EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST: prevazuta la pachet cu scutul de la Deveselu in PARTENERIATUL STRATEGIC CU SUA incheiat in 2011. Increngaturile lobby-ului american in Romania/ Fracturarea hidraulica produce si alte EFECTE NEGATIVE decat contaminarea apei

29-10-2013 19 minute Sublinieri

Troita de la Pungesti

Reuters: ROMANII ALEG SUBZISTENTA IN LOCUL GAZELOR DE SIST

ponta-gitenstein

  • Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie/ Vlad Ursulean: Fracking Romania

[…] O investigație transfrontalieră a Centrului Român pentru Jurnalism Independent și New England Center for Investigative Reporting arată că oficiali americani și români cu legături în companii energetice au încurajat Guvernul român să facă afaceri care ar expune cetățenii pericolelor experimentate în Statele Unite, dar care ar aduce puține beneficii comunităților expuse acestui proces controversat.

România a ajuns o colonie a intereselor occidentale, a spus Ilie Șerbănescu, fost ministru al reformei și unul din cei mai vocali oponenți ai contractelor cu Chevron. Chiar dacă nu vom avea problem de mediu, n-o să câștigăm aproape nimic din gazul de sub pământul nostru.

Punctul lui de vedere, adesea exprimat live la televizor, e popular printre români.

Publicul din România este unul din cele mai ostile din Europa față de fracking (alături de Franța, care a interzis procedeul cu totul), potrivit rezultatelor unei consultări publice recente făcută de Comisia Europeană. Frackingul a declanșat unele din cele mai mari proteste din istoria recentă a țării noastre.

Cu toate astea, Guvernul e foarte nerăbdător să pună la dispoziția investitorilor străini rezervele de gaz ale țării. Toate partidele mari susțin inițiativa.

Între anumite riscuri și independență energetică eu spun DA gazelor de șist, fără să știu multe despre riscuri, a afirmat președintele Traian Băsescu într-o întâlnire cu fanii pe Facebook.

Totul a pornit la-nceputul lui 2012, când mii de bulgari au ieșit în stradă și au forțat guvernul să anuleze înțelegerile cu gigantul energetic american Chevron. Așa au aflat românii că și țara lor are înțelegeri cu Chevron.

E o linie care pleacă de la Marea Baltică, prin Lituania, Polonia, Ucraina, România și Bulgaria, și, de-a lungul liniei, Chevron crede că sunt șanse să descoperim o sursă de energie alternativă, a spus Tom Holst, șeful Chevron România, într-o conferință de presă din februarie.

Potrivit raportului anual din 2012, Chevron a obținut concesiuni pentru 1,5 milioane de hectare de teren în Europa de Est și a câștigat licitații pentru alte 1 milion de hectare.

Cele mai mari concesiuni le-au primit de la România – peste 800 de mii de hectare pe coasta Mării Negre, o destinație turistică de succes cu zone aflate în patrimoniul Unesco – și în Vaslui, o zonă săracă unde localnicii au nevoie de apă curate din fântâni pentru a-și susține agricultura de subzistență.

România este deja una din cele mai independente energetic țări din Europa, mulțumită resurselor naturale variate. Oamenii nu sunt nerăbdători să vadă sonde cu potențial de risc în grădină. Față de SUA, proprietarii de teren din România nu primesc nimic din banii generați de gazul natural extras din pământul lor.

Redevențele – printre cele mai mici din lume – merg direct în bugetul unui stat care este încă atent monitorizat de UE pentru corupția la nivel național.

Diplomați americani au militat pentru Chevron

Guvernul român a semnat înțelegeri cu Chevron pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist după ce mai mulți foști și actuali oficiali americani și români s-au implicat în subiect – susținând cu toții afacerea.

În august 2010, Departamentul de Stat american a lansat un program de promovare a extragerii gazelor de șist în alte țări. Era numit Global Shale Gas Initiative și condus de David Goldwyn, care era coordonatorul biroului pentru Afaceri Energetice Internaționale a Departamentului de Stat.

Departamentul de Stat american caută să exporte promisiunea și potențialul gazelor de șist pe piețele din întreaga lume, scriau doi purtători de cuvânt pentru Energy in Depth (un grup din industria gazului) într-un editorial pentru Oil&Gas Financial Journal, lăudând inițiativa Departamentului de Stat.

CSpanTV-2010-05800Doi ani mai târziu, David Goldwyn a ținut o conferință de trei zile în București pentru a informa legiuitorii români despre beneficiile gazului de șist. Conferința a fost finanțată de Chevron, a recunoscut Cory Gill, un reprezentant al lui Goldwin. Am încercat să particip, dar nu m-au lăsat să intru. Domnul Goldwin mi-a spus că e o conferință doar pentru parlamentari.

Goldwin nu mai lucrează pentru Departamentul de Stat, ci pentru propria firmă, Goldwin Global Strategies, care se mândrește cu o neegalată experiență de lucru și consultanță pentru parlamentari, atât străini cât și americani. A ținut prelegeri asemănătoare și în Bulgaria și Polonia.

Mihai Saramet, un profesor de geologie care a participat la conferință, a zis că nu știa că a fost finanțată de Chevron. Sigur, după prezentarea soluțiilor de înaltă tehnologie pentru evitarea evenimentelor nedorite în timpul expliatării, ești tentat să spui da gazelor de șist, a spus Saramet.

Între timp, Mark Gitenstein, ambasadorul SUA în România la acel moment, era unul din cei mai vocali susținători ai afacerii cu Chevron.

Guvernul român și cetățenii români vor trebui să decidă dacă vor să plătească de cinci ori mai mult decât americanii pentru gaze naturale, a spus Gitenstein în mai 2012 într-un interviu la TVR. Vorbind despre extragerea gazelor de șist, el a spus că, deși există îngrijorări, noi (Statele Unite) avem reglementări bune, procesul este transparent și am obținut succese grozave fără consecințe pentru mediu, îndrăznesc să spun.

Mark Gitenstein a fost anterior partener în firma Mayer Brown din Washington, care a primit 390.000 de dolari de la Chevron pentru activități de lobby între 2005 și 2011, potrivit documentelor obținute de la US Senate Office for Public Records.

Domnul Gitenstein câștigă în continuare 36 de mii de dolari pe an de la Mayer Brown pentru restul vieții, potrivit declarației de avere publicată înainte de a deveni ambasador.

În 2009, Gitenstein era pe cale de a fi numit la conducerea biroului de Legal Policy a ministerului de justiție american, dar a fost respins din cauza trecutului de lobbyist, fiind numit, în schimb, ambasador la București. Vicepreședintele Joe] Biden și președintele Obama m-au căutat inițial pentru a fi liderul biroului de Legal Policy, dar comisia de verificare nu a fost foarte încântată, parțial din cauza muncii de lobby pe care am făcut-o la Mayer Brown, a spus Gitenstein într-un interviu pentru Wall Street Journal în 2009, după ce devenise ambasador.

Puțin după ce Chevron și Agenția Națională de Resurse Minerale au semnat înțelegeri pentru concesiuni de 30 de ani pe malul Mării Negre, Gitenstein, în timp ce era ambasador, a ținut o serie de întâlniri cu reprezentanți Chevron și înalți oficiali români și a făcut declarații de susținere a extragerii gazelor de șist.

Acele afirmații au fost larg citate de presă și politicieni.

Pe 22 martie 2012, în timp ce mii de protestatari erau pe străzi, Guvernul a anunțat că a semnat înțelegerile.

Gitenstein a deținut acțiuni în 17 companii, inclusiv companii energetice precum Exxon Mobil, care are operațiuni importante în România. În martie 2012, Biroul pentru Etică Guvernamentală a cerut soției lui Gitenstein, Elizabeth Gitenstein, să renunțe la 337 de acțiuni la Exxon Mobil, după ce gigantul 2012_11_28_basescu-mark gitenstein 8_rszenergetic a anunțat descoperirea unei mari resurse de gaz natural în Marea Neagră, care va fi extrasă în parteneriat cu Petrom, compania românească deținută de austriecii de la OMV.

Fostul ambasador are și nouă concesiuni de gaz în Oklahoma, care i-au adus între 35.508 și 102.000 de dolari în 2009, potrivit declarației sale de avere.

În jurământul etic, Gitenstein scria: Înțeleg că ar putea exista suspiciunea unui conflict de interese vizavi de firmele (americane) prezente în România, pentru că ar fi mai probabil ca ele să ceară asistență oficială sau să contacteze ambasada decât alte firme americane. Voi rămâne atent la posibila nevoie de a-mi declina competențele unde este cazul.

Mi-a fost cerut de către guvernul american să pledez pentru Exxon. Același lucru și pentru Chevron, mi-a spus Gitenstein într-un interviu telefonic. Dar fostul ambasador a zis că nu știe ce e în contract. Acel contract a fost negociat între Chevron și Guvernul Român, fără implicarea mea, desigur.

Chevron a respins ideea că Gittenstein ar fi intervenit la Guvern din partea companiei. Nu știu de vreun rol pe care să-l fi jucat ambasadorul Gitenstein. Nu știu să fi participat la vreo întâlnire, a spus reprezentantul Chevron Tom Holst, când l-am întrebat după o conferință.

Gitenstein, care și-a încheiat mandatul de ambasador în decembrie 2012, este acum în comitetul de conducere al Fondului Proprietatea, o companie de stat care deține acțiuni în toate companiile majore românești de petrol, gaz și energie electrică.

Totodată, s-a întors și la Mayer Brown în funcția de consilier special în practica Guvernamentală și de Comerț Global. Oportunitățile comerciale abundă în România și în Europa Centrală și de est, iar experiența și contactele mele pot ajuta clienții să capitalizeze aceste oportunități, a spus Gitenstein într-un anunț pe pagina de internet a firmei.

Sprijinul lui Gitenstein pentru companii nu este neobișnuit în contextul diplomației. Ambasada SUA din București oferă un serviciu de Diplomație Comercială companiilor americane. Potrivit export.gov, Ambasada poate ajuta companiile să beneficieze from coordinated U.S. government engagement with the Romania government to protect U.S. business interests”, as well as “access U.S. government trade advocacy for your Romania government procurement bids”.

Gazele de șist au fost promovate și cu excursii în Polonia pentru localnici și oficiali români, finanțate fie de Chevron, fie de guvernul american. Cea mai mare a fost în martie anul ăsta, când 16 reprezentanți ai guvernului român și directori ai companiilor energetice au fost invitați în Texas de Agenția de Comerț și Dezvoltare – care își propune să ajute companiile americane să creeze locuri de muncă prin exportul de bunuri și servicii americane pentru proiecte de dezvoltare prioritare în economiile emergente.

Scopul vizitei era de a-i învăța pe oficiali despre extracția gazelor de șist și a-i face martori la demonstrațiile tehnice ale firmelor americane Chevron, Halliburton, ExxonMobil și Cameron.

Gazele de șist sunt menționate și în Declarația Comună de Parteneriat Strategic pentru secolul 21dintre România și Statele Unite, un document care definește relația dintre cele două țări.A fost semnată în septembrie 2011, împreună cu o înțelegere de amplasare a unui sistem de apărare american în România – basescu-obamascutul antirachetă de la Deveselu.

În plus față de țelurile militare, parteneriatul menționează cercetarea surselor neconvenționale de energie, inclusiv gaze de șist.

Fostul consilier politic de la Ambasada României în Washington este acum angajat Chevron. Cristina Gaginsky era consilier politic al ambasadei române, specializat în securitate energetică în momentul semnării parteneriatului, și este acum directorul pentru relații guvernamentale în cadrul Chevron România, potrivit propriilor spuse într-o conferință din februarie, de la Vaslui.

Politicienii români, de la interdicție la susținere totală

Anul trecut, când treaba cu gazele a devenit oficială, cetățenii din Bârlad, un oraș sărac din zona în care Chevron vrea să înceapă forările, a organizat primul protest de amploare de la revoluție încoace.

Principala forță din opoziție, Uniunea Social Liberală, a susținut public protestul care a adus 3000 de oameni în stradă. Guvernul dă ce a mai rămas din resursele României, declara Victor Ponta, liderul uniunii. Adrian Solomon, parlamentar USL, a inițiat o lege de interzicere a frackingului.

În mai 2012, când USL a venit la putere, planul de guvernare includea impunerea imediată a unui moratoriu pentru forajele de gaze de șist până când se termină studiile europene pe impactul fracturării hidraulice asupra mediului.

Proaspătul premier a primit chiar Premiul de Mediu pentru Tineri Promițători?! de la ong-urile de mediu în iunie 2012. În discurs promitea să modifice politica de mediu a guvernului precedent.

Paradoxal, poziția lui Ponta pe tema gazelor de șist avea să se schimbe cu 180 de grade.

În iulie 2012, Victor ponta l-a numit pe generalul american în rezervă Wesley Clark în postul de consilier special pe securitate și probleme de strategie economică. Potrivit declarațiilor primului ministru, el și Clark s-au cunoscut în Viena, printr-un prieten comun, iar Clark s-a oferit să devină consultant neplătit-voluntar.

Wesley Clark este director la BNK Petroleum, o companie energetică americană care are sute de mii de hectare concesionate în Polonia pentru exploatarea gazelor de șist, și planuri de dezvoltare a operațiunilor și în restul Europei. Știu că gazele de șist au un viitor extraordinar în România, a spus Clark într-un interviu pentru Adevărul. Guvernul nu a răspuns mai multor solicitări de informații suplimentare despre activitatea domnului Clark.

În decembrie 2012, USL a câștigat alegerile parlamentare cu peste 60% din voturi și Ponta – care doar un an mai devreme susținea interzicerea frackingului – a renunțat la moratoriu și a decretat un nou program che_guevara_ponta_chevronguvernamental, care menționa între priorități începerea explorării rezervelor de gaz de șist.

Trei studii ale Uniunii Europene, pe care Guvernul spunea că se va baza pentru o reglementare oficială, erau deja publicate:

Parlamentul European a găsit potențial de contaminare a apelor de adâncime din cauza scurgerilor necontrolate de gaz sau fluide provocate de explozii sau scurgeri, scurgeri de lichid de fracturare și descărcări necontrolate de apă reziduală. Studii ulterioare de sănătate și climă publicate de Comisia Europeană au raportat din nou riscul de contaminare a apelor de adâncime, emisii de aer și suprasolicitarea terenurilor.

Dar, imediat după alegeri, guvernul român a devenit unul din cele mai pro-fracking din Europa, alături de Polonia. Chevron a primit avize pentru sonde de explorare și se așteaptă să înceapă forajele anul acesta.

Victor Ponta a spus într-o ședință de guvern din mai că și-a schimbat părerea pentru că vrea ca România să fie independentă energetic. Și-a instruit miniștri să meargă pe calea cea dreaptă, ca Statele Unite și să nu fie influențați de campanii anti-fracking.

România este una din țările cele mai independente energetic din Europa

Independența energetică este unul din puținele domenii în care România poate ține capul sus, a spus Iulian Iancu, președintele Comisiei de Economie și Industrie din Camera Deputaților, într-un interviu din martie.

România produce în jur de trei sferturi din gazul pe care îl consumă și importă restul din Rusia, la un preț de patru ori mai mare decât în Statele Unite. Sursele curente de gaz natural se vor consuma în 15-20 de ani, potrivit Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Țara este într-o goană de a găsi noi resurse de energie înainte să fie nevoită să importe mai mult de la ruși, cu care nu are o relație istorică bună.

Nu sunt în război cu Rusia, dar vreau ca țara mea să depindă cât se poate de puțin de importurile de gaze, a spus premierul Victor Ponta.

Din fericire, România are destule resurse naturale pe care le poate folosi în viitor. Dobrogea, zonă în care Chevron a concesionat terenuri pentru explorarea gazelor de șist, este totodată una din cele mai bune zone din lume pentru crearea de ferme eoliene, potrivit indicelui de atractivitate în energii regenerabile dintr-un raport Ernst&Young.

170 de kilometri la est, în Marea Neagră, Exxon are parteneriate cu companii românești pentru explorarea zăcămintelor de gaz natural din larg. Primele rezultate estimează că un zăcământ are circa 100 de miliarde de metri cubi (suficient pentru șapte ani), potrivit președintelui României, și mai sunt cinci perimetre de explorat.

România urmărește de asemenea surse altenative de gaz din import din zona Mării Caspice, pipăind bogatele resurse de hidrocarburi ale Azerbaidjanului, prin AGRI, un coridor propus pentru transportul gazului natural lichefiat.

Nu există încă estimări oficiale pentru cantitatea de gaze de șist disponibilă în România. Un raport al Administrației de Informații Energetice din SUA spune că ar putea fi 1,4 mii de miliarde metri cubi de gaz. Cifrele vin din cel mai bun scenariu al unui studiu românesc. Bogdan Popescu, unul din autorii studiului, spune că s-a lucrat doar cu date vechi și, chiar și în cel mai bun caz, poți extrage doar cam un sfert din ce găsești.

Asta tot ar însemna mulți ani de gaze naturale. Totuși, gazul propriu-zis aparține companiei exploatatoare, care îl poate vinde oriunde pe piața internațională. Trebuie să plătească guvernului român doar între 3,5 și 13% din echivalentul în bani a ceea ce extrage. Comunitățile locale nu primesc nimic.

România își vinde resursele pe mărunțiș și localnicii nu primesc nici un ban

Păltiniș e unul din cele mai sărace sate din sud-estul Uniunii Europene. Înghesuit între dealuri, singura cale de intrare este pe un drum de pământ care se termină într-o pădure.

La lizieră e viitorul amplasament al Păltiniș 1A, una din cele trei sonde de explorare ce urmează a fi săpate în a doua parte a anului acestuia.

Dar localnicii nu știu nimic de această activitate. Cea mai apropiată construcție e o casă din chirpici terminată pe jumate, cu găini și curci care stau într-o fereastră fără geam. Izabela Filip, o femeie de 40 de ani care locuiește aici, spune că nu a auzit niciodată de foraje pentru gaz.

Vecinii ei au văzut la TV, dar spun că nimeni n-a venit să-i întrebe ce părere au de săpături și ciuruirea grădinilor lor.

Noi avem grădini și creștem animale – suntem fericiți cu stilul nostru de viață natural, a zis o localnică ce s-a prezentat cu numele soțului, Ion Șendrea.

Dacă satul ăsta ar fi fost în State, locuitorii ar fi mai fericiți să renunțe la ceea ce numesc stil de viață natural. În schimb pentru sacrificiul lor, ar putea primi sute de mii de dolari redevență – pentru că legea americană spune că proprietarul deține toate resursele de sub pământul pe care-l are.

În Pennsylvania, proprietarii au primit peste 1,2 miliarde de dolari în 2012, potrivit unei analize a Associated Press.

România e cam de două ori cât Pennsylvania ca suprafață și locuitori și are unele din cele mai bogate resurse minerale din Europa, conform lui Ștefan Marincea, dorectorul Institutului Geologic Român.

Dar redevențele pe care guvernul le-a colectat în 2012 au însumat doar 446 de milioane de dolari, mai puțin de un sfert din cât au primit fermierii din Pennsylvania pentru problemele din ogradă.

Actualul sistem de concesiune și plată a redevenței nu s-a dovedit avantajos. Veniturile totale din redevențe sunt nesemnificative pentru bugetul de stat, a afirmat Gheorge Manea, un economist care studiază strategii de dezvoltare la Academia Română.

Într-o țară cu un nivel de corupție asemănător cu cel din Arabia Saudită, puțini se așteaptă ca banii să fie folosiți util.

România are printre cele mai mici redevențe din Europa, potrivit unui ghid de taxe din industria petrolului și gazelor publicat de firma internațională Ernst&Young. Companiile energetice trebuie să plătească între 3,5și 13% din valoarea gazului extras, în funcție de rezultat, plus taxa pe venit de 16 procente.

În State, companiile trebuie să plătească de două ori mai mult: de la 12,5 la 30% redevență plus 35% taxa pe venit. În Norvegia e triplu: 50% taxa de închiriere a resursei, plus 28% taxa pe venit.

Alexandru Pătruți, fostul șef al Agenției Naționale de Resurse Minerale, cel care a semnat contractele cu Chevron, a zis că redevențele ar trebui să fie chiar mai mici, deoarece procesul tehnic de fracturare hidraulică și forare orizontală este mult mai complicat decât în cazul operațiuni convenționale.

Avem aceste redevențe mici pentru că ele au fost stabilite într-un moment în care toate companiile erau gestionate de stat, și statului nu-i păsa, a spus Ana Otilia Nuțu, analist energetic la think-tank-ul bucureștean Expert Forum.

Premierul Victor Ponta a spus că are planuri de a mări redevențele în 2014. Dar e neclar cum contractul pe 30 de ani cu Chevron poate fi schimbat retroactiv. Mai mulți avocați, precum și angajați ai guvernului, au avut păreri diferite dacă se pot sau nu schimba termenii înțelegerii.

La acest nivel, este o negociere politică, a spus un avocat care a cerut să nu fie numit, pentru a nu fi asociat cu contractele cu Chevron.

Revoluția gazelor de șist nu poate fi exportată în Europa

În timp ce politicienii și purtătorii de cuvânt ai companiilor vorbesc de visul american al gazelor de șist transformat în realitate în Europa, rapoarte oficiale și private spun cu totul altceva.

Diferențele geologice, de infrastructură, distribuția populației și drepturile minerale fac forajele de scară largă mai scumpe și mai greu de realizat.

Costurile și finanțarea asociate cu gazele de șist sunt influențate de un număr de factori care împiedică replicarea facilă a experienței nord-americane în Europa, afirma un raport din 2012 al companiei KPMG. Implicațiile pentru Europa sunt că Europa nu are acei factori. Europa este mai dependentă de energie importată,a spus Iain Conn, director executiv al British Petroleum, la un forum recent în Bruxelles.

Și chiar dacă Europa beneficiază, dacă pot să-i spun așa, de cărbune ieftin venit din Statele Unite ca rezultat, costurile energetice ale Europei pentru economie vor fi mai mari decât ale SUA pentru viitorul previzibil. Și nu văd o cale ușoară de a rezolva asta.

pontabiden3Un studiu din 2012 al Comisiei Europene despre impactul gazelor de șist asupra pieței confirmă asta: Producția de gaze de șist nu va face Europa independentă pe gaze naturale. Cel mai bun scenariu de dezvoltare a gazelor de șist în Europa e cel în care producția convențională în scădere poate fi înlocuită și dependența de import menținută la un nivel de aproximativ 60%.

Chiar și în Statele Unite, prețul mic al gazului natural care a vrăjit liderii români este nesustenabil, potrivit e-mail-urilor și documentelor interne din industrie publicate de New York Times în 2011. Unii angajați ai companiilor energetice s-au plâns chiar că prețul gazului a fost mai mic decât costul de producție.

Ne pierdem cu toții cămășile azi, a spus anul trecut Rex Tillerson, șef executiv al Exxon Mobil într-o discuție în fața Consiliului de Relații Externe din New York. Nu facem bani, totul e pe roșu. Târziu în primăvara lui 2012, când România a semnat contractele cu Chevron, surplusul de gaz provocat de companiile americane grăbite să facă fracking au coborât prețul la sondă la doi dolari.

Dar a crescut constant de atunci și s-a dublat în ultimul an, potrivit Administrației de Informații Energetice din SUA.

În Polonia costă de trei ori mai mult ca în State să forezi pentru gaze de șist, a spus Schlumberger, cel mai mare prestator de servicii pentru exploatări petrolifere din lume.

Cu șisturile din Europa de Est se lucrează mai greu decât cu cele din Barnett și Marcellus din Statele Unite. În decembrie anul trecut, ExxonMobil și-a vândut concesiunile de explorare din Polonia după ce puțurile de test nu au produs cantități comerciale de gaz.

Când guvernul polonez a anunțat planul de creștere a redevențelor la un nivel occidental de 40%, alte companii (inclusiv Chevron) au amenințat că renunță, cerând guvernului să suspende planul.

În ciuda acestor pași înapoi, extracția de gaze de șist ar însemna mai puține importuri din Rusia (care acum furnizează un sfert din gazul natural folosit în Europa) și prețuri mai mici. Sunt sigur că dacă avem niște opțiuni de gaze de șist e un instrument bun pentru negocierile noastre pe termen lung cu Gazprom și Rusia, a spus comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger.

Chiar dacă Europa nu avansează cu gazele de șist, competiția cu gazul Nord American va tăia cam cu un sfert prețul gazului rusesc, potrivit unui raport al ministerului rus de dezvoltare economică.

Bulgaria și Polonia au reușit deja să negocieze reduceri de 15, respectiv 20% la sfârșitul lui 2012. Nu-și mai pot bate joc de noi cum făceau înainte, și slăbiciunea lor în negocieri a arătat asta, a declarat pentru Wall Street Journal fostul ministru de finanțe bulgar, Simeon Djankov.

Explorarea gazelor de șist ar putea, de asemenea, să întărească relația României cu Statele Unite. Cea mai mare afacere de până acum între țara noastră și o companie americană a fost controversatul contract semnat în 2003 cu Bechtel, pentru construcția unei autostrăzi de 412 kilometri, la un preț de 2,2 miliarde de euro.

Compania a construit în zece ani doar 13% din autostradă, în timp ce guvernul român a plătit 1,4 milioarde de euro, peste 60% din prețul total.

Dar România a intrat în NATO în 2004 și a devenit unul din cei mai apropiați aliați ai SUA.

Contaminările din SUA duc la un viitor incert pentru zonele vulnerabile ale României

Oamenilor din Bârlad nu le pasă de Rusia sau America, dar pare să le pese mult de apa lor. Stema orașului e formată din trei pești pe un fundal albastru. Sunt 20 de izvoare publice care scuipă apă bogată în sulf, pe care oamenii o consideră bună pentru sănătate. Apa de la robinet le vine dintr-un rezervor de la câțiva kilometri, de care se tem că ar putea fi contaminat prin fracking. În timpul protestelor, un banner zicea Nu ne omorâți apa! Nu ne omorâți copiii!

România nu are nicio lege care să reglementeze gazele de șist. Politicienii declară simplu că nu există riscuri, fără a cere vreun studiu local și ignorându-le pe cele de la Uniunea Europeană.

Trebuie să venim cu o strategie de a explica populației că gazul ăsta nu reprezintă un risc serios, a spus președintele Traian Băsescu, după o întâlnire din 2012 cu ambasadorul american Mark Gitenstein și Richard Morningstar, trimisul special al Departamentului de Stat american pentru Energie în zona Eurasia.

Extragerea gazelor de șist presupune folosirea unor cantități de apă între 2.000 și 10.000 de ori mai mari decât o exploatare de gaz convențională, potrivit Agenției Energetice Internaționale. Fiecare sondă consumă 500 de camioane cu apă, cam 15.000 de metri cubi.

Apa e 99% din fluidul injectat în subteran pentru a face mici crăpături în piatra care ține gazul captiv. Restul este un cocktail chimic.

Un raport al Comisiei de Energie și Comerț al Camerei Reprezentanților a constatat că între 2005 și 2009, companiile de servicii petrolifere și gaz au folosit produse de fracționare hidraulică ce conțineau 29 de chimicale cancerigene sau posibil cancerigene pentru om, reglementate sub incidența Safe Drinking Water Act pentru riscul propus sănătății umane, sau listate ca poluanți periculoși ai aerului sub Clean Air Act.

Deși reprezintă doar 1 la sută din fluid, totalizează cam 150 de tone de chimicale folosite la fiecare sondă.

investigație a postului public de radio american din 2012 a examinat documentele pentru 8.982 de sonde de fracking din Pennsylvania și a găsit 3.025 de încălcări consemnate de Departamentul de Protecția Mediului pe o perioadă de doi ani și jumătate. Asta înseamnă o încălcare la fiecare trei sonde.

Nu toate încălcările au însemnat contaminarea apei. Au fost 143 de cazuri de descărcări de material poluant în apele Commonwealthului, 90 de cazuri de eșec de a controla corect sau a distruge resturi industriale sau reziduale pentru prevenirea poluării apelor Commonwalthului, 44 de cazuri de acoperire improprie pentru a proteja apa subterană, și alte nereguli.

Neregulile înregistrate însumează cam 1-2 procente din toate permisele de forare. Multe din aceste accidente sunt cauzate de operare greșită sau echipamente cu scurgeri, afirma un raport din 2011 al Parlamentului European.

Și pământul necesar pentru forare este o provocare: spre deosebire de gazul convențional. Pentru a fi profitabilă, exploatarea gazelor de șist presupune multe sonde înghesuite pe suprafețe întinse.

Într-un zăcământ trebuie săpate multe sonde pentru a goli suficient rezervorul. În zăcământul Barnett sin SUA, densitatea forajelor poate depăși o sondă la 25 de hectare, arată un raport al 3legs Resources, o companie independentă de petrol și gaze cu concesiuni în Polonia.

Producția într-o sondă de gaz de șist scade abrupt după primul an. Recuperarea gazului din preajma unei sonde de gaz de șist poate fi undeva la 28-40%, în timp ce în cazul unei sonde convenționale poate urca la 60-80 la sută. În proiectele cu gaze de șist, este nevoie de multe sonde relativ apropiate pentru a produce volume suficiente ca zăcământul să fie profitabil, arată raportul.

Mai mult de jumătate din resursele de apă ale României sunt deja contaminatepotrivit Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a țării. Sunt 2.660 de metri cubi de apă disponibili anual pe cap de locuitor, mult sub media europeană de 4.000 de metri cubi. Zonele care se bazează pe agricultură de subzistență, ca Bârladul, sunt cele mai vulnerabile la lipsurile de apă.

Celelalte trei perimetre concesionate de Chevron sunt în zona coastei Mării Negre. Acoperă una din principalele destinații turistice ale românilor și sunt mărginite de o zonă naturală protejată: “Acvatoriul litoral marin 2 Mai – Vama Veche”.

Am mari dubii că va fi un lucru bun pe malul Mării Negre să amestecăm delfinii cu gaze de șist, a spus ministrul economiei Varujan Vosganian într-un interviu televizat.

Strategia energetică a României: «Taci din gură, nimeni nu te-ntreabă ce crezi!»

Guvernul român a semnat contractele cu Chevron fără vreo consultare publică și a ignorat cererile de dezbatere.

Agenția Națională de Resurse Minerale a refuzat cererile FOIA privitoare la contractul pentru Bârlad, și chiar a susținut, la un moment dat, că nu există înțelegeri pentru gazele de șist.

Protestele au fost inițiate de un grup de absolvenți de sociologie născuți la Bârlad, care au auzit de gazele de șist de la prietenii bulgari de pe Facebook. Au început o campanie, primind ajutor de la biserica locală, muncitorii din fabrici și primărie. Din 1989 încoace nu se mai întâmplase ceva la scara asta în Bârlad.

Constantin Constantinescu, primarul Bârladului și membru al partidului primului ministru, a fost unul din organizatorii primului marș anti-fracking. A ridicat în fața primăriei un banner și a vorbit în fața unui public entuziast de 5000 de oameni:

Spunem de la început NU extragerii gazelor de șist cu tehnici poluatoare care vor pune în pericol sănătatea noastră și a copiilor!

După ce a câștigat un nou mandat de primar, a dat jos bannerul și a încercat să interzică următoarele proteste, pe motiv de deranjare a instituțiilor publice. Oamenii s-au adunat cu miile în fața unei biserici sau într-un parc.

14 sate din jurul Bârladului au încercat să impună interdicții de fracking. Dar prefectul județului le-a cerut să le anuleze, pentru că, spune el, nu au autoritatea de a decide dacă vor fi sau nu foraje.proteste-barlad-miting-anti-gaze-de-sist-3

Chevron a organizat o serie de întâlniri la primărie. La una din ele, în februarie, zece gărzi înarmate au oprit la intrare oameni veniți din toată regiunea, pe motiv că ar fi doar cu invitație și nu sunt suficiente scaune.

Următoarele întâlniri ale Chevron s-au încheiat cu proteste.

În satul Pungești, oamenii erau supărați că reprezentanți ai Chevron au insistat să discute doar despre procesul de explorare, nu și despre frackingul propriu-zis. Dumitru Buzatu, președintele Consiliului județean, a intervenit pentru a-i calma.

Buzatu a fost și el pe scenă la primul protest, chemând lumea să se opună Chevronului. Dar, după ce a câștigat alegerile, a dat avize Chevronului și a devenit unul din principalii susținători ai companiei. Prezența lui a făcut gloata de la Pungești și mai nervoasă.

Un bătrân, domnul Tăbăcaru, s-a ridicat și i-a spus: Ar trebui să putem vota dacă suntem sau nu de acord cu asta.

Stai jos, i-a zis politicianul. Legea română zice că subsolul aparține statului. Și nimeni n-o să te întrebe ce crezi!

Este fracturarea hidraulica periculoasa pentru sănătatea ta? Rezultatele preliminare ale unui nou raport sugereaza ca apa inflamabila nu este singurul lucru de care trebuie sa ai grija atunci când trăiesti în apropierea operațiunilor în domeniul gazelor naturale.

Oricine a văzut documentarul „Gasland” 1 sau 2 sau ii plac tulburatoarele clipuri video de pe YouTube este familiarizat cu faptul ca proprietarii de case din apropierea sondelor de gaze naturale pot da foc (in sens propriu) apei de la robinet, doar pentru a o vedea cum arde. Dar, în afară de un nivel ridicat de metan în apa de băut, fapt prevazut deja de rapoartele industriei, oare fracturarea hidraulica reprezintă o amenințare gravă pentru sănătatea umană?

Răspunsul este insa acesta: nici noi nu știm încă cu certitudine dacă, cum, sau în ce măsură. Ambele documentare „Gasland” sunt pline de interviuri cu locuitori, în special din Pennsylvania, care suferă de numar de afectiuni, de la unele neplăcute – sangerari nazale, erupții cutanate, dureri de cap, la unele înfricoșătoare de-a dreptul – dificultăți de respirație, amețeli, dureri cronice.

Fracturarea hidraulica nu este chiar nouă în acest moment, dar expansiunea rapidă a puturilor de forare (sonde) este încă proaspăta, și studiile de sănătate pe termen lung nu sunt încă disponibile. În această săptămână (Sambata, 26-Oct-2013), insa, Proiectul pentru Protectia mediului din Sud-Vestul Pennsylvaniei (SWPA-EHP), un studiu non-profit care adună date cu privire la efectele asupra sănătății publice ale fracturarii hidraulice, a publicat unele rezultate preliminare, rezultate bazate pe informatiile obtinuite de la locuitorii din Washington County, PA. ( nota tr.: PA este aberevierea statului PENNSYLVANIA, asa cum GL reprezinta judetul Galati).

frackingAcest proiect (SWPA-EHP) a descoperit 27 de cazuri in care locuitorii regiunii Washington au raportat probleme de sanatate legate de foraj. Șapte oameni s-au plâns de erupții cutanate, patru au declarat că au suferit infectii, trei au avut dureri de cap sau amețeli și 13 au raportat probleme de respirație. Acestea sunt numai cateva dintre cazuri si este departe de a fi un studiu complet al zonei, fiind doar prima încercare de documentare a bolilor asociate cu expunerea la aerul contaminat și / sau apă.

Poate surprinzător în rezultate a fost că, în ciuda înclinației apei din PA de alua  foc, marea majoritate a raportatelor efectuate asupra sănătății au fost legate de expunerea la aer, nu la apă. Numai erupțiile cutanate sunt considerate a fi cauzate de apa contaminată. De asemenea, studiul sugereaza ca stațiile de prelucrare a gazelor naturale par a declanșa mai multe probleme de sănătate decat locul real de foraj (site-ul propriu-zis), din care există 700 in Washington County. În ceea ce privește numărul de sonde active, Washington County este situat pe al treilea loc in statul PA.

În timp ce unii vor sa vada aceste rezultate ca un început al procesului care va pune „eticheta” cu prețul real al gazelor naturale, altele pot repede să sublinieze că orice metoda care deplasează cărbunele și funinginile sale fine, precum oxid de azot, poluarea cu dioxid de sulf reprezinta o mare imbunatatire pentru sănătate.

“Exista deja dovezi solide ca oamenii din Statele Unite au o viata mai lunga ca urmare a revoluției fracturarii hidraulice”, Michael Greenstone, profesor de economia mediului de la Massachusetts Institute of Technology (M.I.T.), a declarat celor de la AP.

În mod cert, este nevoie de mult mai multe studii (dovezi) care să fie făcute pe acest subiect. Numai in Pennsylvania, există aproape 6.000 de sonde active de gaze naturale, precum și un număr necunoscut de sonde abandonate sau “pierdute”, puturi, care ar putea în continuare pierde accidental printr-o gaură sau crăpătură metan în aerul și apa locale. Chesapeake Appalachia LLC, Range Resources Appalachia LLC, Shell Western E & P Inc, Talisman Energy USA Inc, Anadarko E & P Co Lp, Chevron Appalachia Llc și Cabot Oil & Gas Corp sunt principalii operatorii de gaze naturale în statul PA.

Multe alte state din SUA precum și unele țările europene sunt tentate in a autoriza sau a extinde productia de gaze naturale, în timp ce state precum ar fi Franța și Bulgaria, care ambele au rezerve mari, au interzis aceasta practica controversata.

traducere de A.D. pentru razbointrucuvant

Călugării de la Mănăstirea ctitorită de părintele Iustin Pârvu au adus o troiţă pe locul protestelor anti-Chevron. Troiţa a fost adusă la începutul weekendului la Pungeşti, în satul Siliştea, şi a fost sfinţită duminică după-amiază de preoţii locului şi de monahii de la Petru Vodă, în prezenţa a circa 200 de persoane.

Este vorba despre o troiţă ce provine din cimitirul Mănăstirii „Petru Vodă“, care a stat la căpătâiul martirilor din mişcările de rezistenţă anticomuniste precum părintele Ştefan Marcu şi soţia Elena troita-pungesti(simbolul mişcării anticomuniste din munţii Vrancei), părintelui Gheorghe Calciu, poetului Radu Gyr, Tudor Popescu, Mihail Dumitrescu sau preotul Atanasie Ştefănescu .

„Am adus cu noi această minunată cruce care a stat la capul unor mari mucenici sfinţi ai neamului nostru, ca să vedem în ea un standard, o lumină, o putere“, le-a spus celor prezenţi părintele Ioan Şişmanian, de la Mănăstirea „Petru Vodă“. Gestul de solidaritate cu protestatarii care s-au opus exploatării gazelor de şist a fost girat de urmaşul părintelui Iustin Pârvu.

„Mănăstirea noastră a dăruit această sfântă troiţă locuitorilor din comuna Pungeşti în semn de preţuire pentru statornicia cu care îşi apără glia strămoşească. Biserica, în calitatea ei de mamă a neamului românesc, a fost, este şi va fi totdeauna alături de poporul care suferă şi trebuie îndrumat“, a spus stareţul Hariton Negrea, de la „Petru Vodă“. 

„Am înmormântat pe Satana“  

După sfinţirea troiţei, un preot din Pungeşti a ţinut să le explice oamenilor ce importanţă are simbolul sfânt care va marca locul protestelor. „Această cruce închipuie stârpirea şi înmormântarea duhului Satanei care a dat târcoale pe-aici. Am înmormântat pe Satana în chip simbolic. Cui i-ar plăcea să vină dihania asta aici, să scoată fum, vuiet puternic, să se mişte pământul? Este o pâine în plus? Aceasta este otrava vremurilor noastre“, a spus preotul. Şi presa internaţională a acordat interes protestelor de la Pungeşti. Tot în weekend, cameramanii televiziunii „Al Jazeera“ au filmat ore în şir în tabăra de la Pungeşti, la fel ca cei de la RTL sau RT Spania.

Fermierii români preferă subzistenţa în locul proiectului minier care presupune exploatarea gazelor de şist din zona în care trăiesc, scrieReuters, care tratează pe larg, într-un articol, protestele locuitorilor de la Pungeşti.

Deşi cei mai mulţi dintre ei trăiesc din agricultură, ajutoare sociale sau bani trimişi de rudele plecate în străinătate, locuitorii din Pungeşti preferă să rămână săraci decât să permită distrugerea mediului înconjurător de către o companie interesată de gazul de şist. 

Sătenii au instalat chiar o tabără improvizată pe locul unde Chevron ar fi trebuit să îşi aducă primele utilaje de exploatare, blocând astfel accesul muncitorilor şi forţând suspendarea lucrărilor.

“Bucătăriile noastre sunt pline cu dulceţuri de casă, conserve, saci cu nuci, miere şi branza, toate produse de noi. Nici măcar nu suntem atât de saraci. Poate că nu avem bani, dar avem apă curată, suntem sănătoşi şi vrem să fim lăsaţi în pace”, a spus Doina Dediu, o localnică din Pungeşti.

Potrivit Reuters, decizia de a opri lucrările în Pungeşti, care ar fi fost prima exploatare de gaze de sist din România, este importantă din perspectiva mesajului trimis referitor la cum este întâmpinată exploatarea gazelor de şist în Europa de Est.


Categorii

Gazele de sist, Razboiul impotriva Romaniei, Traduceri, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST: prevazuta la pachet cu scutul de la Deveselu in PARTENERIATUL STRATEGIC CU SUA incheiat in 2011. Increngaturile lobby-ului american in Romania/ Fracturarea hidraulica produce si alte EFECTE NEGATIVE decat contaminarea apei

  1. Pingback: EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST: prevazuta la pachet cu scutul de la Deveselu in PARTENERIATUL STRATEGIC CU SUA incheiat in 2011. Increngaturile lobby-ului american in Romania |
  2. Nu doar ca ne alegem cu panza freatica si solurile poluate si distruse dar nici macar beneficii financiare reale nu avem de pe urma exploatarii acestor gaze de sist pentru ca toate au fost colectate de actualul presedinte in termeni de beneficii de sustinere politica. A se vedea declaratia lui Joseph Robinette de zilele trecute.

  3. 2. Gheorghita7
    Comentariul dumneavoastra asteapta aprobarea. 29 Oct 2013 la 17:46

    Păi și statul, cine (editat de admin..) îi? nu noi suntem statul?. Sau te pomenești că statul sunt ei politicienii?, iar noi suntem în plus. Oare cetățenii constituiți în comunități locale nu sunt statul. Nu este statul suma comunităților locale la un loc. Gândim ca în comunism, când statul era partidul comunist, iar astăzi este partidul la putere.

    Comentariul dumneavoastra asteapta aprobarea. 29 Oct 2013 la 17:46 SI ASA VA RAMANE IN ETERNITARE CA NU A MAI AJUNS SA FIE PUBLICAT

  4. Multumesc de editare 🙂 ,ma enervez cand vad ca statul acesta este ceva abstract, care nu are legatura cu cetatenii acestei tari. De parca bogatiile subsolului acestei tari nu apartin poporului. Probabil ca apartin “statului” care le poate face cadou corporatilor straine. In rest sunt doar un cetatean suparat si fara subsolul tari sale, ca multi alti cetateni, mai mult sau mai putini suparati, pe stat, pe subsoluri si pe orice altele.

  5. Pingback: PUNGESTI: Consiliul local a votat INTERZICEREA exploatarii si explorarii gazelor de sist. PREFECTURA A ANUNTAT DEJA CONTESTAREA DECIZIEI - Recomandari
  6. Pingback: EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST: prevazuta la pachet cu scutul de la Deveselu in PARTENERIATUL STRATEGIC CU SUA incheiat in 2011 | Daciana
  7. Pingback: Corlatean ne aduce si mai multa “ASISTENTA” AMERICANA PENTRU GAZELE DE SIST, Ponta militeaza in continuare pentru corporatistul PARTENERIAT TRANS-ATLANTIC - Recomandari
  8. Pingback: GAZELE DE SIST: otravirea pamantului pentru o BULA SPECULATIVA? Cum a functionat LOBBYUL AMERICAN de promovare a FRACTURARII HIDRAULICE/ Iulian Iancu: rusii au finantat miscarile anti-sist cu 82 mil. euro - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare