Interviu cu o militanta anti-TTIP: PARTENERIATUL TRANSATLANTIC – UNDA VERDE PENTRU FRACTURARE HIDRAULICA SI CIANURI. TTIP nu ar trebui legat de NATO/ Contaminari masive ale apelor din California din cauza FRACTURARII HIDRAULICE

• Hotnews: VIDEO INTERVIU Lavinia Andrei, militanta impotriva TTIP: Acordul de liber schimb UE-SUA ar favoriza firmele implicate in exploatarea gazelor de sist sau extragerea aurului

Principalul semn de intrebare legat de acordul de liber schimb negociat in prezent de UE si SUA (TTIP) este daca acesta “este despre comert si investitii sau este despre dereglementare si liberalizare?”, afirma Lavinia Andrei, presedintele Terra Mileniul III, una dintre ONG-urile romanesti de mediu care se opun TTIP. Ea a discutat cu HotNews.ro despre motivele opozitiei fata de TTIP si a explicat unde vede ea legatura intre acordul aflat acum in curs de negociere si chestiuni precum Rosia Montana sau fracturarea hidraulica: in posibilele prevederi legate de litigiile stat-investitori.

Ideile pe scurt:

Care sunt principalele obiectii ale opozitiei anti-TTIP din Romania?

“In primul rand, TTIP nu este de sine statator. El are legatura cu alte manifestatii organizate de ONG-uri, de societatea civila in ansamblul ei si ma refer aici la miscarea anti-fracking si la miscarea Salvati Rosia Montana. TTIP e un cadru care ar favoriza aceste firme care doresc sa faca exploatarea gazelor de sist in Romania si respectiv extragerea aurului si nu numai la Rosia Montana, pentru ca vorbim deja de mai multe perimetre care au obtinut avizele. Ar favoriza aceste firme. Iar firmele, in cazul in care nu ar primi avizele de mediu, cum se intampla deja, ar putea da in judecata statul roman si ar putea cere despagubiri foarte mari, in baza acestui acord. Mai mult decat atat, acest acord prevede un sistem de negociere a litigiilor intre firma si stat prin care firmele pot sa dea in judecata, dar nu in justitia obisnuita, ci la firme de arbitraj, care pot fi si off-shore. Va dati seama, acese firme de arbitraj nu au judecatori, au arbitri care provin din mediul economic, din mediul de business. Acestia desigur ca judeca o astfel de cauza in interesul business-ului. Si atunci toate problemele sociale, de mediu, de interes public vor fi neglijate in detrimentul profitului, practic. Aici e marea noastra ingrijorare. Chiar daca vorbim abia acum de TTIP, avem niste argumente pentru ca s-au intamplat lucruri in anii anteriori care ne-au facut sa credem ca acest acord ar fi exact cadrul care le-ar facilita acestor firme mai multe libertati. (…)”

“Sigur ca (protestul unor organizatii romanesti impotriva TTIP – n.red.) e preventiv. Avem experienta CETA. S-a negociat, s-a semnat de catre dl Barroso si de catre premierul Canadei (…) Pana atunci nimeni nu a stiut nimic. Mai mult, nici noi nu am stiut si nu am fost avizati, nu am stiut sa reactionam. Acest CETA, modul in care s-a negociat in secret a fost practic un exercitiu pentru TTIP. Or, lucrurile acestea nu mai dorim sa se intample. (…) Haideti sa vedem ce se intampla rau si ce se intampla bun cu aceste acorduri si sa incercam sa facem niste acorduri durabile, care sa fie avantajoase de ambele parti. (…) Sigur ca tratatul trezeste suspiciuni, atat timp cat in mandatul Comisiei spune ca trebuie sa fie transparent, sa fie consultari cu societatea civila. La insistentele unei organizatii, Comisia Europeana a pus la dispozitie lista cu intalnirile cu societatea civila. Sunt 130 de intalniri numai cu firme, la care niciun ONG nu a luat parte. Pot sa va spun si care sunt industriile care au participat si e evident din intalnirile acestea care vor fi sectoarele vizate – industria constructoare de masini, a otelului, IT, industria farmaceutica, alimentara. Cred eu ca daca nu punem o oarecare presiune pe conditiile acestea de transparenta si democratie – pentru ca UE ne-a invatat sa fim transparenti, democrati, sa avem o buna guvernare…”

Unde e problema, daca exista garantii date de mandatul de negociere acordat de Consiliul UE Comisiei Europene?

“Garantie nu putem sa avem, tocmai procesul prin care a fost negociat acest tratat nu ne da garantia ca el va respecta toate standardele cele mai bune. Tocmai faptul ca la negocieri au participat numai companiile – de ce nu au participat si organizatiile de mediu, de exemplu? (…) Ganditi-va ca insusi faptul ca importam produse din SUA, spre exemplu, contribuie foarte mult la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, acesta (Protocolul de la Kyoto – n.red.) fiind un acord contestat de Statele Unite. (…) Aici e problema, negocierile pot sa mearga pana la un anumit moment, dupa care sa ia o alta turnura. Or, stiti, ONG-urile sunt cainele de paza al democratiei. Tocmai de aceea trebuie sa discutam acum, inainte sa fie prea tarziu. (…)”

“Putem sa ne dam cu parerea pe puncte care exista acolo (in textul TTIP – n.red.) sau ar putea sa fie acolo. Niciodata nu ai certitudinea ca ce a aparut pe surse e ultima varianta sau o varianta anterioara. De aceea tragem semnalul de alarma fata de punctele care sunt cumva… (…) [Tragem semnalul de alarma] pentru ca in clipa aceasta nici nu ai cum sa negociezi pe anumite puncte, nici nu am fost chemati la negocieri. Coalitia care s-a format la nivel european, de peste 250 de ONG-uri, a vrut sa aiba un punct de vedere, noi am cerut sa deschidem o initiativa cetateneasca europeana (…), am facut cererea si ne-a fost refuzata, pe motiv ca CE nu are atributii legale in privinta acestui tratat transatlantic. Daca Comisia are atributii de negociere, atunci ar trebui sa aiba atributii legale in ceea ce priveste initiativa cetateneasca europeana. (…)”

Stie autoritatea – institutie, persoana – care poarta responsabilitatea pentru transmiterea pozitiei Romaniei in privinta negocierilor TTIP?

“Statele membre nici nu au fost intrebate. Totul se desfasoara la nivelul Bruxelles-ului. (…) Se negociaza prin intermediul Comisiei Europene, daca se ajunge la un acord acesta trebuie votat in Parlamentul European, dupa care acordul intra in functiune provizoriu, se spune, urmand ratificarea din partea celor 28 de state membre. Daca unul dintre statele membre nu ratifica – proces care de regula dureaza cativa ani – nu stim ce se intampla cu acest acord. (…) Punctele de vedere (ale Romaniei cu privire la negocierile TTIP – n.red.) ar trebui sa le ia seful statului, pentru ca el este cel care merge la intalnirile Consiliului. (…)”

Au avut ONG-urile discutii cu europarlamentari sau parlamentari romani pe tema TTIP?

“Noi am desfasurat o campanie in perioada alegerilor europarlamentare, am trimis catre toti candidatii, toti care proveneau din partide politice, o scrisoare cu ingrijorarile noastre si le-am cerut punctul de vedere inclusiv pe subiectul TTIP. Vreau sa va spun ca am primit foarte putine raspunsuri, de cele mai multe ori am primit de la candidatii care erau sub pragul de eligibilitate. Pozitiile in marea majoritate au fost foarte pozitive cu privire la TTIP, dar fara argumente. Altii ori au recunoscut ca nu stiu ce este acest TTIP, ori au evitat sa raspunda la aceasta intrebare. Perceptia mea este ca se cunoaste foarte putin, chiar la nivel de parlamentari europeni, nu mai zic de Parlamentul Romaniei, despre acest acord si care ar fi efectele lui.”

Prima iesire in public ca organizatii ale societatii civile ingrijorate de TTIP, a fost semnarea initiativei cetatenesti europene?

“Da. (Deci ati trecut direct la protest, sarind faza dezbaterilor?) Nu mai era timp de asteptat, daca ma intrebati pe mine. (…) Avand in vedere ce s-a intamplat cu CETA, ne-am dat seama ca nu mai e timp sa mai deschidem dezbateri publice, era timpul sa actionam. Asa am considerat.”

“Nu am pretentia ca (in Romania – n.red.) exista o masa critica de oameni care cunoaste acest subiect. Singurul lucru care ne-a determinat sa mergem impreuna (pe doua subiecte, fracturarea hidraulica si TTIP, la protestul de sambata – n.red.), ca organizatii care ne ocupam unele de anumite aspecte, altele de alte aspecte (…) a fost sa aducem informatia catre cetateni, sa le explicam care este legatura intre fracturarea hidraulica si TTIP, intre Rosia Montana si TTIP. Sa spunem ca e o gandire strategica pentru a face cat mai cunoscut acest subiect. (…)”

Despre prezenta redusa la protestele anti-TTIP de sambata, din Bucuresti si alte orase europene:

“Cred ca nu s-a copt problema. (…) Pentru orice subiect, pentru a creste are nevoie de timp – de informare, de educare, de constientizare. E destul de greu sa aduci in atentia publica. Daca fracturarea sau Rosia Montana erau subiecte care afectau direct cetateanul – proprietatea privata, lipsa de apa, alte resurse – TTIP e un subiect abstract. Nu ma astept ca oricine sa il poata intelege. Plus, mandatul de negociere e atat de frumos – o sa respectam toate standardele… Trebuie sa vezi si scaparile, portitele lasate deschise si cine ar putea intra pe aceste portite.”

“Chiar ne trebuie acest TTIP? Ce piedici exista intre SUA si UE sa faca comert si investitii? Eu nu am intalnit pana acum. (…) Ce ne opreste sa reducem direct tarifele, de ce ne trebuie neaparat un anumit acord? UE si SUA sunt cele mai mari blocuri economice. Impotriva cui ne aliem? (…) Tocmai aici e semnul de intrebare despre tratat: este el despre comert si investitii sau este despre dereglementare si liberalizare? Trebuie sa ne uitam foarte atent. (…)”

Despre argumentatia ca cei care se opun TTIP ar sprijini pozitiile Rusiei sau Chinei, care s-ar opune acordului UE-SUA:

“Sunt invatata cu astfel de acuzatii. Raspunsul este ca nu sprijinim nici pozitia Chinei, nici a Rusiei. Noi avem o pozitie foarte clara de a sprijini mediul. Suntem interesati sa facem cum e mai bine pentru protectia mediului, a cetateanului. In rest, e prea putin relevant pentru mine daca unii vor spune ca sprijinim Rusia sau China. Sa va spun un alt lucru – si aici e marele meu semn de intrebare, pentru ca am citit multe declaratii in sensul “uite conflictul din Ucraina-Rusia, de aceea ne trebuie acest TTIP”. Personal imi pun intrebarea: de ce suntem membri NATO? Sau NATO a venit la pachet cu un acord in care sa dam ceva in schimb? Conflictul Rusia-Ucraina si faptul ca este la granita noastra, desigur ca sunt ingrijorata de aspectul acesta, partea aceasta de securizare a frontierelor nu cred ca trebuie sa aiba legatura cu partea comerciala si economica. E alta intelegere, alt acord. Nu le vad la pachet.”

• Fara fracturare: Acviferele din California au fost contaminate cu miliarde de litri de apă reziduală de la fracturarea hidraulică

După ce un studiu destinat evaluării impactului fracturării hidraulice asupra bazinelor hidrografice din statul Ohio a ajuns la nişte concluzii extrem de îngrijorătoare, documente oficiale emise de autorităţile din statul California confirmă contaminarea acviferelor de către puţurile de fracturare hidraulică. Un articol pe care autorităţile surde şi oarbe din România nu vor vrea să îl citească.

Articol tradus din limba engleză, originalul fiind disponibil aici.

Autorităţile din California au descoperit că industria de fracturare a injectat ilegal aproximativ 10 miliarde de litri de lichid de circulaţie inversă (contaminat cu substanţe toxice) în acviferele destinate alimentării cu apă potabilă şi irigaţiilor, în centrul Californiei, după ce Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA a solicitat un studiu asupra unei posibile contaminări.

Potrivit documentelor obţinute de Centrul pentru Diversitate Biologică, Comisia pentru Resurse de Apă din California a descoperit că cel puţin nouă din cele 11 situri de injecţie a apei reziduale din fracturare hidraulică închise în iulie pe baza suspiciunilor de contaminare a apei au fost, de fapt, pline de lichide toxice utilizate în fracturarea hidraulică. Acviferele, protejate de legile statului California şi de legislaţia federală, prin Legea pentru siguranţa apei, furnizează apă de calitate în acest stat ce se confruntă în prezent cu o secetă nemaiîntalnită.

Documentele relevă, de asemenea, cum Comisia pentru Apă a Central Valley a identificat nivele ridicate de chimicale toxice – incluzând arsenic, taliu si nitriţi – în puţurile de apă aflate în vecinatatea siturilor folosite la eliminarea deşeurilor folosite în fracturarea hidraulică.

Arsenicul este un element cancerigen ce slabește sistemul imunitar, iar taliul este una din componentele comune ale otrăvii pentru şoareci.

“Arsenicul si taliul sunt chimicale extrem de periculoase,” spune Timothy Krantz, profesor de ştiinţa mediului la Universitatea din Redlands, potrivit Centrului pentru Diversitate Biologică.

“Faptul că apar concentraţii atât de mari în mai multe puţuri de apă aflate în apropierea siturilor de injecţie a apei cu deşeuri este de natură să cauzeze îngrijorări majore pentru sănătatea şi siguranţa rezidenţilor din apropiere.”

Centru pentru Diversitate Biologică a obţinut o scrisoare de la Comisia pentru Apă, adresată Agenţiei de Protectia Mediului din SUA (EPA), în care se spunea că Comisia Regională pentru Apă din Central Valley a descoperit încălcări ale normelor sanitare. După suspendarea activităţii la 11 situri de injecţie în iulie, EPA a comandat o analiză a acviferelor din regiune, ale cărei rezultate trebuiau să fie furnizate în termen de 60 de zile.

Comisia Statală pentru Apă a spus, de asemenea, că a e posibil ca alte 19 instalaţii de injecţie să fi contaminat acvifere protejate, sensibile, în timp ce alte zeci de instalaţii au fost sursa apei contaminate ce a fost deversată în acvifere a căror calitate anterioară deversării nu era cunoscută.

În ciuda acestor descoperiri năucitoare, gradul de poluare cu ape cu deşeuri nu a fost încă determinat, întrucât Comisia Regională pentru Apa din Central Valley a testat până acum doar opt puţuri de apă din cele peste 100 din zonă, potrivit documentelor. În jumătate din cele testate a fost descoperită o cantitate excesivă de chimicale toxice.

Pentru a elibera petrolul sau gazele naturale, fracturarea hidraulică presupune pomparea sub înaltă presiune a unor volume mari de apă, nisip şi chimicale în straturile de rocă. Continutul fluidului include chimicale pe care industria energetică şi oficialii guvernamentali nu le dezvaluie, deşi aceştia insistă că acele chimicale nu pun în pericol sanătatea umană, contrazicând, astfel,descoperirile oamenilor de stiinţă şi activiştilor de mediu. Apa toxică, cu deşeuri, este apoi fie depozitată în puţuri de mare adâncime, fie stocată în bataluri neacoperite unde se evaporă în atmosferă, fie este împrăştiată peste terenuri virane, fie refolosită.

Fracturarea hidraulică a fost asociată cu contaminarea pânzei freatice şi acviferelor, o intensificare a activităţii seismice, o exacerbare a secetei şi o gamă întreagă de riscuri de sănatate pentru oameni şi mediul înconjurator.

Un studiu recent efectuat de Monitorul Secetei din SUA a constatat ca 58% din California trece printr-o “secetă excepțională” – cea mai serioasă categorie de secetă pe scara cu cinci niveluri a agenţiei. Pe de altă parte, o singură fracturare hidraulică poate necesita până la 550.000 litri de apă pe zi, apă care ulterior nu mai este potabilă și nici nu poate fi folosită în agricultură.

Centrul pentru Diversitate Biologică a remarcat că nivelul de contaminare a surselor de apă poate fi cu mult mai grav, căci apa de flux invers (acea parte a lichidului de fracturare ce se întoarce spre suprafaţă) ce provine din puţurile de petrol din stat poate conţine benzen, toluen şi alte chimicale toxice la niveluri de sute de ori mai mari decât cele permise legal. Acest fluid provenit din fluxul invers este apoi eliberat iarăşi în puțuri de stocare a apei cu deşeuri. Chimicale precum benzenul pot ajunge în sursele de apă potabilă și după ani de zile de la operaţiunea de fracturare.

“Apa curată este una dintre resursele vitale ale statului California, şi aceste documente relevă clar cum agentiile de reglementare statale au eşuat cu desăvârşire să protejeze apa noastră de poluarea cauzată de industria petrolieră”, a spus Hollin Kretzmann, un avocat al Centrului pentru Diversitate Biologică. “Mult mai multe teste sunt necesare pentru a aprecia amploarea completă a poluării apei şi a ameninţării pentru sanătătea publică. Dar Guvernatorul [Jerry] Brown ar trebui să ia măsuri rapide de oprire a fracturării hidraulice, pentru a preveni o creştere alarmantă a apei cu deşeuri produse de industria petrolieră, de care statul California pur si simplu nu este pregatit să se debaraseze în condiţii de siguranţă.”

Articol tradus şi adaptat din limba engleză de Mircea Digulescu şi Maria Olteanu.