SYRIZA – legaturi cu SOROS? “STANGA RADICALA” VREA UNIUNE EUROPEANA SUPRASTATALA/ Noul guvern al Greciei si chestiunea rusa

29-01-2015 13 minute Sublinieri

Alexis TSIRPAS, Martin SCHULZ - EP President

Lumea este – „Vai!” – șocată de succesul electoral al socialiștilor în Grecia. Analiștii sunt în șpagat pe spate, comentează cu mirare despre ascensiunea „populiștilor”, a „stângii radicale”, se gândesc înfricoșați la „Grexit” ș.a.m.d. Noroc cu socialiștii de la noi, care pun lucrurile în perspectiva corectă:

Corect. Prieteni, fiți serioși, nu e nimic nou sub soare! Partidul despre care vorbim este cât se poate de pro-european. Ia citiți ce scrie pe blog noul lor ministru de finanțe, profesor la Texas University, unde face echipă cu James Galbraith – da, băiatul celebrului John Kenneth Galbraith (ale cărui cărți erau publicate la Editura Politica, în regimul lui Ceaușescu- dar să nu deschidem paranteze prea mari, că riscăm să ne ia prematur durerea de cap). Vedeți pe undeva prin scrierile sale pomenită măcar ideea abandonării uniunii europene? Nici vorbă! Din contră, Yanis Varoufakis este foarte atașat de idealul unității europene. Atât de atașat, încât el vrea mai multă centralizare, un stat european dacă se poate; în nici un caz separareCe zice Varoufakis? Că Europa nu mai poate aștepta federalizarea. Că dacă stăăăm să așteptăm modificarea tratatelor până când vom avea buget unic european, prin care impozitele și cheltuielile să fie decise de la Bruxelles, atunci trece vara, trece toamna, trece anul și ne mănâncă criza. Că este nevoie de soluții mai rapide – desigur, în spiritul integrării europene, nu al dizolvării ei.

Unde am mai auzit noi acest gen de mesaj? Unde am mai auzit această pledoarie pentru centralizare politică neîntârziată?

De exemplu, la Jose Manuel Barroso, fostul lider maoist portughez, ajuns șef peste birocrația europeană (alături de alții). În caz că vreți detalii desprebackground-ul ideologic al lui Barroso, revedeți până la sfârșit acest scurt filmuleț:

Dar parcă am mai auzit la cineva… la cine oare?

De exemplu, la George Soros. Ce are una cu alta, veți întreba? Păi are, fiindcă se pare că Soros finanțează Syriza. (Cum, sunteți șocați, ați căzut în șpagat? Aveați impresia să Soros îi susține cumva pe libertarieni?! Nu știți că Soros finanțează tot felul de organizații socialiste pe mapamond, asta atunci când nu susține direct revoltele sociale?)

În fapt, vă recomand să săriți complet peste ideile lui Varoufakis; ele sunt reluarea punct cu punct a argumentelor lui Soros, doar că Soros nu folosește bullet-uri. Priviți mai jos ca să vă convingeți!

Varoufakis: Criza zonei euro se desfășoară pe 4 paliere interconectate:

  • o criză bancară

  • o criză a datoriei

  • o criză a investițiilor: lipsa investițiilor în Europa amenință nivelul de trai și competitivitatea internațională. Cum doar Germania a derulat surplusuri în anii 2000, dezechilibrele comerciale rezultate au determinat ca, la momentul producerii crizei în 2008, țările cu deficit să sucombe. Iar povara ajustării se pune exact pe umerii țărilor cu deficite, care nu o pot suporta.

  • o criză socială.

Soros: Ce a cauzat criza? Și cum poate Europa să scape de ea? Prima întrebare este extrem de complicată. Criza euro are atât o dimensiune financiară cât și una politică. Iar dimensiunea financiară are cel puțin trei componente: o criză a datoriei publice și o criză bancară, precum și divergențe de competitivitate… Îi atribui o mare parte din răspundere Germaniei .

Filantropului Soros îi cântă în strună o grămadă de profesori. De exemplu, Jeffrey Sachs, unul dintre cei mai faimoși economiști contemporani, care într-un moment de “gândire cu premeditare” ne arată luminița de la capătul tunelului:

„Da, guvernul e corupt – dar avem nevoie ca el să intervină mai mult, nu mai puțin… pentru a rezolva provocările colective fundamentale precum infrastructura, energia verde, educația publică, sănătate și sărăcia.”

Evident că Sachs, un apologet al ajutoarelor externe (doar este consilier al secretarului general al ONU), susține ștergerea datoriilor Greciei, bineînțeles alături de întreaga pleiadă de măsuri intervenționiste (precum expansiunea monetară) pe care o doresc și Soros sau Varoufakis.

Dar lucrurile sunt un pic mai ample. Sachs și Varoufakis sunt doar două persoane dintr-un grup foarte larg de economiști. În anul 2009 filantropul Soros a decis înființarea unui think-tank de economie, care să îi promoveze ideile. A donat 50 milioane dolari pentru înființarea Institute for New Economic Thinking (INET), organizație care subvenționează de fapt viziunea paternalistă a statului și cele mai noi pledoarii pentru intervenționism economic. Lui i s-au alăturat imediat alți moguli, dintre care nu putea să lipsească David Rockefeller – pentru că bancherii doresc, nu-i așa,… salvarea planetei. Jeffrey Sachs, alături de Willem Buiter (fost la Goldman Sachs, în prezent la Citigroup) și alți economiști apropiați industriei bancare, sunt în Advisory Board.

Mai uimește, deci, pe cineva că ONG-urile sponsorizate de Soros au finanțat deplasările în SUA ale șefului Syriza, Alexis Tsipras, care a ținut prelegeri academice și s-a întâlnit cu oficiali guvernamentali americani? Informația a apărut în presa germană și a fost negată de INET, dar aici nu ne interesează detaliile contabile, ci similitudinile ideologice dintre părțile implicate. Cine se aseamănă, se adună, indiferent de cum împart banii.

Să rezumăm:

  • Syriza, Podemos și celelalte mișcări socialiste de pe continent nu doresc destrămarea UE, ci preluarea puterii politice pentru a accelera procesul de centralizare economică și politică a acesteia. Dacă victoria Syriza va fi urmată de victorii electorale similare în alte țări, atunci efectul nu va fi destrămarea zonei euro, ci disoluția mai rapidă a statelor naționale.
  • Este interesant de descoperit cine sunt finanțatorii acestor mișcări politice. Cine le inspiră. Cine le susține, măcar așa, tovărășește, dacă nu și altfel. Dacă credeți cumva că bancherii finanțează ideile capitaliste iar Rusia (Putin sau mai știu eu cine) ideile comuniste, atunci sunteți în urmă cu știrile. Foarte în urmă. Cu vreo două secole.
  • Cui servește ștergerea datoriilor… acum că creanțele au fost oricum transferate din portofoliile băncilor în spinarea contribuabililor?! Cui servește ca Grecia “să pornească de la zero”, gata să-și asume alte datorii (evident)?!

Syriza e o promisiune, poate foarte bine să dezamăgească, dar nu poţi să pui la zid una dintre cele mai democratice forme politice ale ultimelor decenii tocmai pentru că ar fi “populistă” şi “periculoasă”. Proiectul Syriza nu prea are cum să iasă dacă nu are susţinere şi presiune europeană. Nu e doar despre Grecia. Mai toată presa europeană cît de cît onorabilă a avut pusă surdina, aberaţiile cu “extremiştii greci” n-au mai fost active nici măcar în presa germană.

Victoria Syriza n-a uimit pe nimeni, a venit după ce, în prealabil, FMI anunţase că-şi scade cifrele de creştere din cauza alegerilor din Grecia, şi după ce panica în legătură cu Syriza a fost mult calmată de reprezentanţii înşişi ai partidului cu anunţuri făcute în forme mai puţin radicale decît acum 2-3 ani. Altfel, da e un partid cu voci radicale interesante şi cu dezbateri care pot inspira. În ce mă priveşte, eşecul ar fi tocmai ca partidul să fie curăţat de radicalismul bun afişat împotriva Troicii şi împotriva propriilor oligarhi.

