UDMR la guvernare, cultura româneasca abandonata pe mana lui KELEMEN (video). AGENDA DISCRET SEPARATISTA PENTRU MINORITATEA MAGHIARA CONTINUA CU SPRIJIN DE LA PSD: steagul secuiesc ca “FAPT IMPLINIT”, discriminarea romanilor din HarCov, regionalizarea pe criterii “culturale”

10-03-2014 11 minute Sublinieri


UDMR la guvernare. KELEMEN HUNOR protejeaza exclusiv cultura maghiara… de medialert

Din emisiunea “Panorama” cu Oana Stanciulescu (8 martie 2014): Cu: Sorin Rosca Stanescu, Bogdan Chirieac, Razvan Zamfir, Adina Anghelescu

  • Dan Tanasa: 

EXCLUSIV. Cum a împărțit banii UDMR-istul Kelemen Hunor în precedentul mandat la Ministerul Culturii: 7,3 milioane de lei pentru monumentele maghiare din Covasna și Harghita, 90.000 de lei pentru Sarmizegetusa Regia DOCUMENTE

Cultura românilor a căzut din nou în responsabilitatea UDMR, motiv pentru care voi face apel la arhivă și voi publica din nou două documente foarte relevante cu privire la interesul manifestat pentru cultura românilor de către Kelemen Hunor, viceprim-ministru și ministru al culturii în Guvernul Victor Ponta.
În primul rând, arăt care au fost alocările bugetare de la Ministerul Culturii pentru monumentele din Covasna și Harghita în precedentul mandat al lui Kelemen Hunor, 2009-2012, în fruntea Ministerului Culturii: 2% pentru monumentele româești, 98% pentru cele monumentele maghiare.

În 2011 am solicitat Ministerului Culturii si Patrimoniului National, condus de UDMR-istul Kelemen Hunor, situatia alocarilor bugetare pentru restaurarea monumentelor din judetele Covasna si Harghita. Situatia de mai jos este halucinanta… Alocarile bugetare pentru monumentele din judetele Covasna si Harghita in precedentul mandat al actualului ministru al culturii, UDMR-istul Kelemen Hunor, sunt de 7.385.427 lei pentru monumentele maghiare si de doar 141.720 lei pentru monumentele romanesti din cele doua judete. Daca ne raportam la perioada 2004-2009, alocarile bugetare sunt de 4.564.553 lei pentru monumentele maghiare si de doar 250.640 lei pentru monumentele romanesti din zona Covasna-Harghita.

În al doilea rând, arăt care au fost alocările bugetare din fondurile Ministerului Culturii în precedentul mandat al lui Kelemen Hunor în cazul Sarmizegetusa Regia. În timp ce a turnat peste 7,3 milioane de lei in monumentele maghiare din Covasna si Harghita, UDMR-istul Kelemen Hunor nu a găsit decât 90.000 de lei pentru finanțarea complexului dacic de la Sarmizegetusa Regia (perioada 2010-2011).

PSD și PDL, aceeași mizerie

După un mic hop, Guvernul Victor Ponta 3 s-a instalat confortabil la Palatul Victoria și s-a pus pe treabă. Are în spate o majoritate confortabilă în Parlament, constituită din PSD, PC, UNPR, UDMR și parlamentarii minorităților. După negocieri ”furtunoase”, în care Victor Ponta a stat în genunchi în fața președintelui UDMR, Kelemen Hunor, țara poate fi guvernată. Fără UDMR în guvern România parcă a fost în derivă timp de aproape doi ani. Acum și-a revenit.

După aproape doi ani de la răsturnarea Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, susținut și el de UDMR și UNPR, românii au onoare de a fi din nou guvernați de personajele sinistre ale guvernărilor PDL-UDMR-UNPR: Kelemen Hunor, Gabriel Oprea sau Attila Korodi. După ce românii au votat ca în ”duminica orbului” în favoarea USL, din care făcea parte deja și UNPR, Victor Ponta i-a adus la guvernare și pe cei de la UDMR, flegmând în față propriul electorat care l-a votat tocmai ca să-i scape de slugile guvernărilor Emil Boc și MRU.

Deși au fost aduși la putere de profundul dezgust al românilor față de mizeriile guvernărilor Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu, susținute de UDMR și UNPR, social-democrații continuă aceeași linie a aroganței, mitocăniei, lipsei de viziunea și de strategie, a politicianismului ieftin. Ba mai mult, UDMR vede cu ochii ceea ce nici nu visa în timpul guvernărilor odioase ale lui Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu: steagul secuiesc arborat legal pe instituțiile publice ale statului român, limba maghiară ca limbă oficială de stat în Transilvania, segregarea pe criterii etnice a UMF Târgu Mureș, blocarea unor procese privind inscripțiile în limba maghiară din județele Covasna și Harghita etc. Într-adevăr, abia acum țara poate fi guvernată cu adevărat.

Prin aducerea UDMR și UNPR la guvernare, Partidul Social Democrat confirmă că este la fel de mizerabil ca și Partidul Democrat Liberal și că și unii și alții sunt doar niște simple clanuri mafiote preocupate de bunăstarea personală a membrilor lor.

CNA ignoră o obligație ce-i revine conform Legii audiovizualului, anume să realizeze anual strategia de acoperire a teritoriului național cu programe audiovizuale. O astfel de obligație nu a fost realizată niciodată de la intrarea în vigoare  a legii. Cel puțin în ultimii cinci ani și jumătate, de când eu ocup funcția de membru CNA, am făcut în mai multe rânduri apel la președintele CNA, oricare ar fi fost el, să ne îndeplinim această obligație. Nu am avut succes. Am decis să încep singură o analiză, pe care să o înaintez ulterior Parlamentului. Am descoperit cu uimire că județele Harghita și Covasna sunt total lipsite de posturi locale de radio sau televiziune în limba română. Acest fapt a fost posibil cu toleranța CNA. Nu am niciun dubiu că acesta este și motivul pentru care nu se dorește realizarea strategiei anuale de acoperire cu programe audiovizuale. S-ar vedea limpede că programele în limba maghiară domină zonele din centrul țării. La concursul pentru licențe radio desfășurat la sfârșitul anului trecut, CNA a refuzat să acorde licențe unor posturi care doreau să difuzeze program în limba română, în schimb au primit licențe trei radiouri cu program exclusiv în limba maghiară. Dau exemplul unei societăți care cerea licență pentru un post de radio cu program în limba română în Covasna. Acolo nu mai există de cinci ani un post în limba română. Lorand Turos, membru CNA propus de UDMR, nervos peste măsură și bătând cu palmele în masă, îmi pune în vedere să nu ies din cadrul legal în ce privește limba în care se transmite un program. Nu ieșeam. Legea audiovizualului, art. 10 statuează Consiliului Național al Audiovizualului calitatea de garant al interesului public și în această calitate, membrii CNA au obligația să asigure protejarea culturii și a limbii române. N-a contat. Mașinaria de vot a CNA a acordat licența unui post de radio cu program exclusiv în limba maghiară acolo unde de cinci ani nu mai există un post de radio în limba română. Am întrebat reprezentantul unui post care cerea anul trecut licență pentru program exclusiv în limba maghiară de ce nu include în program măcar o oră în limba română, având în vedere că postul primește licență în România. Mi-a răspuns arogant că ”targetul nu îl reprezintă vorbitorii de limba română”. A primit opt voturi pentru. Eu și Valentin Jucan, singurii împotrivă.

O strategie anuală de acoperire a teritoriului național cu programe audiovizuale, ar arăta în mod oficial că este nevoie de acordarea unor licențe audiovizuale pentru necesitățile minorităților, altele decât cea maghiară. Ar releva, de asemenea, că stațiile de emisie ale radiourilor din Ungaria bat pe teritoriul României mult peste limita admisibilă conform reglementărilor internaționale. Reciproca, evident, nu este valabilă. Posturile din România nu acoperă un teritoriu maghiar similar cu cel acoperit în România de posturile din Ungaria. În contextul politic actual, nu voi mai duce la bun sfârșit demersul început. Consider că ar fi zadarnic să mă mai adresez Parlamentului. Cu atât mai mult astăzi, după ce am văzut programul guvernului PSD-PC-UDMR în care se vorbește despre  ”asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, în special pentru comunitatea  maghiară, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional”. Mă întreb cum sunt asigurate nevoile culturale și de comunicare în limba maternă, pe deasupra și oficială a statului român, a minorității române din județele Harghita și Covasna.

Fac publică aici o analiză realizată în ultimele luni, cu predilecție pronind de la licențele audiovizuale ale posturilor private, folosind datele oficiale transmise de inspectorii CNA. Dacă CNA, ca autoritate, va avea o reacție, cu atât mai bine! Subliniez că nu fac din această temă, sub nicio formă, un atac la drepturile minorităților. Dimpotrivă!

Aici veți vedea că sunt 28 de stații locale cu program exclusiv în limba maghiară sau care depășește 75% din programul săptămânal. Aici veți vedea că numărul de minute de emisie în limbile minorităților, altele decât cea maghiară, în toate programele publice și private din România, totalizează un sfert din numărul de minute în limba maghiară la un singur post privat, cu emisie a unui program sută la sută în limba maghiară. Menționez că în sinteză nu se regăsesc emisiunile televiziunii publice în limbile minorităților. Conform raportului de activitate pe anul 2012, SRTV a realizat 246 minute de program săptămânal în limba maghiară, 220 de minute în limba germană și și 400 de minute în limbile tuturor celorlalte minorități naționale.

  • Adevarul:

Drapelul secuiesc: UDMR foloseşte „metoda Cuza”

Noul program de guvernare, negociat de USD şi UDMR,  reglementează şi posibilitatea de arborare a stindardelor locale. Astfel, noua coaliţie de guvernare îşi propune „stabilirea cadrului legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora numai pe instituţiile proprii, si numai împreuna cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene, a steagurilor unităţilor administrative-teritoriale pe care acestea le reprezintă“.

Aceasta formulare a readus în atenţia publică, evident, o mai veche întrebare sensibilă: se dă liber la arborarea steagului secuiesc? Dacă citim paragraful strict în litera legii, răspunsul este negativ. „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii“, spune articolul 3 din Constituţia României. Cuvântul „ţinut“ nu apare nicăieri, deci Ţinutul Secuiesc nu este unitate administrativ-teritorială, şi, în consecinţă, steagul secuiesc nu poate fi arborat.

Însă, noul program de guvernare lasă o portiţă legală, pe care liderii UDMR din teritoriu o cunosc deja, care deschide drumul către arborarea drapelului secuiesc în judeţele cu populaţie predominant maghiară.

Noul program de guvernare nu îngrădeşte în niciun fel dreptul autorităţilor locale  de a-şi alege drapelul. Şi nici nu interzice ca două judeţe să aibă acelaşi drapel. Primul pas a fost făcut, când Consiliul Judeţean Harghita a adoptat o hotărâre care stabileşte că Steagul Secuiesc este drapelul oficial al judeţului. La rândul său, Consiliul Judeţean Covasna a adoptat, prin hotărâre, un stindard  local vopsit în aceleaşi culori cu ale steagului secuiesc (galben şi albastru), dar a adăugat în plus o stemă din secolul al XIV-lea. Prefectul judeţelui, Codrin Munteanu, a contestat hotărârea în instanţă, pe motiv că „nu există în legislaţia românească steag al unităţii administrativ teritoriale“.

În cazul în care noul program de guvernare va fi respectat, atunci sesizarea prefectului va rămâne fără obiect. „ În România, există foarte multe steaguri ale judeţelor, nu numai steagul secuiesc. Numai prefectul de Covasna s-a trezit să deschidă un proces. De ce vă tot legaţi de acest steag secuiesc şi de aceste două judeţe? Oamenii din Harghita şi Covasna se simt reprezentaţi de acest steag, de aceste culori“, a comentat deputatul UDMR Lazlo Borbely.

Harghita, Covasna, România, Ciad

Un alt deputat UDMR, Marton Arpad, spune că este doar o chestiune de aparenţă că cele două judeţe au ca drapel local steagul secuiesc. „Harghita şi Covasna au acelaşi steag, la fel cum România şi Ciad au acelaşi drapel. Adică au aceleaşi culori. Covasna are stema judeţeului pe steagul galben-albstru, iar steagul Harghitei are aceleaşi culori, dar nu are nicio stemă, ci soarele şi luna. În plus, cele două steaguri au alte dimensiuni “, ne-a explicat Marton Arpad, care crede că politicienii încearcă să profite politic căutând nod în papură steagului secuiesc. „Toată tevatura aceasta este doar o cale pe care au găsit-o unii de a ambala simţăminte naţionaliste. De exemplu, judeţul Braşov are arborat steagul local în faţa prefecturii şi nimeni nu reclamă asta“, a mai spus Arpad.

Legea, în biroul lui Dragnea

Aşa cum scrie în programul de guvernare, noul Cabinet Ponta se angajează să stabilească un cadru legal pentru arborarea steagurilor locale. În acest moment, există un proiect de lege, iniţiat de Ministerul Dezvoltării Regionale, condus de Liviu Dragnea, care a fost lansat în dezbatere publică pe 7 februarie, când USL încă exista. „Unităţile administrativ teritoriale pot arbora  steagurile proprii numai la sediile primăriilor, consillilor judeţene precum şi la instituţiile publice aflate  sub autoritatea, în subordinea, în coordonarea acestora şi numai împreună cu drapelul  României şi drapelul Uniunii Europene“, spune articolul 3 din proiectul de lege, care a fost preluat integral şi în noul program de guvernare.

Legea urmează să fie trimisă în Parlament şi să fie suspusă la vot. „Va fi o lege cadru, să vedem cum va arăta la final, dar fiecare judeţ îşi va putea alege un steag local“, a subliniat Marton Arpad. Pentru a trece, noul proiect legislativ are nevoie de votul parlamentarilor USD, dar acest lucru este deja convenit. „Sigur că există o înţelegere, s-a discutat acest subiect, altfel nu mai era trecut în programul de guvernare“, a spus Laszlo Borbely.

CCR: Noul guvern, constituţional

Curtea Constituţională a respins, cu majoritate de voturi, sesizarea PDL şi PMP privind hotărârea Parlamentului de învestire a Guvernului Ponta 3. „S-a respins ca indamisibilă“, a anunţat preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, imediat după finalul şedinţei. Surse juridice au declarat că decizia a fost luată cu o majoritate covârşitoare de  8 la 1.

Bogdan Diaconu: Ce nu a înţeles niciodată UDMR despre guvernare

Cu toată reprezentarea lor parlamentară şi guvernamentală, zonele locuite majoritar de maghiari sunt campioane la şomaj, au drumuri proaste, dar au mare nevoie de steaguri. Iar politicienii lor, în loc să rezolve izolarea economică şi socială a regiunii, mai adaugă câteva steaguri şi câteva şcoli care să-i „ajute” pe maghiari să nu mai ştie o boabă româneşte. După care, sigur că ne trezim cu solicitarea ca instituţiile statului din zonă să adopte limba maghiară, pentru că etnicii respectivi ajung mai rău decât chinezii în România, cei din urmă măcar se străduiesc să înveţe limba română. Dincolo de neconstituţionalitatea implementării limbii maghiare în instituţiile statului român, unde este folosul pentru dezvoltarea comunităţii maghiare dacă totul se închide acolo într-un cerc vicios din care nu se mai comunică în afară, iar legăturile cu restul ţării devin imposibile?

Numai la sectarii fanatici mai găseşti o asemenea filozofie de viaţă: izolarea în sânul propriei comunităţi şi ruperea legăturilor cu restul societăţii, crearea unei lumi închise în sine care se mai raportează doar la sine însăşi şi la absolut, indiferent cum ar fi definit acesta. În cazul viziunii politice maghiare, absolutul este etnia, tot ce nu este ea e demonic şi trebuie înlăturat ca un păcat de moarte. Orizontul mental, ca şi în cazul sectelor, este manipulat strict de liderii comunităţii şi orice informaţie din afară, care ar putea contrazice viziunea absolutistă, trebuie cenzurată. Politica maghiară transformă comunitatea etnică respectivă într-o grupare Amish din care nu se iese şi în care nu se intră.

Maghiarii ar trebui să-şi dea seama că ei sunt primii care au de suferit din această politică izolaţionistă, dar, surpriză, ei nu au de unde să afle pentru că nu citesc în română, iar media maghiară este toată direcţionată spre acelaşi deziderat suprem al izolării. Singura raportare exterioară este la Oraşul Sfânt de la Budapesta, de unde vin învăţăturile divine şi lumina, precum şi nişte bani, folosiţi tot pentru izolare însă, pentru şcoli şi publicaţii maghiare. 

O graniţă nevăzută la care liderii lor îşi aduc aportul substanţial îi închide în comunitate pe etnicii maghiari aflaţi în zonele locuite majoritar de această categorie. Spre deosebire de ei, etnicii maghiari care trăiesc printre ceilalţi se adaptează şi îşi văd de treabă, aşadar se poate. În interiorul sectei regionale create de politicienii maghiari însă, soarele răsare secuiesc, ca pe steag, după care apune în limba maghiară, şi asta e tot ce trebuie să ştie un locuitor de acolo. În felul acesta, ei rămân prizonierii politicienilor lor, fără alternativă şi fără orizont de emancipare. Cine are de câştigat e uşor să ne dăm seama. La fel şi cine are de pierdut…

  • Hotnews:

UPDATE Premierul Ponta promite televiziune in limba maghiara, pe bani publici. Masura se regasea si in Programul de guvernare USL

​Guvernul va finanta din fondurile publice programe radio si televiziune care sa fie emise integral in limba maghiara pe intreaga durata a zilei, prevede programul adoptat de Executivul Ponta III, in sedinta de guvern de vineri. Masura se regasea si in programul de guvernare 2013-2016 asumat de Guvernul Ponta II si de fosta majoritate USL in Parlament.

Asigurarea unor programe in limba materna la radio si televiziune pentru toate minoritatile nationale, in special pentru comunitatea maghiara, astfel incat sa se asigure satisfacerea nevoilor culturale si de comunicare in limba materna la nivel national. In acest sens vor fi extinse emisiunile studiourilor publice de radio si televiziune finantate din buget pentru ca acestea sa emita in limba maghiara pe tot parcursul zilei”, prevede programul adoptat de Guvernul Ponta III.

Senatorul UDMR Laszlo Attila, membru al Comisiei pentru cultura si mass-media, care controleaza activitatea posturilor publice de radio si televiziune, a aratat ca astfel vor fi alocate licente de emisie pentru noi posturi publice de radio si televiziune in limba maghiara, cu caracter regional.

In interpretarea senatorului UDMR din comisia de specialitate, emisiile in limba maghiara de la diferitele studiouri teritoriale, din intervale orare disparate, vor putea fi comasate intr-un sigur program, care sa se intinda pe intreaga durata a zilei, emis la nivel regoional.

La nivelul studiourilor teritoriale ale posturilor publice, de la Targu Mures, Timisoara si Cluj, odata cu modificarea grilelor de emisie, una dintre posibilele solutii este ca minoritatile sa aiba o frecventa proprie. Si atunci dispar discutiile din interiorul acestor institutii privind suprapunerea unor emisiuni. Din discutiile la care am asistat, o posibila rezolvare este ca emisia sa se faca regional. Nu ar implica angajarea de personal suplimentar. Sunt destule licente care vor expira, pentru ca nu au fost utilizate. Sunt peste 500 de licente alocate la nivel national, dintre care circa 260 functioneaza. Apoi, daca s-ar cupla toate emisiile in limba maghiara de la studiourile teritoriale intr-o emisie regionala, nu ar implica resurse suplimentare, a explicat Laszlo Attila.

Legea 41/1994 privind functionarea serviciilor publice de radio si televiziune prevede ca Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune au, fiecare dupa profilul sau, ca obiect de activitate, printre altele, “realizarea programelor de radiodifuziune sau de televiziune in limba romana, in limbile minoritatilor nationale sau in alte limbi, cu scop informativ, cultural, educativ si de divertisment”.

De asemenea, legea face referire la emisiuni in limbile minoritatilor la studiourile teritoriale.  “Daca studiourile teritoriale au si emisiuni in limbile minoritatilor nationale, comitetele directoare ale acestora vor cuprinde reprezentanti ai realizatorilor acestor emisiuni”, prevede legea SRR si SRTV. O alta prevedere a legii SRR si SRTV stipuleaza ca Societatea Romana de Radiodifuziune si Societatea Romana de Televiziune sunt obligate “sa promoveze, cu competenta si exigenta, valorile limbii romane (…), ale minoritatilor nationale, (…) sa militeze pentru unitatea nationala si independenta tarii, pentru cultivarea demnitatii umane, a adevarului si justitiei”.

Televiziunea Romana se afla, in prezent, intr-o situatie financiara delicata, cu datorii cumulate de 180 de milioane de euro.

Potrivit unor surse politice din cadrul UDMR, liderii acestei formatiuni politice se plang de faptul ca etnicii maghiari din Romania vizioneaza aproape exclusiv posturile de televiziune care emit din Ungaria. Astfel, UDMR este interesata de un mijloc de promovare media care sa contracareze in primul rand influenta liderilor de la Budapesta asupra comunitatii maghiare din Romania. 

Alte masuri promise UDMR, de catre PSD:

  • Steagul de pe primarie. “Stabilirea cadrului  legal cu privire la posibilitatea autoritatilor locale de a arbora numai pe institutiile proprii, si numai impreuna cu drapelul Romaniei si drapelul Uniunii Europene, a steagurilor unitatilor administrative-teritoriale pe care acestea le reprezinta”.
  • Facultati in limba maghiara integral. “Autonomia institutiilor de invatamant superior este un principiu garantat de Constitutia Romaniei si trebuie extins in raport cu actuala legislatie”. Acest principiu se defineste prin cinci componente, printre care “dreptul de a decide asupra continuturilor de invatare/cercetare, in conditiile legii si in raport cu obiectivele asumate de catre fiecare institutie de invatamant in parte”.
  • Dreptul de veto asupra legislatiei nationale. “Guvernul va sprijini in continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minoritatilor nationale din Romania”. Aceasta prevedere aparea si in Programul de guvernare al Executivului Ponta II. In forma dorita de UDMR, Statutul minoritatilor cuprinde posibilitatea ca un consiliu al minoritatilor sa se poata opune (cu drept de veto) legislatiei nationale privind chestiuni care tin de drepturi culturale. O alta prevedere controversata a proiectului de statut al minoritatilor ar intrzice autoritatilor nationale sa stabileasca noi unitati teritorial-demonistrative (cum ar fi regiunile, de exemplu) care sa conduca la diluarea ponderii minoritatii maghiare in zonele in care aceasta are o pondere semnificativa. O alta cerinta pe care UDMR ar dori-o in statutul minoritatilor este ca in zonele in care maghiarii sunt majoritari sa nu se mai poata angaja functionari de stat care sa nu cunoasca atat limba romana cat si cea maghiara.
  • Regionalizarea pe criterii “culturale”. “Se va tine cont de traditiile, cultura diferitelor zone ale tarii la reorganizarea administrativa”.

Premierul Ponta a introdus cerintele UDMR in Programul de guvernare USL, in decembrie 2012. Kelemen Hunor: “Ne-a rugat pe noi sa pregatim un text”

Premierul Victor Ponta a introdus inca din decemebrie 2012 o serie de masuri destinate minoritatii maghiare, redactate de UDMR, in Programul de guvernare al Executivului Ponta II, pe vremea USL, a declarat, vineri, pentru HotNews.ro, presedintele Uniunii Democrate Maghiare din Romania, Kelemen Hunor. 

In programul noului guvern Ponta III (PSD-PC-UNPR-UDMR), capitolul dedicat drepturilor minoritatilor nationale a fost preluat integral din Programul de guvernare 2013-2016, al fostului guvern USL (PSD-PNL-PC-UNPR).

“Nu apar puncte noi la capitolul Minoritati nationale. Daca luati programul de guvernare din 2012 si programul de acum, diferente nu sunt la acest capitol”, a subliniat Kelemen Hunor.

In decembrie 2012, dupa ceea ce s-a intamplat din cauza lui Antonescu si Voiculescu, atunci Ponta a venit si a zis: <<Eu tin, totusi, sa avem un capitol pentru minoritati in programul de guvernare>>. Si ne-a rugat pe noi sa pregatim un text pentru acest program de guvernare, din decembrie 2012. Noi am pregatit un text, l-am predat si acel capitol, asa cum l-am propus noi, a fost acceptat de Ponta si baniuesc ca si de Antonescu, pentru ca erau in coalitie. Deci aceasta este povestea capitolului pentru minoritati din programul de guvernare din decembrie 2012“, a povestit liderul UDMR, contactat de HotNews.ro.

Programul guvernului Ponta III, la fel ca si Programul de guvernare al Cabinetului Ponta II, prevede, printre altele, infiintarea unor posturi publice de radio si televiziune care sa emita in limba maghiara pe intreaga durata a zilei. “Asigurarea unor programe in limba materna la radio si televiziune pentru toate minoritatile nationale, in special pentru comunitatea maghiara, astfel incat sa se asigure satisfacerea nevoilor culturale si de comunicare in limba materna la nivel national. In acest sens vor fi extinse emisiunile studiourilor publice de radio si televiziune finantate din buget pentru ca acestea sa emita in limba maghiara pe tot parcursul zilei”, prevede programul adoptat de Guvernul Ponta III.

Kelemen Hunor a explicat ca, deja de doi ani, studioul teritorial al TVR Targu Mures are o frecventa aparte, pentru a emite intreaga zi in limba maghiara. In decembrie 2012, dupa alegerile parlamentare, premierul Victor Ponta a insistat pentru cooptarea UDMR la guvernare in Exectivul Ponta II, alaturi de USL, insa atunci s-au opus PC si PNL.


Categorii

Articolele saptamanii, Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie), NEWS (STIRILE ZILEI), Oana Stanciulescu, Razboiul impotriva Romaniei, Tradatori si lichele, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “UDMR la guvernare, cultura româneasca abandonata pe mana lui KELEMEN (video). AGENDA DISCRET SEPARATISTA PENTRU MINORITATEA MAGHIARA CONTINUA CU SPRIJIN DE LA PSD: steagul secuiesc ca “FAPT IMPLINIT”, discriminarea romanilor din HarCov, regionalizarea pe criterii “culturale”

  1. Pingback: Scanteia ”secuiasca”? Mii de autonomisti maghiari, alaturi de formatiunile fasciste JOBBIK si Garda Maghiara, au manifestat neautorizat la TARGU MURES [video] MINISTRUL KORODI: SUNTEM PRO-AUTONOMIE - Recomandari
  2. Pingback: SCANTEIA ”SECUIASCA”? Mii de autonomisti maghiari, alaturi de formatiunile FASCISTE Jobbik si Garda Maghiara, au manifestat neautorizat la TARGU MURES, scandand lozinci ANTIROMÂNESTI [video]/ ATTILA KORODI, ministru in guvernul României (!): SUNTEM
  3. Pingback: PROVOCATORII EXTREMISTI DIN UNGARIA SI AGENTII ANTI-ROMANI. De ce a comparat LASZLO TOKES Tinutul Secuiesc cu Crimeea? [VIDEO]. Riscul tulburarilor etnice intr-un context international inflamat/ RETROCEDARILE DIN TRANSILVANIA sau un altfel de SEGREGARE ET
  4. Pingback: Dinu C. Giurescu despre slugarnicia politicii externe romanesti: “DACA MERGEM TOT ASA, IN 20 NU VA MAI EXISTA STAT ROMAN CU AUTORITATE”/ Dan Dungaciu despre UNGARIA – AGENTUL DESTABILIZATOR REGIONAL SI RELATIA SPECIALA CU RUSIA [video] -
  5. Pingback: GUVERNUL ISI INDEPLINESTE PROMISIUNILE: UDMR oficializeaza STEAGUL SECUIESC - Recomandari
  6. Pingback: PROPAGANDA SECESIONISTA a UDMR, care asociaza Romania si STATUTUL ETNIEI MAGHIARE cu situatia din UCRAINA/ Vicepresedintele Parlamentului Ungariei este un membru JOBBIK - Recomandari
  7. Pingback: VIKTOR ORBAN CONDUCE DIRECT SI PE FATA UDMR, INCLUSIV IN “PROBLEME DE POLITICA INTERNA” ROMANESTI! Intr-un tarziu, MAE roman reactioneaza: DECLARATIA PREMIERULUI UNGAR DESPRE AUTONOMIA TERITORIALA – INACCEPTABILA - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare