CINE SUNT ROMANII DIN VALEA TIMOCULUI? Inventarea natiunii artificiale a “VLAHILOR” de catre SERBIA si trista dezbinare a comunitatii romanesti timocene
Membrii organizaţiei Iniţiativa Românilor din Serbia, una din numeroasele asociaţii ale românilor din Valea Timocului, s-a adunat, sâmbătă, în orăşelul Donji Milanovac, de pe malul Dunării, pentru a pune la cale viitoarele alegeri pentru consiliile naţionale ale minorităţii naţionale din Serbia. Românii din Timoc au posibilitatea, pentru prima dată să îşi trimită reprezentanţi în Consiliul Naţional al Minorităţilor Naţionale a Românilor din Serbia, nu pe listele aşa zisei minorităţi a vlahilor.
Rezolvarea problemelor vlahilor din Timoc este însă departe de fi avut loc. Asta şi din cauza dezbinării şi a intereselor personale ale locuitorilor din regiune.
“Ne-am dat mâinile pentru poziţionarea noastră la alegerile din toamnă. Să lăsăm interesele personale. Singurul calcul care trebuie să existe este neamul nostru românesc. În Timoc suntem două minorităţi diferite. După alegeri vrem să facem un protocol de colaborare, pentru că este vorba de neamul nostru. Vrem să ne apropiem de ei, să le spunem să nu mai existe consiliul vlah, ci doar unul românesc. Ei spun că ţara lor mamă este Serbia”, a spus Bojan Barbucici, preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia.
Se spune că Serbia nu respectă drepturile românilor din Timoc, unde nu au biserică, şcoli sau presă în limba lor. Cum se explică însă că aceeaşi ţară conferă toate drepturile pentru românii din Vojvodina: limba română poate fi utilizată în administraţie, denumirile instituţiilor publice sunt şi în limba română, există şcoală şi presă românească serioasă, iar numele localităţilor cu majoritate românească este trecut şi în română. Explicaţia nu este simplă!
“Nu ştim câţi dintre vlahi se declară români”
În Valea Timocului trăiesc, pe lângă sârbi, vlahi care consideră că fac parte din etnia vlahă, ca urmaşi ai populaţiei autohtone romanizate, vlahi care spun că ţara “mamă” este România, şi mai sunt şi etnicii români. Cu toţii au zeci de organizaţii şi asociaţii, fiecare oraş şi fiecare sat are reprezentatul său. Categoric, nu se înţeleg între ei.
Cei care spun că fac parte din etnia vlahă susţin apartenenţa la Serbia, scriu cu litere chirilice şi merg la biserica ortodoxă sârbă. Vlahii români sunt apropiaţi României. Organizaţia principală a lor se numeşte Consiliul Naţional al Vlahilor din Serbia. Românii din Timoc nu au avut până acum doi ani nicio organizaţie. Dar şi-au făcut recent una şi au denumit-o Consiliul Naţional al Românilor din Serbia.
“Nu putem să ştim câţi români sunt în Timoc. Nu ştim câţi dintre vlahi se declară români. Câţi dintre ei îşi declară apartanenţa pentru diverse interese. Una dintre soluţii ar putea să fie oferirea de dublă cetăţenie de către România. Numai aşa puteam avea şansa să facem o identificare reală. Problema noastră este legată de identificare. Politicienii sârbi spun că oamenii se pot declara români, nu au nimic împotriva lor. Constituţia Serbiei spune că poate să se declare fiecare cum vrea. Numărul românilor din Timoc este mai mare decât se spune”, a declarat Bojan Barbucici.
Acesta susţine că numeroşi vlahi care nu se consideră români beneficiază pe nedrept de burse de studii şi diverse avantaje pe considerentul că pentru România vlahii sunt egali cu românii.
“Am să ridic şi problema cu bursele obţinute în România. Dacă eşti sârbi mergi la bugetul sârbesc. Eşti român de orgine, te declari că eşti român şi poţi să capeţi bursa din România. Altfel nu ai dreptul să ceri bursă de la români”, a mai spus Barbucici.
Bojan Barbucici susţine că vlahii din Timoc trăiesc ca indienii din rezervaţiile din America. “Suntem ca nişte indieni din America, conservaţi într-o rezervaţie. Am rămas la nivelul de acum 200 de ani. În Timoc nu sârbii au probleme cu românii. Ci românii cu românii. Sârbii sunt deştepti şi îşi apără interesele”.
35.330 de vlahi declaraţi în Valea Timocului
Vlahii din valea Timocului trăiesc într-o zonă izolată. Mulţi se consideră de etnie vlahă şi spun că fac parte din populaţia autohtonă care a fost romanizată. Au trăit zeci de ani în această izolare fără să îşi dorească să fie români. Fiecare familie avea pe cineva care lucra în Occident,
financiar nu au stat rău şi nu aveau nevoie de ajutorul statului român. Conform recensământului din 2011, comunitatea vlahă numără 35.330 de persoane. Unii spun că numărul lor este undeva la 50.000-60.000, însă mulţi se declară sârbi.
Printre ei se află şi o comunitate care a început să se emancipeze. Este vorba de aproximativ 2.500 de persoane care se declară etnici români şi care îşi cer drepturile.
Până în 2012 nu a funcţionat în valea Timocului nicio organizaţie românească cu titulatura de “români”.
“În Serbia există Consiliul Naţional al Minorităţilor. Din 2006, face parte din el şi Consiliul Minorităţii Vlahilor. Din punt de vedere legal este considerată cu totul altă minoritate de cea a românilor. Cine se înscrie în Consiliul Naţionala al Vlahilor este automat altceva decât român. Organizaţiile românilor au reînviat după 2012. Având în vedere dezorganizarea care a fost aici e foarte greu să unească într-o singură organizaţie. Ele au renăscut individual în mai multe oraşe. Toată mişcarea a înviat de undeva de un an. E greu să îi uneşti. Încă fiecare ţine la identitatea organizaţiei sale”, a spus Ilian Niţu, consulul României de la Zajecar, cel mai mare oraş din Valea Timocului.
Diplomatul consideră în Serbia a fost creată artificial o minoritate naţională pentru o naţiune care nu există.
“Autorităţile sârbe, la nivel foarte înalt, spun că vlahii nu sunt români. Şi chiar România a fost acuzată de la Belgrad că ar încerca asimilarea aşa zisei minorităţi vlahe”, a mai declarat Niţu.
Vlahii care nu sunt români
Legea 299/2007 din România spune că vlahii sunt consideraţi români, chiar dacă ei nu împărtăşesc această poziţie. Din contră, mulţi locuitori spun că se team să nu fie asimilaţi de români.
“Este un paradox. România, din punct de vedere legal, îi consideră pe vlahi ca fiind români. Teoretic nu ar fi nicio problemă că cineva îşi zice vlah sau român. Poziţia Serbiei este oarecum greu de înţeles. Au creeat cu bună ştiinţă o minoritate artificială vlahă despre care se spune că nu are legătură cu poporul român. S-a rescris o istorie numai pentru românii de aici. O istorie prin care se încearcă să se spună că populaţia de aici vorbeşte o limbă similară cu româna şi o motivează prin faptul că au fost romanizaţi. Nu că au legătură cu românii. Nu înţeleg de ce Serbia tratează astfel problema”, a declarat Iulian Niţu, numit în septembrie 2012 consulul României la Zajecar. Se pune însă o întrebare. De ce s-ar teme Serbia de o mână de români dezbinaţi şi dezorganizaţi din Timoc, dar nu simt niciun pericol din partea românilor din Voivodina, organizaţi bine şi cu multe drepturi.
În fapt, nici Serbia, nici România nu poate face nimic în cazul timocenilor, până ce aceştia nu stabilesc clar ce sunt şi ce vor. Este de îneţeles reticienţa unei populaţi care a ştiut mereu că face parte din rândul populaţiei vlahe. E greu pentru ei să accepte că de mâine nu mai au voie să se numească vlahi, ci trebuie să fie altceva.
“Vlahii se declară aparţinând unei alte minorităţi decât cea română. A unei naţiuni vlahe. Există vlahi dar nu există naţiune vlahă. Când legal se declară altceva decât români nu mai avem competenţa să îi întrebăm ce vor. Nu am dreptul să fac asta. Dacă legal nu recunoaşte România ca ţară mamă atunci eu nu mai am cum să îl întreb ce vrea să facă. E problema Serbiei. Dacă el îmi refuză paternitatea, eu nu pot să îl oblig. Noi îi considerăm pe vlahi români, nu pe cei care se declară că fac parte din minoritatea vlahă! Ei au înfiinţat o naţiune artificială care din punct de vedere legal nu are nicio legătură cu România. Nu putem să reacţionăm.
Ei se declară conştienţi că nu sunt români. Legal, dacă omul îşi asumă o altă identitate decât cea românească noi ca stat nu putem să îi ajutăm. Dacă fac asta poate să vină Serbia să mă întrebe care este competenţa mea să îi sprijin din moment ce ei nu au nicio legătură cu România”, a spus Iulian Niţu, consulul de la Zajecar.
“Nu forţăm pe nimeni să se declare români”
Valea Timocului este o zonă foarte izolată. Este formată din 124 de sate vlahe. La modul oficial, România consideră că vlahii, trăind acolo izolaţi, nu au avut de unde să obţină informaţii şi au rămas mult în urmă.
“Noi nu forţăm pe nimeni să se declare români. Nu vrem să fim acuzaţi de aşa ceva. Nu vrem ca cei care se consideră vlahi să se declare români. Politica noastră este foarte clară. Cei care vor să se declare români, pot să se declare români. Nu poţi şi nu ai dreptul să forţezi pe cineva”, a mai declarat Iulian Niţu.
Românii din Timoc au început să ceară drepturi, iar Serbia, în drumul ei spre Uniunea Europeană, va trebui să le respecte cerinţele. S-au făcut deja paşi, însă foarte timizi. “În şcolile din Timoc nu există predare în limba română. S-au introdus însă nişte cursuri obţionale de limba română. E ciudat să predai unui român limba română ca o limbă străină. Dar este un început. Numai că orele de limbă română au fost programate la mult timp după încheierea cursurilor. Copilul care vine de la ţară, de la zeci de kilometri, trebuie să stea pentru româmă până târziu. Apoi nu mai are cu ce să se întoarcă. Aşa că numărul copiilor care se duc la cursul de română este scăzut”, a afirmat Iulian Niţu.
Şapte preoţi români în Timoc
În momentul de faţă, în Valea Timocului sunt şapte preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române. O biserică-mănăstire se află în satul Malajnica, unde preot vicar este Bojan Alexandrovici. Mai sunt şase preoţi români răspândiţi în Valea Timocului, care momentan slujesc în spaţii transformarte în lăcaşe de cult. Un alt pas a fost introducerea la televiziunea oraşului Bor a unor emisiuni de limba română, de câteva zeci minute pe săptămână. Cei care au văzut aceste emisiuni susţin că nivelul calitativ este foarte scăzut. Românii şi vlahii din Timoc vorbesc foarte prost limba română, de înţeles însă având în vedere că nu au avut niciodată şcoli în această limbă.
Predrag Balaşevici, preşedintele Partidul Popular al Vlahilor (Vlaška Narodna Stranka) a participat, săptămâna trecută, la alegerile locale anticipate din Bor. El a candidat pentru un loc de deputat în Consiliul Municipal Bor, unde a reuşit să intre la limită. Formaţiunea politică din care face parte s-a aliat pentru alegerile locale anticipate din districtul Bor cu un partid care nu a trecut pragul electoral pentru Parlament, Partidul Democrat al Serbiei.
Valea Timocului este o regiune situată în nordul peninsulei Balcanice (în estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei), de-a lungul văii râului Timoc şi în zonele montane adiacente acesteia. Este formată din judeţele sârbeşti Branicevo, Morava de Est, Bor şi Zaječar, precum şi regiunea bulgară Vidin.
- Historia/ Marius Diaconescu: Scandalul care a „încăierat” România cu Serbia şi Germania: Vlahii din Timoc sunt români autentici! De ce neagă Serbia?
Poziţia hotărâtă a Guvenului României, prin vocea ministrului de externe, faţă de recunoaşterea minorităţii româneşti de pe valea Timocului de către autorităţile din Serbia ca o condiţie a statutului de candidat la Uniunea Europeană pentru statul vecin a adus în prim plan mediatic chestiunea vlahilor din Balcani. Din păcate absenţa totală a unui minim de informaţii în manualele de istorie şi atenţia redusă pe care o acordă presa scrisă sau audio comunităţilor româneşti din Balcani ridică sigur mari semne de întrebare în rândul românilor: cine sunt românii din valea Timocului?
Poporul român s-a format pe o arie mult mai largă decât o prezintă manualele de istorie, care limitează etnogeneza românilor la vechea Dacie. Românii sunt urmaşii romanităţii orientale, adică ceea ce a mai rămas din vorbitorii de limbă latină în partea răsăriteană a Imperiului Roman. Slavii aşezaţi în Balcani în secolele VI-VII au spart unitatea romanităţii orientale. Care au fost consecinţele imediate ale migraţiei slave în Balcani? O parte a populaţiei romanice s-a retras spre sud, alţii spre vest sau nord. Bizantinul Kekaumenos consemna la mijlocul secolului al XI-lea că vlahii care locuiau între Dunăre şi Sava (centrul Serbiei de azi) au fost obligaţi să se retragă spre sud, în Epir, Macedonia şi Elada (azi Grecia).
Originea romană a vlahilor balcanici a fost reiterată de nenumărate ori în secolele X-XVI. De exemplu papa Inocenţiu al III-lea spunea în jur de 1204 despre vlahii care au fondat Ţaratul Vlaho-Bulgar că sunt urmaşii romanilor. Sau pe la 1538 un căpitan croat, Nicolae Jurisici, spunea despre vlahii din Croaţia că „la noi se spune despre ei că sunt vechii romani”. Exemplele sunt mai multe şi toate arată existenţa unei conştiinţe a originii romane. Noi ne-am spus români, dar vecinii ne-au numit vlahi, valahi, olah, voloh. Românii din Istria, pe coasta Adriaticii, încă în secolul al XVII-lea îşi spuneau „rumâri”, o formă rotacizată a etnonimului „român”.
O parte a vlahilor sud-dunăreni au fost slavizaţi de-a lungul timpului. Dacă în jur de 1200 vlahii au fost suficienţi de mulţi încât să pună bazele, împreună cu bulgarii, la un nou stat – Ţaratul Vlaho-bulgar, în care bizantinii şi francezii cruciaţi au recunoscut preponderenţa elementului românesc, în câteva secole vlahii au rămas compact doar în regiuni izolate. În perioada stăpânirii bizantine a Balcanilor, vlahii aveau atribuţii militare în schimbul unor libertăţi. După ce peninsula Balcanică a fost ocupată în secolul al XIV-lea de către Imperiul Otoman, turcii s-au folosit în continuare de capacitatea militară a vlahilor. O parte a vlahilor au fost mutaţi de către turci spre regiunile de graniţă în funcţie de cuceririle din Balcani. Treptat printre vlahii cu sarcini militare au pătruns şi slavi – sârbi şi bulgari, datorită cărora slavizarea vlahilor a fost mai accentuată.
După înfrângerea Ungariei la Mohacs în 1526 interesul turcilor pentru folosirea capacităţilor militare ale vlahilor a scăzut şi au început să le anuleze privilegiile şi să le crească obligaţiile financiare. Din această cauză mii de familii de vlahi au emigrat după 1530 în Croaţia, care se afla sub stăpânirea habsburgilor. Aici au primit privilegii în schimbul serviciilor militare, formând o regiune de graniţă autonomă. Aceşti vlahi emigraţi în secolul al XVI-lea s-au suprapus peste vechii vlahi din vestul peninsulei Balcanice. Dar amestecul cu sârbii şi croaţii au determinat asimilarea lor etnică. În vestul Croaţiei a rămas până azi un grup foarte mic de istro-români, izolaţi pe o insulă şi o peninsulă.
Cel mai compact grup de vlahi, în valea Timocului
În sudul Balcanilor au rămas relativ compact un număr mare de vlahi, împărţiţi în două ramuri: aromânii, în Grecia şi Albania şi megleno-românii, în Macedonia. Vlahii din Grecia nu sunt recunoscuţi ca minoritate şi în ciuda grecizării intense, mulţi aromâni din Grecia au păstrat conştiinţa originii lor romane şi a relaţiei frăţeşti cu românii nord-dunăreni.
În evul mediu vlahii balcanici au fost nu doar militari şi păstori, ci şi cărăuşi şi negustori. Averile acumulate din comerţ au generat primele tentative de formare a unei naţiuni aromâne în secolul al XVIII-lea. Aromânii din Moscopole, azi în Albania, foarte bogaţi şi vestiţi, au întemeiat chiar o Academie şi au înfiinţat o tipografie. Oraşul a fost distrus de turci şi albanezi după 1769 şi azi doar ruinele mai amintesc de gloria marelui oraş (în secolul XVIII Moscopole era mai mare ca Atena, de exemplu). Aromânii au emigrat şi urmaşii lor sunt azi în România, Ungaria sau Austria, mândrindu-se cu originea lor moscopolitană.
Cel mai compact grup de vlahi este cel de pe valea Timocului, la graniţa dintre Serbia şi Bulgaria de azi. Românii timoceni au beneficiat de privilegii şi autonomie pe timpul stăpânirii turceşti. Aveau propria organizare administrativă şi judecătorească, se judecau după ius valachicum şi plăteau separat dările către autorităţi. De exemplu în 1516 sultanul le-a poruncit funcţionarilor turci să respecte autonomia vlahilor de pe valea Timocului.
Vlahii vorbesc „rumuneşte”
Caracterul românesc al vlahilor timoceni a fost subliniat în jur de 1700, cu ocazia războaielor dintre austrieci şi turci. Contele Marsigli spunea despre vlahii dintre Vidin şi Porţile de Fier că vorbesc „rumuneşte”. La fel au constatat şi austriecii care au stăpânit vremelnic regiunea între 1718-1739.
Mediul geografic – o vale lungă între munţi, i-a ajutat să nu se amestece multă vreme cu sârbii sau bulgarii şi astfel ritmul asimilării să fie redus. Abia în jur de 1800, în condiţiile războaielor dintre ruşi şi turci şi începuturile mişcării naţionale sârbeşti, regiunea Timocului intră în atenţia sârbilor. În timpul războiului din 1806-1812 dintre turci şi ruşi, sârbii răsculaţi au încercat să realizeze o joncţiune cu trupele ruseşti din Ţara Românească pe la Vidin. Succesul luptei naţionale sârbeşti şi recunoaşterea statului sârb a stabilit în 1833 graniţa dintre noul stat sârb şi Imperiul otoman pe valea Timocului. Importanţa strategică a regiunii pentru sârbi este relevată de un discurs al liderului sârb Milos Obrenovici: regiunea Crainei (valea Timocului) era importantă deoarece „pentru legăturile noastre cu Rusia ea ne este necesară ca pâinea vieţii”. Ulterior, după formarea Bulgariei, valea Timocului a ajuns graniţă între cele două state balcanice, vlahii fiind împărţiţi în două de o graniţă negociată la masa tratativelor de marile puteri.
Istoricii sârbi şi bulgari, la fel ca ceilalţi din peninsula Balcanică, în marea lor majoritate neagă vreo relaţie între vlahii balcanici şi români. Ei consideră că vlahii sunt păstori sârbi sau bulgari, orice numai nu români. Deşi uită să facă o simplă comparaţie între limba încă vorbită de vlahii timoceni şi românii nord-dunăreni. Identitatea este evidentă, doar surzii nu o înţeleg.Este de fapt o surzenie dictată de ideologia politică a unei naţiuni sârbeşti compacte, probabil după modelul grecesc sau francez, fără minorităţi. Deşi niciodată vlahii timoceni nu au manifestat idei de secesiune! Au fost cetăţeni fideli ai statului sârb.
Vlahii balcanici sunt înrudiţi cu românii nord-dunăreni
Originea romană a vlahilor timoceni este incontestabilă, la fel şi relaţia cu românii nord-dunăreni. Un argument lingvistic uşor de înţeles de nespecialişti: românii timoceni folosesc preponderent perfectul simplu la fel ca oltenii în loc de perfectul compus (fusei – am fost, mă dusei – m-am dus etc). Pe bună dreptate Bogdan Petriceicu Haşdeu şi Dimitrie Onciul, mai apoi şi alţii, consideră Oltenia şi valea Timocului centrul teritoriului pe care s-a format poporul român.
Lingviştii, nu doar români, dar şi cei germani au demonstrat încă de la finalul secolului al XIX-lea că vlahii balcanici sunt înrudiţi cu românii nord-dunăreni, că limbile vorbite de vlahi sunt dialecte ale limbii române, cu o origine comună, care au evoluat spre dialecte datorită condiţiilor geopolitice.
După 1878 statul român a sprijinit financiar şi logistic comunităţile româneşti balcanice. După 1928 suportul autorităţilor române a fost minimalizat de măsuri de forţă ale sârbilor, bulgarilor sau albanezilor, cărora statul român nu le-a dat replică. Din 1947 orice suport al autorităţilor comuniste româneşti faţă de românii balcanici a dispărut ca să nu îi supărăm pe fraţii noştri în socialism. Practic regimul comunist român i-a abandonat pe vlahii balcanici.După 1990 tentativele de sprijinire de către autorităţile române au fost reduse, fie din ignoranţa acelor demnitari români care puteau să ia decizii şi să acţioneze, fie din raţiuni politice.
“Vlahii timoceni sunt ROMÂNI!!!”
Nu doar Ministerul de Externe trebuie să se implice. Ministerul Educaţiei Naţionale ar trebui să impună în programa de istorie a românilor şi informaţii despre românii balcanici.
În acest moment România trăieşte un moment istoric. Datorită statutului de membru în Uniunea Europeană, are posibilitatea de a condiţiona procesul de aderare al Serbiei de recunoaşterea minorităţii româneşti. În 1912, prin pacea de la Bucuresti care încheia războiul balcanic, politicienii români au ştiut să forţeze Bulgaria să recunoască minoritatea românească. A fost un succes efemer din cauza convulsiilor care au urmat. Dar acum, în 2012, este un moment unic pe care statul român nu are dreptul să îl rateze.
ACUM are şansa istorică de a obţine recunoaşterea minorităţii româneşti din valea Timocului de către Serbia şi de către celelalte state europene. Guvernul României nu trebuie să cedeze presiunilor germane sau sârbeşti. Interesul României cere ca acum să dea dovadă Guvernul că nu îi uită pe vlahii timoceni şi poate să folosească şansa unică pe care o are. Merită să riscăm încordarea relaţiilor cu Germania sau alte state europene pe care nu îi interesează soarta vlahilor timoceni.
Politicienii români, indiferent de culoarea politică, trebuie să acţioneze unitar pentru ca interesul naţiunii române o cere. Vlahii timoceni sunt ROMÂNI!!!
- ROMÂNII DIN TIMOCUL SARBESC, ANCHETATI SI INTIMIDATI de autoritatile sarbesti. Ultimul pretext: O TROITA. CE SPUNE PARINTELE BOIAN ALEXANDROVICI (video)
- ROMANII DIN TIMOC PROTESTEAZA fata de “standardizarea limbii vlahe”
- ROMANII DIN VALEA TIMOCULUI: Autoritatile sarbesti l-ar fi somat pe pr. Boian sa DARAME clopotnita bisericii
- BISERICA, SINGURA NADEJDE PENTRU VLAHI
- PATRIARHIA SERBIEI il acuza pe Patriarhul Daniel de AGRESIVITATE ETNOFILETISTA, amenintand cu RUPEREA LEGATURILOR CANONICE
- Romania blocheaza aderarea Serbiei la UE pe tema romanilor din Valea Timocului
- ATACURI armate impotriva reprezentantilor minoritatii romanesti din SERBIA. CONFLICT ASCUNS INTRE ROMANIA SI SERBIA?
- ROMANII UITATI DIN TIMOCUL SARBESC (Reportaje video)
- Parintele aroman Dumitraq Veriga: „EU NU POT SA FIU TRADATOR DE NEAM!”
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Cel mai mare oraș din Balcani a fost al aromânilor. Când Moscopole avea peste 60.000 locuitori, Budapesta avea doar 54.200. La Moscopole a apărut şi prima tipografie din Balcani.
In 1788, trupele albaneze conduse de Ali Paşa au şters de pe faţa pământului orașul cu 12.000 de case din piatră și 70 de biserici.
Au mai supravieţuit pana azi doar şase biserici, mânăstirea şi podul de la Sf. Vineri.
Aromânii mai sunt recunoscuți ca minoritate națională doar în Macedonia, unde în anul 2001 limba aromână a devenit oficială în localitatea Kruševo.
https://www.banatulazi.ro/cel-mai-mare-oras-din-balcani-a-fost-al-aromanilor-cand-bucuresti-budapesta-timisoara-si-atena-erau-doar-niste-orasele/
Drepturi pentru românii timoceni
Școală și biserica în limba română
Pentru românii timoceni
Urgent