Ce reacţii au fost în România? Jalnice, de aia am şi zis să ne uităm puţin la noi. Nu mai stau să adun prostiile tuturor. O să amintesc doar că Sorin Ioniţă a făcut un material cu întrebări “pertinente” adunate din Bild, probabil. Sau că în Adevărul şi Hotnews, s-a dat deja mare semnal de alarmă că e cumpărat Tsipras de ruşi, cîteva gesturi ale Syrizei – sigur, stranii, le discutăm, nu trebuie să sărim ca arşi – erau deja un semn că Tsipras e vîndut Rusiei cu totul. Pot fi la fel de bine gesturi strategice ale lui Putin, că doar el şi-a trimis ambasadorul cu felicitări, sau poate chiar ale Syrizei în aşteptarea unor negocieri grele.

Să mai cităm din EVZ care îl belea pe Tsipras pentru că e ateu şi n-are cravată? Mai bine nu.

Luăm totuşi un articol simptomatic:

Dar miza acestui ianuarie încărcat de provocări, de la atentatele de la Paris la victoria Syriza, este supravieţuirea unei anumite idei despre Europa. Ofensiva lui Putin în Ucraina, radicalizarea jihadistă din Occident şi efectul de contaminare populist, iată trei simptome ale unui rău cu care confruntarea nu mai poate fi evitată. Dezordinea populistă nu face decât să accentueze turbulenţa socială. Fragmentarea Europei, popularea ei cu aliaţi ai imperialismului rus,resurecţia unor demoni ai stângii sau dreptei radicale, sunt tot atâtea semne ale unei patologii politice globale. (Ionuţ Stanomir, contributors.ro)

Deci un vot democratic în Grecia e pus în linie cu atacurile de la Charlie Hebdo. Democraţia e populism, după capul unui prof la ştiinţe politice precum Stanomir care deja propune “confruntarea” cu răul. Schema echivalării extremelor este ipocrită măcar şi pentru simplul fapt că n-am văzut articole măcar la fel de intense pe hotnews despre ofensiva extremei drepte. Ca să nu mai zicem că stilul de a spune că revendicările sociale pot fi puse în balanţă cu xenofobia e cel puţin condamnabil. Dacă Syriza a promis lucruri şi nu va face nimic va fi un eşec teribil. Pînă atunci însă a făcut măcar un angajament, în campania noastră electorală nimeni nici măcar n-a propus nimic.

E timpul să ne uităm la tot ce numim presă quality şi la tot ce publicăm, fandoseli extremiste cu faţă de diplomaţie moderată şi deplină expertiză. De la Antena 3 n-am pretenţii – măscăriciul Badea nu e şi prof la facultate, el e mai cinstit pe piaţa liberă decît unii care se dau şi profesori şi oengişti şi practică un incredibil extremism al opiniei conservatoare.

Să explice Sorin Ioniţă şi Stanomir cum de sună mai agresiv decît inamici mult mai clari ai “populismelor” Syrizei din Financial Times. Articolul lui Martin Wolf e exemplul că trebuie să citezi dreapta din Vest ca să potoleşti dreapta românească “europeană” (să mori de rîs – ăsta e europenism strategic de periferie, cu ghioaga pe spinare):

Two moralistic propositions in particular get in the way of a reasonable reply to Greek demands.The first proposition is that the Greeks borrowed the money and so are duty bound to pay it back, how ever much it costs them. This was very much the attitude that sustained debtors’ prisons.

The truth, however, is that creditors have a moral responsibility to lend wisely. If they fail to do due diligence on their borrowers, they deserve what is going to happen. In the case of Greece, the scale of the external deficits, in particular, were obvious. So, too, was the way the Greek state was run. (…)

The right course is to recognise the case for debt relief, conditional on achievement of verifiable reforms. Politicians will reject the idea. Statesmen will seize upon it. We will soon know which of the two they are. (sursa: FT, Martin Wolf, 27 ianuarie 2015)

Ziarişti (cu avataruri publice diverse, inclusiv detaşamentele de analişti angajaţi în diverse forme, dar prezenţi public constant), e timpul să ne mai asumăm şi o minimă responsabilitate. Cam asta e marea confruntare pentru noi. Modest, că doar nu-l trimit pe Ioniţă, cum zicea unul pe iubita platformă Bloomberg, să investestească în business grecesc… […]

  • Hotnews:

Guvernul Tsipras anunta numeroase masuri impotriva austeritatii/Bursa de la Atena a incheiat miercuri la cel mai scazut nivel din ultimii doi ani, actiunile principalelor banci au picat cu peste 26% iar randamentele pentru obligatiunile elene pe 10 ani au urcat pana la 10,6%

Mai multe masuri care se opun austeritatii impuse Greciei din 2010 de finantatorii sai internationali – UE si FMI – au fost anuntate miercuri de ministrii noului guvern condus de Alexis Tsipras, cu ocazia preluarii portofoliilor, relateaza AFP, citata de Agerpres. Cel mai simbolic anunt se refera la reintegrarea femeilor de serviciu concediate de la Ministerul Finantelor a caror lupta de un an si jumatate a devenit emblema rezistentei fata de politica de austeritate.De asemenea, Noul ministru al muncii, Panos Skourletis, a anuntat intentia sa de a stabili salariul minim la 751 de euro, fata de 580 de euro in momentul de fata, in vreme ce adjunctul sau Dimitris Stratoulis si-a fixat printre prioritati, potrivit declaratiilor sale facute la postul de televiziune Antenna, eliminarea dispozitiilor impuse de troica finantatorilor referitoare la varsta de pensionare si scaderea nivelului pensiilor. 

In privinta reintegrarii femeilor de serviciu concediate de la Ministerul Finantelor, aceasta masura va afecta circa 300 de angajate, din cele 595 care asigurau intretinerea diferitelor administratii financiare in intreaga Grecie pana la disponibilizarea lor in septembrie 2013.

Femeile de serviciu nu vor fi singurele beneficiare ale recentei schimbari politice de la Atena. “Concedierile din randul functionarilor publice contrare Constitutiei vor fi anulate”, a declarat viceministrul reformei administrative, Giorgos Katrougalos, cu referire la cadrele didactice, cateva mii de functionari care au fost trecuti in rezerva si apoi concediati, fara procesul de evaluare promis.

Mass-media din Grecia apreciaza numarul noilor angajari la aproape 7.500, o picatura dintr-un pahar cu apa, se apara guvernul Tsipras, dupa ce in sectorul bugetar au fost desfiintate in patru ani 200.000 de posturi, ramanand la putin peste 600.000 in prezent.

De asemenea, se doreste restabilirea unei pensii in valoare de 300 de euro pentru pensionarii neasigurati.

La randul sau, Ministerul Sanatatii doreste suprimarea taxei de cinci euro pentru spitalizare si a taxei de un euro pentru retete.

Un program cu care Syriza si-a facut campanie, dar care vine contra politicii impuse din 2010 de troica finantatorilor internationali, UE, BCE (Banca Centrala Europeana) si FMI.

Sfarsitul austeritatii nu inseamna un derapaj bugetar, a incercat sa dea asigurari ministrul elen al finantelor, Yanis Varoufakis. “Suntem in favoarea unui stil de viata modest, nu credem ca dezvoltare economica inseamna cresterea numarului de masini Porsche Cayenne pe strazile inguste din orasele noastre (…) si a concentratiei de dioxid de carbon din atmosfera”, a mai afirmat ministrul grec.

Indicele principal al Athens Stock Exchange (ASE) a inchis in scadere cu 9,24% pana la 711,13 puncte, in conditiile in care titlurile Piraeus Bank au scazut cu 29,2%, actiunile Alpha Bank au pierdut 26,7% din valoare iar actiunile Eurobank erau in scadere cu 25,9%. De asemenea, randamentele pentru obligatiunile guvernamentale grecesti pe 10 ani au urcat pana la 10,6%.

Grecia cauta solutii comune cu partenerii sai europeni, afirma Martin Schulz, dupa ce s-a intalnit la Atena cu premierul Alexis Tsipras

Grecia este dispusa sa “discute” cu partenerii sai europeni si cauta “solutii pe o baza comuna”, a afirmat joi presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, la finalul unei discutii cu premierul grec Alexis Tsipras, relateaza AFP.

Schulz a fost primul demnitar al UE care a venit la Atena sa se intalneasca cu premierul partidului stangii radicale, Syriza, care a castigat alegerile de duminica.

“A existat o teama ca Alexis Tsipras isi urmeaza propria sa cale dar nu este adevarat, este in favoarea unei discutii (…) Grecia cauta solutii pe o baza comuna cu partenerii sai europeni”, a sustinut Martin Schulz.

“Este un pas bun inainte si sper ca maine (vineri), cu seful zonei euro, Jeroen Dijsselbloem”, presedintele Eurogrup care se deplaseaza la Atena pentru a discuta cu Tsipras, “vor exista pasi concreti”, a continuat Martin Schulz. 

Presedintele PE a laudat faptul ca printre prioritatile lui Alexis Tsipras figureaza “lupta impotriva evaziunii fiscale” si “nedreptatea sociala care este legata de evaziunea fiscala”.

Discutia cu Alexis Tsipras, care a durat doua ore, a fost “sincera”, “constructiva”, “substantiala” dar si “obositoare”, a spus Schulz. La randul sau, Alexis Tsipras a reafirmat ca guvernul sau este “garantul stabilitatii” si ca va incerca sa “construiasca o noua relatie de incredere” cu Europa. “Discutam cu partenerii europeni pentru a gasi o solutie integrala si reciproc utila, si acest lucru necesita timp”, a reafirmat Tsipras.

“Europa va depasi criza si va iesi mai puternica (…) cu mai multa solidaritate si incredere reciproca”, a concluzionat Tsipras.

UE inaspreste tonul fata de Grecia / Schulz avertizeaza Atena ca nu poate cere solidaritate fara sa o ofere in cazul sanctiunilor impotriva Rusiei

Uniunea Europeana a inasprit joi tonul fata de Grecia, la o zi dupa ce guvernul grec condus de Antonis Tsipras a anuntat o serie de masuri anti-austeritate, in timp ce bancile si-au revenit usor pe burse, dupa ce pierdusera peste un sfert din valoarea lor in ziua precedenta, potrivit AFP.

“Respectam votul universal in Grecia, dar Grecia trebuie si ea sa-i respecte pe ceilalti, opinia publica si parlamentarii din restul Europei”, a afirmat presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru cotidianul francez Le Figaro, subliniind ca “nu se pune problema de a suprima datoria” Atenei” chiar daca “aranjamente sunt posibile”.

Alternanta politica in Grecia si schimbarile decise de noul guvern Alexis Tsipras “nu trebuie sa se faca in detrimentul” celorlalti europeni, a avertizat si ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel.

Chiar si presedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care este primul responsabil primit de Atena dupa schimbarea puterii, a parut mai putin conciliat decat de obicei. Pe LinkedIn, intr-un punct de vedere intitulat “Nici drama, nici drahma in Grecia”, Schulz noteaza ca “daca noul guvern Syriza vrea sa spuna nu tuturor, atunci elanul dl Tsipras ar putea fi de scurta durata”. 

In cotidianul Bild publicat joi dimineata, Schulz spunea ca “Tsipras stie ca va trebui sa ajunga la un compromis (cu Uniunea Europeana). Si ca tot ce a fost spus in focul actiunii in perioda campaniei electorale nu poate fi pus in practica atat de usor”.

Unitatea europeana

Martin Schulz a criticat pozitia exprimata de Grecia in ceea ce priveste sanctiunile europene asupra Rusiei.

“Nu poti, pe de o parte, sa ceri Europei sa arate solidaritate cu tara ta, asa cum face dl Tsipras si dupa aceea, ca prim pas oficial, sa divizezi pozitia unita europeana”, a spus acesta, citat de Reuters.

Ulterior, ministrul grec al Finantelor Yanis Varoufakis a respins ideea ca nemultumirile Atenei legate de pozitia europeana in privinta Ucrainei inseamna ca noul guvern se pregateste sa respinga sanctiunile impotriva Rusiei.

Pe blogul sau, Varoufakis a sustinut ca presa a relatat distorsionat pozitia guvernului de tanga. Nemultumirile adresate de Atena sefului diplomatiei europene se refereau la absenta consultarilor, nu la sanctiunile in sine, a adaugat el.

Un alt ‘greu’ european, Jeroen Djisselbloem, presedintele Eurogrup, este asteptat vineri la Atena.

Prima zi a guvernului Tsipras a fost ingrijoratoare pentru creditorii tarii, in special UE: premierul si-a multiplicat, alaturi de ministrul Finantelor Yanis Varoufakis declaratiile emfatice (“ne vom varsa sangele pentru poporul grec”). […]/ integral pe hotnews.ro

 

Este Alexis Tsipras noul cal troian al Rusiei in UE? Primele miscari ale noului premier grec: vrea tratament mai bland pentru Rusia, vrea arme rusesti si anuleaza vanzarea portului Pireu catre chinezi

Abia instalat in functia de premier al Greciei, Alexis Tsipras (Syriza) a inceput sa-si puna in aplicare promisiunile electorale. A anuntat ca nu e de acord ca UE sa sanctioneze mai dur Rusia, vrea sa cumpere armament rusesc, a promis ca anuleaza vanzarea portului Pireu catre chinezi si a promis ca va reangaja toti bugetarii concediati in ultimii ani. Peste toate planeaza imaginea ministrului sau de Externe, surprins intr-o fotografie in 2013 alaturi de Aleksandr Dughin, ideologul-sef al lui Putin.

Prima cearta cu UE pe motiv de Rusia

Marti la pranz, Consiliul European (constituit din sefii de stat si de guvern ai UE) a publicat un comunicat in care ameninta Rusia cu noi sanctiuni dupa masacrul din weekend de la Mariupol. Tsipras a depus o plangere formala la Delegatia Comisiei Europene de la Atena si s-a plans sefei pentru Politica Externa din UE, Federica Mogherini, spunand ca el nu si-a dat acordul pentru comunicatul Consiliului European si nu este de acord cu regimul de sanctiuni impotriva Rusiei.

Un reprezentant al Consiliului European a explicat ulterior ca institutia a cerut o pozitie a Atenei pe continutul comunicatului, dar cum raspunsul nu a venit, a considerat ca este un accept tacit.

Relatia Tsipras – Rusia, una amicala

Dar apropierea lui Tsipras de Rusia nu este una de data recenta. El si oamenii sai au o lunga istorie in acest sens. In mai 2014, in plina criza legata de Ucraina si Crimeea, Tsipras a vizitat Moscova si s-a intalnit cu Putin. Mai mult, el si-a afirmat sprijinul pentru asa-zisul referendum pentru independenta din Crimeea. Tot la Moscova a spus ca “UE si-a tras singura un glont in picior” si i-a catalogat pe unii membri ai guvernului ucrainean drept “neo-nazisti” (EUObserver).

Europarlamentarii Syriza au votat impotriva tuturor rezolutiilor anti-Rusia din Parlamentul European.

Nu intamplator, unul dintre primii oficiali cu care Tsipras s-a intalnit luni, dupa ce a depus juramantul de premier, a fost ambasadorul Rusiei la Atena. Acesta i-a inmanat o telegrama din partea lui Vladimir Putin.

Cumparari de arme rusesti

Noul ministru al Apararii, Panos Kammenos (presedintele partidului de extrema dreapta Grecii Independenti, aflat in coalitie cu Syriza) a anuntat marti ca Grecia va cumpara arme din Rusia. Este o declaratie menita sa inflameze suplimentar tensiunile Atenei cu Bruxelles-ul, avand in vedere embargoul impus de UE asupra comertului cu armament produs in Rusia.

Panos Kammenos a fost si el intr-o vizita la Moscova in prima parte a lunii ianuarie 2015, unde a discutat despre reluarea cooperarii Rusia – Grecia.

Ministrul grec de Externe, un apropiat al lui Dughin

Noul ministru grec de Externe, Nikos Kotzias (membru al Syriza) are o relatie apropiata cu Aleksandr Dughin, ideologul Kremlinului – un promotor al crimelor in numele panslavismului. O imagine din 2013 il arata pe Kotzias alaturi de Dughin, in timpul unei vizite facute de ideologul rus in Grecia.

Tot in 2013, Dughin insusi scria ca partenerii Rusiei in Grecia sunt Syriza si Grecii Independenti, pentru ca “refuza Atlanticismul, liberalismul si dominatia finatei globale”.

Oprirea privatizarii Portului Pireu

Noul ministru al Transporturilor Maritime, Thodoris Dritsas, a anuntat marti ca privatizarea Portului Pireu va fi anulata, iar portul – un obiectiv comercial si strategic extrem de important – va ramane sub autoritatea statului elen.

Mai mult, oficialul grec (membru al Syriza) a anuntat si ca vanzarea terminalului de containere catre compania chineza Cosco va fi “revazuta”. Reamintim ca firma chineza, alaturi de alte patru consortii internationale, au ramas pe lista scurta a candidatilor la cumpararea terminalului de containere din Portul Pireu – o operatiune de privatizare inceputa de fostul guvern la presiunea FMI-UE cu scopul de a spori competitivitatea si de a micsora deficitul bugetar al Greciei. […]/integral pe hotnews.ro

Nota noastra: ce prezinta hotnews.ro despre relatiile Syriza cu Rusia pare impresionant, dar nu e. Recentul fost prim-ministru al Greciei, Antonis Samaras, tot inainte de alegerile parlamentare pe care formatiunea sa, Noua Democratie, le-a castigat data trecuta, a fost in vizita in Rusia, unde s-a intalnit atat cu Putin cat si cu Patriarhul Rusiei, Kirill. Vezi detalii AICI. Relatiile dintre Rusia si Grecia stau sau cad nu de la Dughin sau de la Tsipras, ci de la pozitionari geopolitice si interese nationale mai ample. In schimb, la noi in tara miza accentuarii unei presupuse relatii privilegiate intre Putin si Tsipras e pur propagandistica: oamenii trebuie sa creada ca exista o amenintare sistemica, ampla, conspirationala, trebuie sa creada in listele lui Dughin unde se regasesc, de-a valma, toti cei care au viziuni diferite fata de canonul neoliberal euro-atlantic, in ultima instanta toti cei care trebuie discreditati in vreun fel sau altul.

Noul premier al Greciei, Alexis Tsipras, a declarat război serviciilor de turism all-inclusive, chiar dacă aduc economiei elene venituri anuale de două miliarde de euro. Tsipars intenţionează ca prin măsuri fiscale şi legislative să descurajeze acest sistem care spune el îi ţine pe turişti în incinta hotelurilor şi departe de micile afaceri ale localnicilor, promovând revenirea la turismul tradiţional. Turoperatorii din România spun că măsura nu-i va afecta pe românii care merg în vacanţe în Grecia deoarece aceşti nu sunt atraşi în mod special de sistemul all inclusive, acesta fiind preferat mai ales de britanici. […]

Privatizările oprite

Noul guvern grec pregăteşte schimbarea legislaţiei astfel încât să poată înlocui managerii marilor bănci la care statul elen deţine pachetul de control, scrie portalul grecesc de ştiri financiare Capital. Astfel, statul grec deţine – prin Fondul de Stabilitate Financiară – 67,3% din Piraeus Bank, 66,24% din Alpha Bank, 57,2% din National Bank şi 35,4% din Eurobank.

Fondul Grec de Stabilitate Financiară (HFSF) este cel mai mare acţionar în cele patru bănci greceşti. Fondul a fost creat de guvernul elen în 2010, în timpul crizei financiare, pentru a salva bancile private de la faliment.

Guvernul grec a mai anunţat că va opri privatizările companiilor electrice, a porturilor şi aeroporturilor. Ministrul reconstrucţiei, mediului şi energiei anunţă că privatizarea companiei electrice DEI va fi imediat oprită – notează “To Vima”, iar portalul “Balkans.com” scrie că o măsură similară a fost decisă şi în cazul portului Pireu.

Costul de finanţare al Greciei a urcat la cel mai ridicat nivel din iulie 2013

Costurile de finanţare ale Greciei continuă să crească, randamentele obligaţiunilor pe 10 ani atingând joi cel mai înalt nivel din iulie 2013, pe fondul îngrijorărilor create de măsurile economice anunţate de premierul Alexis Tsiparis, care ar putea periclita acordurile cu creditorii internaţionali. 

Randamentul obligaţiunilor guvernamentale a urcat în prima parte a zilei cu 0,52 puncte procentuale, la 11,039%, faţă de un randament de sub 9% înregistrat săptămâna trecută, potrivit MarketWatch.

Costul la care Grecia se împrumută pe pieţele internaţionale a început să crească imediat după anunţarea rezultatelor alegerilor parlamentare de duminică, câştigate de partidul de extremă stângă Syriza, condus de Tsiparis. Acţiunile companiilor europene au închis în stagnare, după ce au fluctuat între creştere şi scădere de peste 10 ori, în timp ce titlurile băncilor elene au înregistrat scăderi de peste 25% din cauza temerilor legate de politicile anti-austeritate ale noului guvern de la Atena, transmite Bloomberg. 

În Grecia, acţiunile au înregistrat pierderi pentru a treia zi consecutiv, pe fondul temerilor că noul guvern de coaliţie format de partidul de extremă-stânga Syriza va renunţa la măsurile de austeritate. Indicele ASE al bursei de la Atena a scăzut cu 9,2%, aceasta fiind cea mai slabă performanţă în rândul celor 18 indici bursieri din Europa Occidentală.

Acţiunile National Bank of Greece s-au prăbuşit cu 25,4%, Piraeus Bank cu 29,2%, Eurobank cu 25,9% şi Alpha Bank cu 26,7%. Titlurile băncilor elene au scăzut în această săptămână cu 44% şi au pierdut 12 miliarde de dolari din capitalizare.

S&P ameninţă cu retrogradarea ratingului Greciei

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a ameninţat miercuri că va retrograda ratingul “B” al Greciei de la stabil la negativ în principal din cauza incertitudinii politice actuale, transmite AFP.

“Anumite politici economice şi bugetare promovate de noul guvern recent ales în Grecia, condus de partidul de stânga Syriza, sunt incompatibile cu cadrul politic negociat între guvernul precedent şi finanţatorii oficiali” ai ţării, a motivat Standard & Poor’s într-un comunicat.

Grecia vs UE: cine clipeşte prima

Victoria partidului Syriza în alegerile din Grecia va obliga Uniunea Europeană să aleagă între un număr limitat de opţiuni, dintre care toate pot avea consecinţe neintenţionate, comentează Stratfor. Comisia Europeană este prinsă la mijloc. Oficialii de la Bruxelles vor să ofere Atenei unele concesii, care însă nu vor fi probabil suficiente pentru rezolvarea problemelor Greciei. Mai important, ele nu vor fi suficiente pentru a calma alegătorii greci şi membrii Syriza care vor ca Atena să se rupă complet de creditorii săi.  

Liderul Syriza, noul premier grec Alexis Tsipras, este de asemenea constrâns. După victoria obţinută la alegerile din 25 ianuarie, el a proclamat sfârşitul austerităţii pentru Grecia şi a influenţei pe care creditorii o au asupra Atenei. Tsipras a promis mai multe cheltuieli publice, dar Atena nu are bani pentru ele.

Practic, el se bazează pe faptul că Uniunea Europeană nu vrea ca zona euro să piardă vreun membri şi că Bruxelles-ul va da curs solicitărilor sale de restructurare a datoriei. Dar dacă Guvernul său merge prea departe şi este inflexibil în negocieri, Grecia va risca să fie exclusă din uniunea monetară, ceea ce majoritatea grecilor nu vor. Dacă Grecia obţine ceea ce vrea şi datoria ei este renegociată, ţări precum Portugalia, Irlanda sau Spania ar putea cere acelaşi lucru. […]/ integral pe adevarul.ro


Categorii

1. DIVERSE, Grecia, Rusia, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “SYRIZA – legaturi cu SOROS? “STANGA RADICALA” VREA UNIUNE EUROPEANA SUPRASTATALA/ Noul guvern al Greciei si chestiunea rusa

  1. Pingback: REFERENDUMUL DIN GRECIA E VALID – REZULTATE LIVE. Estimarile dau un usor avans TABEREI ANTI-TROICA. Guvernul TSIPRAS – “CALUL TROIAN” al RUSIEI sau al SUA? | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare