Codul Silvic, amendat pentru GOLD CORPORATION?/ Scandalul raportului EXPERTILOR BRITANICI care aproba INCLUDEREA ROSIEI MONTANA in PATRIMONIUL UNESCO si care a fost “secretizat” de Ministerul Culturii

• Romania Libera: Codul Silvic, amendat cu propuneri derogatorii din proiectul Roşia Montană

Comisia de administraţie din Senat a aprobat o serie de amendamente la Codul Silvic referitoare la exploatările miniere identice cu cele din proiectul Guvernului privind Roşia Montană, transmite Mediafax. 

Comisia de administraţie a aprobat în unanimitate marţi amendamentele propuse de senatorul PSD, Mihai Vifor, secretar al comisiei. Acestea stabilesc derogări de la prevederile Codului Silvic, dar şi a altor legi, care sunt identice cu cele stabilite de Guvern în proiectul de lege privind exploatarea de la Roşia Montană transmis Parlamentului.

Astfel, se precizează că “prin excepţie de la prevederile alin. (4) (ale articolului 7 din Codul silvic, n.r.) terenurile forestiere aflate în perimetrul proiectelor miniere declarate de utilitate publică şi de interes public deosebit pot fi incluse, după caz, în intravilanul unităţilor administrative teritoriale”.

De asemenea, al doilea amendament aprobat menţionează că prin excepţie de la prevederile Codului silvic “în vederea implementării proiectelor miniere, titularii licenţelor de exploatare pot dobândi drepturi reale asupra terenurilor aflate în cadrul perimetrelor miniere de interes public deosebit, inclusiv de la formele asociative cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii 1/2000″.

Singura diferenţă a amendamentelor adoptat în comisia de administraţie din Senat, faţă de proiectul de lege transmis de Guvern, este că sintagma “interes public naţional deosebit” este înlocuită de sintagma “interes public deosebit”.

Amendamentele adoptate în comisia pentru administraţie urmează să fie discutate în comisia pentru agricultură din Senat, care va întocmi raportul asupra proiectului de lege.

De asemenea, preşedintele Comsiei Roşia Montană, Darius Vâlcov, are la nivelul comisiei de administraţie din Senat, pe care o conduce, o iniţiativă legislativă semnată personal pentru modificarea Codului fiscal. Obiectul propunerii legislative nu vizează, în forma înregistrată în procesul legislativ, prevederi care ar avea impact asupra proiectului de la Roşia Montană, dar ar urma să facă obiectul unor amendamente în acest sens, potrivit unor surse parlamentare.

Totodată, un proiect de lege al Guvernului care priveşte modificarea Legii minelor a fost întors de la vot la şedinţa de plen a Senatului de marţi pentru a fi operate o serie de noi corecţii.

Solicitarea de retrimitere la comisia de administraţie din Senat a venit din partea lui Vâlcov, în numele grupului PSD, cu termen pentru depunere a raportului pentru 13 noiembrie, la trei zile după ce Comisia Roşia Montană îşi va finaliza lucrările conform noului termen.

Solicitarea lui Vâlcov a fost aprobată cu 101 voturi pentru, 8 împotrivă şi 6 abţineri.

Totuşi, în cadrul dezbaterilor a fost ridicată problema unor modificări ale proiectului Guvernului care ar viza inclusiv proiectul Roşia Montană. La lucrările plenului, din partea Guvernului, secretarul de stat din ministerul Economiei, Adrian Ciocănea, a precizat că această idee nu ar fi una “profitabilă”.

“Punctul nostru de vedere este că legea aşa cum e construită, aşa cum a fost acordată în Comisia economică, acceptând toate amendamentele pe care comisia le-a făcut, şi ţinând cont de importanţa acestei legi din punct de vedere economic, noi… sigur, punctul nostru de vedere este să o susţinem în continuare, chiar şi astăzi. O întârziere a acestei legi, o comasare cu legea respectivă… care priveşte Roşia Montană nu este profitabilă”, preciza Ciocănea.

Pe de altă parte, fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, susţinea că proiectul de lege necesită aprobare de urgenţă, având în vedere că stabileşte cadrul legal pentru redeschiderea unor exploatări miniere.

