirea lor ca materie prima sau combustibil pentru producerea unor alte bunuri.

Afaceri “otravite” in port, partea a III-a. Cum s-ar putea transforma Romania in groapa de gunoi a Europei

Au trecut mai bine de 5 luni de cand nava Flaminia este in portul Constanta. Totusi, nici acum nu se stie unde vor ajunge deseurile din tonele de namol si apa folosite la curatarea urmarilor exploziei de la bord.

Si mai este nevoie si de personal inalt specializat pentru ca o catastrofa ecologica sa nu apara.

Cantitatea impresionanta de substante nedeclarate de armatorul neamt a dat peste cap planurile santierului naval unde ar urma sa fie reparata Flaminia.

“Valorificarea acestor namoluri poate fi facuta in statii de co-incinerare. Instalatiile care se folosesc frecvent in Romania, sunt instalatiile pentru fabricarea cimentului- este o practica curenta in lume aceasta co-incinerare. Conditia care apare aici este sa aiba proprietati combustibile. Nu stiu daca acest namol are o putere calorifica, trebuie sa se incadreze intr-un anumit interval pentru ca altfel nu s-ar justifica introducerea in cuptor”, spune profesorul universitar Rodica Stanescu, doctor in Chimia pentru Protectia Mediului.

Rezultatele analizelor deseurilor de pe Flaminia nu au fost facute publice

Niciodata nu s-au facut publice rezultatele analizei acestui namol. Este vorba despre un deseu deja incinerat, este greu de crezut ca ar mai putea avea proprietati flamabile.

“Slamul asta are proprietati calorifice, sunt microrganisme care degaja permanent gaze“, spune Mihail Faca.

Acest namol a fost incadrat in lista europeana a deseurilor drept deseuri continand alte substante periculoase.

Din primele saptamani in care nava a ajuns in Constanta, in port s-a imprastiat un miros pestilential. La bord au fost gasite cateva tone de carne de pui putrezita, care nici ea nu aparea in documentele armatorului.

Dupa mai bine de un an de stat in containare frigorifice deconectate de la energie, carnea nu era in cele mai bune conditii. Teoretic, aceasta marfa trebuia returnata in Germania, dar nimeni nu vrea sa vorbeasca despre asta.

La bordul navei lucreaza doua firme angajate de santierul Mangalia – una dintre ele infiintata in iulie 2013 parca special pentru lucrarile de pe Flaminia – Naval Eco din localitatea 2 Mai. Ei sunt cei care lucreaza pe Flaminia.

Unde ajunge fierul scos de pe nava Flaminia

Fierul scos de pe nava este preluat de reprezentantii unui consortiu de 3 firme: Uni Recycling Bucuresti, Setcar Braila si Glar Construct din Prahova, firma la care a fost actionar si deputatul PSD Sebastian Ghita. Acest consortiu este cel care a fost contractat sa decontamineze fierul si sa scoata slamul de pe nava.

Radu Constantin este manager de proiect din partea acestei asocieri.

“Nu noi efectuam operatiunile de descarcare de la nava, nici transportul. Toate astea sunt in sarcina beneficiarului, ei le taie pe nava, le descarca si le aduc la platform de lucru”, spune managerul.

Este jenat ca trebuie sa ne prezinte operatiile pe care le fac…de la distanta.

“Nu stiu ce sa va spun, nu stiu ce sa va raspund pentru ca efectiv nu depinde de noi. Suntem deschisi, va asteptam cu drag la platforma de lucru, tehnologia pe care o folosim este de ultima generatie”, explica managerul.

Ingrijorarea este prezenta in randul celor care lucreaza in portul Constanta. Obtuzitatea autoritatilor se reflecta si in relatia cu personalul din port.Pilotii experimentati din Constanta au si ei temerile lor: “Noi nu avem acces , noi nu stim ce s-a gasit acolo, nu stim, dar vor trebui sa taie bucati din nava”.

Santierul din Mangalia – locul unde o sa fie reparata Flaminia

“Flaminia o sa fie adusa pe docul acesta. In momentul in care vom identifica celelalte tipuri de deseuri de pe nava vom vedea ce perioada de descarcare, de neutralizare- la ora aceasta, in septembrie 2013, nu stim exact ce se afla mai jos. Pot sa va spun ceea ce se banuieste – ca mai sunt containare intacte la bordul navei”, spune Carmen Ghioca, director Protectia mediului santierul Mangalia.

Desi au trecut mai bine de 5 luni de cand Flaminia este in Constanta, nu se stie nici acum unde o sa ajunga deseurile din namol sau apele uzate.

“O parte din ele se va decide valorificarea cand vom avea buletinele de analiza. Buletinele de analiza vor arata daca pot fi valorificate in Romania sau vor fi valorificate in Germania”, explica Radu Constantin.

Langa Braila este unul dintre putinele locuri unde ar putea fi duse deseurile in plus de pe Flaminia pana la returnarea lor in Germania.

In ecuatia Flaminia se mai pregatesc doua firme care sunt in negocieri pentru preluarea apelor uzate: una din Ialomita si alta din Mangalia.

Activitatile acestora sunt cunoscute autoritatilor de mediu prin amenzile pe care le-au luat de-a lungul timpului tocmai pentru nerespectarea legislatiei de mediu.

Desi prefectul Eugen Bola promitea in mai ca operatiunea din portul Constanta nu va dura mai mult de 20 de zile, din cauza cantitatilor suplimentare de la bord, descarcarea si curatirea navei s-a prelungit mai bine de 5 luni.

Intr-o declaratie plina de cinism, prefectul anunta ca o sa faca un cadou de Craciun constantenilor: o sa transfere nava in Mangalia la sfarsitul anului. Dar la cum se misca lucrurile pe langa nava nici aceasta promisune nu pare realista.

Spatiul aerian din Constanta nu a fost inchis, desi daca ar fi fost dupa decidenti probabil ca doar pentru ochii curiosilor ar fi facut-o. Nu siguranta populatiei este prioritara, ci linistea politicienilor.

Flaminia nu este singurul caz in jurul caruia s-a facut multa valva. In prima parte a anului in Portul Constanta a ajuns si o nava din Italia, Volgobalt.

Nava Volgobalt 219 a plecat incarcata cu gunoi din Napoli la inceputul lui martie, acest an. Dupa mai multe zile in care s-a plimbat prin dreptul portului Constanta, nava a acostat si imediat au cerut aprobarea pentru descarcarea marfii.

La control ofiterii si-au dat seama ca actele navei nu sunt in regula. La puntea navei se aflau 2700 de tone de gunoi declarat ca resturi reciclabile, in realitate se aflau deseuri menajere, medicale sau chiar toxice care urmau a fi arse la noi in tara.

Fostul conducator al Autoritatii Navale romane isi aminteste.

“Ehipele de control care au intampinat nava au constat discrepante in actele care insoteau marfa. Documentele comerciale si cele care erau destinate autoritatilor erau declarate ca si combustibil derivate, care are cod si care este permis a fi importat si cele care nu erau destinate specialistului, au fost intocmite in portul din Italia ca sunt deseuri menajere”, spune  Adrian Mihei- fost director Autoritatea Navala Romana.

E departe de la deseuri menajere la combustibil derivate.

Dupa cateva saptamani de discutii, sub presiunea mediatica, autoritatile romanesti au hotarat sa nu permita navei Volgobalt sa-si debarce deseurile in Romania.

Dar nu este cazul Flaminiei care a ridicat semne de intrebare si a stranit ingrijorare peste tot pe unde a trecut dupa accident.

“Este Romania groapa de gunoi a Europei? Sigur nu este, dar daca nu suntem atenti poate deveni“, spune Mihail Faca.

Nava Flaminia ramane in portul Constanta, in aproperea litoralului romanesc, sa isi descaraca deseurile in liniste, fara ca cineva sa deranjeze.

• Romania Libera: CONSTANŢA. La bordul navei sunt 23.000 de tone de deşeuri toxice. FOTO Deşeurile de pe Flaminia, descărcate lângă dana de pasageri

Imagini inedite realizate de Baricada Verde arată cum în portul Constanţa s-a început descărcarea navei Flaminia, care este acostată lângă dana de pasageri a portului. Mii de tone de fier vechi, sute de substanţe a căror compoziţie chimică este incertă sunt tranferate de pe navă în dana operatorului portuar UMEX.

”Costumele lucrătorilor ne arată că autorităţile, deşi ne liniştesc, iau foarte serios în calcul pericolul”, spun reprezentanţii Baricada Verde. Nava Flaminia, sub pavilion german, distrusă parţial în urma unui incendiu anul trecut, conţine 23.000 de tone de deşeuri, iar 14.000 de tone dintre acestea au fost declarate “import ilegal” de către autorităţile române, acestea trebuind să fie preluate de către statul german.

Nava portcontainer MSC Flaminia, sub pavilion german, a acostat, în luna mai, în Portul Constanţa, aşteptând aprobări de la autorităţile române pentru a fi decontaminată de deşeuri periculoase şi reparată la Şantierul Maval Daewoo din Mangalia, după ce a luat foc în largul Oceanului Atlantic, în 2012.