“Să ştiţi că în România nu există numai aur. În România există şi alte metale. Vă previn că, din cauza faptului că Parlamentul, de ani de zile, nu a dat nicio soluţie pe Legea minelor, suntem blocaţi cu operaţiunile de redeschidere a minelor. Sunt în România 600 de perimetre miniere care stau cu ochii la Parlament şi aşteaptă Legea minelor. Vă dau doar două exemple: Remin Baia Mare şi Moldomin Moldova Nouă care, împreună, au 40% din rezervele de cupru ale ţării şi de care nu ne putem apropia pentru că Legea minelor din 2002 interzice redeschiderea minelor aflate în conservare sau deja închise (…) Dacă dăm această amânare, să dăm sarcină comisiei să prezinte Senatului toate actele normative care sunt în Parlament. Avem un Proiect de lege a minelor care bălteşte în Camera Deputaţilor de ani de zile. Avem acest Proiect de lege a minelor, pe care eu l-am iniţiat tocmai ca să reactualizăm toată dezbaterea şi să urgentăm votarea şi redeschiderea perimetrelor, care înseamnă locuri de muncă în zone foarte sărace şi în care există un impact social pe piaţa muncii, şi legislaţia pe Roşia Montană. Adică, atunci când votăm, indiferent de legea de care e vorba, să avem acelaşi punct de vedere care să aibă o corespondenţă în toate actele normative”, a afirmat Vosganian.

• Miruna Munteanu: Raportul ascuns: dovada trădării de la Ministerul Culturii

“Dacă proiectul minier de la Roșia Montană continuă, Guvernul României și RMGC pot fi acuzate de vandalism cultural” – opinau, încă din 2010, experții britanici angajați chiar de Ministerul Culturii să evalueze patrimoniul din Masivul Cârnic și din împrejurimi. Concluziile acestora, lipsite de orice echivoc, n-au fost deloc pe placul comanditarului. Altfel nu se explică de ce, timp de trei ani, raportul a fost ținut secret. A fost nevoie de un proces pentru ca documentul să fie, în sfârșit, “declasificat”. Cu toate că fusese plătit parțial din bani publici și, parțial, dintr-o sponsorizare oferită de fundația Pro Patrimonio – căreia i s-a interzis, deasemenea, accesul la informațiile pentru care cheltuise 10.000 de euro. În ciuda faptului că aceste informații erau, în mod evident, de interes public.

Am citit din scoarță-n scoarță raportul experților britanici, în încercarea de a găsi un pretext legitim pentru secretizarea lui. Nu există așa ceva. Singura concluzie posibilă este aceea că responsabilii din Ministerul Culturii, în loc să apere patrimoniul național, au devenit avocații unei companii străine. Pentru interesele căreia sunt gata să sacrifice o moștenire de o “excepțională valoare universală.”

Experții britanici consideră Roșia Montană o “resursă de o importantă unică”. Nu, nu se referă la rezervele de aur și argint, ci la bogăția “peisajului cultural” care, în opinia lor, nu trebuie limitat doar la galeriile romane, cu toate că “acestea constituie cel mai mare și mai important complex de subterane miniere de pe cuprinsul Imperiului”. Vestigiile de suprafață, care oferă informații suplimentare despre “tehnologiile de procesare, așezări, ritualuri și comunități” sporesc semnificativ valoarea zonei.

Dar nu doar epoca romană reține interesul specialiștilor. Aceștia sunt de părere că Roșia Montană ar trebui studiată ca un “palimpsest” unic, care vorbește despre evoluția mineritului începând din Dacia pre-română, până în epoca modernă.

“Este esențială înțelegerea faptului că importanța generală a ansamblului acestui peisaj minier este mai mare decât suma componentelor sale. Permiterea descărcării arheologice pentru oricare dintre aceste situri ar prejudicia ireparabil integritatea peisajului minier, ca tot unitar.” 

Experții britanici nu au nicio îndoială că Roșia Montană merită să fie inclusă în patrimoniul mondial. Pentru asta ar trebui să îndeplinească unul din cele cinci criterii ale UNESCO. Or, Roșia Montană îndeplinește patru dintre ele. Și, potrivit raportului, semnificația sa culturală “este cel puțin egală” cu a altor “peisaje miniere” deja incluse în patrimoniul mondial. Doar câteva exemple: RA¸ros, din Norvegia; Las Medulas, din Spania; Hallstatt/Salzkammersgut din Austria; Zollverein, din Germania; Blaenavon sau Ironbridge Gorge, din Marea Britanie.

“Nu constituie scopul acestui raport să detalieze fezabilitatea dezvoltării Roșiei Montane ca obiectiv turistic major. Totuși, merită notat că exemplele citate mai sus demonstrează că acest lucru poate fi realizat cu succes, că pot fi astfel create locuri de muncă și creștere economică pentru comunitățile locale și se poate genera un nou sentiment de mândrie și de reconectare cu trecutul pentru populația prezentului.”

Ce i-o fi deranjat pe responsabilii de la ministerul Culturii? Probabil concluzia: “Autorii raportului pledează pentru conservarea integrală, in situ, și continuarea investigării arheologice și istorice a acestui peisaj excepțional.” 

[…]

INTEGRAL LA SURSA

• totb: EXCLUSIV TOTB: Citește integral raportul specialiștilor străini despre importanța Roșiei Montane pentru patrimoniul mondial, a cărui existență a fost negată de Ministerul Culturii 

[…] Acest raport a devenit un subiect fierbinte în zilele respective, Ministerul Culturii şi ministrul Daniel Barbu spunând că nu există un astfel de document la minister, în vreme ce reprezentanţii Pro Patrimonio au oferit date despre cine a realizat raportul (profesori arheologi de la Universităţile Oxford şi Leicester, care au vizitat Roşia Montană). Fundaţia a dat în judecată Ministerul Culturii, în baza legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, în încercarea de a obţine o copie a documentului.

La o zi după conferinţa Pro Patrimonio şi dezvăluirile privind raportul arheologic realizat de specialiştii britanici, fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că ştie despre document şi că acesta se află în posesia lui, nu a ministerului, deoarece nu a fost comandat de minister, ci a fost un studiu independent, sprijinit din resurse extra-ministeriale, care l-a ajutat în decizia de a nu radia Masivul Cârnic de pe lista monumentelor istorice (aici puteţi citi restul declaraţiei).„Cine caută raportul la minister, îl caută într-un loc în care nu există. Acest raport mi-a fost prezentat, a fost prezentat în faţa Comisiei Naţionale de Arheologie, ei cunosc cam ce conţine. M-a ajutat acest raport. Raportul britanicilor era un argument pentru a trimite dosarul Roşia Montană spre UNESCO, dacă totul era în regulă. (…) Raportul se află la mine şi la membrii echipei britanice care l-a întocmit. Asta a fost înţelegerea. Raportul îl păstrez, poate că îl voi publica la un moment dat”, declara Kelemen Hunor pe 24 septembrie, menţionând şi numele celor trei autori ai raportului – profesorii Andrew Wilson, David Mattingley şi Mike Dawson.

Am intrat în posesia acestui raport, pe care vă invităm să-l citiți integral la finalul articolului și care arată extrem de limpede că situl de la Roșia Montană are o importanță istorică deosebită, fiind perfect eligibil pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO. Dacă pentru a căpăta acest statut, un sit trebuie să îndeplinească cel puțin o condiție, zona Roșia Montană îndeplinește nu mai puțin de patru.  Mai jos, vă prezentăm câteva fragmente selectate din raportul referitor la importanța de patrimoniu a Roșiei Montane, după care vă invităm să parcurgeți întreg documentul, în varianta lui originală. […]

• Stelian Tanase: DOSARUL ROŞIA MONTANĂ: WILSON ŞI MATTINGLY VS. PONTA/BARBU & COMP

Studiul lui Andrew Wilson, profesor la Institutul de Arheologie al Universităţii Oxford şi al lui David Mattingly, profesor la Şcoala de Arheologie şi Istorie Antică a Universităţii Leicester, demonstrează că ansamblul arheologic şi istoric de la Roşia Montană este de importanţă culturală inestimabilă şi că poate fi înscris oricînd pe lista monumentelor UNESCO de importanţă deosebită.

Raportul, publicat de portalul de ştiri Think Outside The Box: http://totb.ro/wp-content/uploads/2013/10/Rosia-Montana-MD.pdf ) spune că masivul Cârnic, primul vizat de exploatarea minieră Gold Corporation, că este parte a unui peisaj cultural mai vast de o mare semnificaţie, un peisaj comparabil cu cele pe care UNESCO le clasifică ca fiind de „valoare universală deosebită”. Ansamblul de la Roşia Montană este unic, continuă documentul, din perspectiva faptului că este cel mai extins şi mai adînc complex minier rămas pe cuprinsul Imperiului Roman.

Raportul a fost scris între iulie şi septembrie 2010, a fost completat în vara lui 2011, şi este de fapt o evaluare a importanţei sitului de la Roşia Montană din perspectivă istorică şi arheologică. A fost secretizat încă de pe vremea ministrului Kelemen Hunor, care l-a şi comandat, împreună cu Fundaţia Pro-Patrimoniu, ONG care a plătit o parte din factură, adică 10.000 de euro. Documentul a fost ţinut în continuare la secret de ministrul Daniel Barbu care a semnat alături de ceilalţi miniştri ai guvernului Ponta, proiectul de lege favorabil Gold Corporation, şi implicit pentru distrugerea unui patrimoniu inestimabil.

Profesorii Wilson şi Mattingly consideră că ansamblul de la Roşia Montană nu numai că intră în categoria de ansamblu de importanţă universală deosebită, dar îndeplineşte patru din cele patru criterii necesare pentru acest calificativ în condiţiile în care numai unul dintre ele ar fi suficient (vezi p.8 a raportului).

Ei insistă asupra faptului că situl minier de la Roşia Montană este deosebit de important ca moştenire culturală a umanităţii tocmai pentru că pînă acum s-a păstrat în integralitate sa. Cei doi experţi spun că valoarea ansamblului este mult mai mare decît suma părţilor sale luate la un loc. Profesorul Wilson şi profesorul Mattingly avertizează şi subliniază că „descărcarea de sarcină arheologică împotriva oricărei părţi a ansamblului va provoca daune ireparabile asupra integrităţii peisajului minier ca întreg”.

Întreg studiul abundă în calificative la superlativ în privinţa valorii extraordinare a locului. O sinteză mai cuprinzătoare găsiţi la Think Outside The Box http://totb.ro/exclusiv-totb-citeste-integral-raportul-specialistilor-straini-despre-importanta-rosiei-montane-pentru-patrimoniul-mondial-a-carui-existenta-a-fost-negata-de-ministerul-culturii/ , dar iată un exemplu:

„Peisajul cultural de la Roşia Montană este unul de importanţă internaţională deosebită (outstanding internaţional significance). Minele romane de la Roşia Montană sunt cele mai extinse şi mai importante mine de exploatare a aurului din Imperiul Roman descoperite vreodată. Luate împreună, lucrările din subteran, zonele de prelucrare de la suprafaţă, aşezările, incintele religioase şi cimitirele, ca şi istoria documentată pînă acum a localităţilor din zonă, alcătuiesc o extraordinară mărturie a exploatărilor miniere din perioadele romană, medievală, modernă şi premodernă, şi din epoca comunistă. Avînd în vedere şi potenţialul ansamblului de la Roşia Montană de a ilustra perioadele de tranziţie între aceste etape istorice, toate acestea sunt argumente puternice pentru ca minele de la Roşia Montană să capete statutul de sit protejat de UNESCO”.

Încă un exemplu: „Valea Nanului (parte a ansamblului Roşia Montană) – De mare importanţă. Structurile religioase din Valea Nanului au o relevanţă culturală foarte ridicată, atît în context românesc, cât şi european. Este vorba despre un extraordinar complex de temple, neobişnuit ca stil, şi cu o serie întreagă de zei reprezentaţi pe numeroasele altare ridicate acolo. Aceste situri sunt foarte rare. Cercetarea şi publicarea cercetărilor din zonă ar trezi cel mai viu interes şi este posibilă şi descoperirea de noi structuri şi inscripţii prin arheologie de suprafaţă şi arheologie subterană”.

Şi încă un exemplu: „Numeroase elemente subterane din minele romane sunt unice şi de excepţională importanţă internaţională. Secţiunea trapezoidală a minelor romane este o trăsătură caracteristică minelor romane din România, dar e posibil să fi fost adusă din Moesia sau din Dalmaţia. Această formă a fost aleasă probabil pentru o deplasare mai uşoară în galerii, păstrîndu-se şi stabilitatea structurii”, etc, etc.

Urăm lectură plăcută procurorilor DNA, Serviciului Român de Informaţii, DIICOT, ca şi avocaţilor domnului preşedinte Traian Băsescu, domnului prim-ministru Victor Ponta, dommnului ministru Dan Şova şi, desigur, domnului ministru Daniel Barbu. De asemenea, mulţimii de parlamentari pe cale să devină complici la o infracţiune condamnată cu pînă la 20 de ani de închisoare.

Asta pentru că articolul 360 din Codul Penal, varianta actualizată sub ghidajul Uniunii Europene şi al mult invocatului Mecanism de Cooperare şi Verificare în domeniul Justiţiei, spune aşa:

„Distrugerea sub orice formă, fără necesitate militară, de monumente sau construcţii care au o valoare artistică, istorică ori arheologică, de muzee, mari biblioteci, arhive de valoare istorică sau ştiinţifică, opere de artă, manuscrise, cărţi de valoare, colecţii ştiinţifice sau colecţii importante de cărţi, de arhive, oro de reproduceri ale bunurilor de mai sus şi în general a oricăror valori culturale ale popoarelor, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi”.