O TEMA SOCIALA TOTAL ABSENTA DIN ASA-ZISA “TREZIRE” A ROMANIEI DIN “STRADA”: “Copii ramasi in urma, copiii nostri” – o campanie pentru zecile de mii de COPIII LASATI ACASA DE MIGRANTI si pentru incurajarea REINTOARCERII parintilor lor acasa

• RGNPRESS: Copiii rămași în urmă, copiii noștri – campanie ROMBEL pentru se[n]sibilizarea factorilor de decizie la nivel european și național

Asociația ROMBEL din Bruxelles inițiază o campanie socială de implicare pentru sensibilizare și rezolvare cât mai urgentă a problemei sociale pe care o reprezintă copiii românilor rămași acasă, după ce părinții migrează pentru a muncii în statele europene, transmite Romanian Global News.

Din pacate, in vremea in care liderii politici puneau la cale libertatile fundamentale ale Europei, nu au calculat consecintele nefaste ale mobilitatii muncii in ceea ce priveste copiii ramasi in urma. Astazi, avem sute de mii de copii lasati acasa cu precadere in Romania, Polonia, Lituania, Estonia, Bulgaria. Si nimeni nu indrazneste sa vorbeasca despre reintregirea familiei fiindca nu este ” politically correct”, mai ales acum, cand avem valuri masive de refugiati a caror integrare, lasand la o parte orice teorie a conspiratiei rusesti ori americane, necesita reglementari si eforturi pe toate planurile.

Cine anume isi poate asuma un astfel de discurs politic fara sa para cel putin nebun, eurosceptic ori discriminatoriu?

Stimularea reintoarcerii mamelor, a parintilor plecati la munca pentru un termopan si-o microcentrala de apartament, ghiozdan si ghete de iarna devine astfel o chestiune inabordabila, deranjanta.

Revenirea lor insa este necesara. Conform statului roman, avem aproximativ 83.000 de copii cu cel putin un parinte plecat in strainatate.

La nivel central, Direcţia Protecţia Copilului din cadrul Ministerului Munci, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prezintă, trimestrial, o situaţie statistică elaborată pe baza datelor raportate de către serviciile publice de asistenţă socială (SPAS) de la nivelul fiecărei unităţi administrativ/teritoriale şi a direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul fiecărui judeţ/sector (DGASPC). Această situaţie statistică nu reflectă numărul total la copiilor cu părinţi plecaţi, ci doar al acelora ale căror situaţii sunt cunoscute şi înregistrate de SPAS/DGASPC.

(…)

Solicităm Comisiei Europene:

să întreprindă un studiu de evaluare a dimensiunilor, la nivel european, al fenomenului reprezentat de copiii migranților care sunt lăsați în țara de origine;

să intreprinda o Strategie Europeana privind combaterea saraciei in zonele mai putin dezvoltate si in curs de dezvoltare;

să considere posibilitatea stabilirii unui fond european de reintoarcere asistata a parintilor care vor sa revina voluntar in tara de origine prin facilitarea reinsertiei acestora pe piata muncii in cadrul Fondului de Garantare pentru Copii;

Solicităm României:

să stabileasca o harta a zonelor de plecare a parintilor si o masuratoare a gradului de implementare a fondurilor de dezvoltare regionala ori agricole din zonele problematice;

să intervina activ prin implementarea fondurilor europene si implicarea organizatiilor non-guvernamentale in programe de incurajare a reintoarcerii mamelor/parintilor in tara- punerea la dispozitie de formari profesionale si locuri de munca decente;

să deschida o consultare publica a partenerilor sociali si a societatii civile atat din tara cat si din strinatate in vederea stabilirii unei strategii reale, pe termen scurt si lung, de combatere a saraciei, cauza principala a mobilitatii fortei de munca;

încredințam vouă, cetățenilor, să aveți grijă laolaltă cu noi, ca acestea să se implinească.

• ROMBEL: Copiii rămasi in urma, copiii nostri – Campanie ROMBEL pentru sesibilizarea factorilor de decizie la nivel european si national

[…]

Organizaţia Salvaţi Copiii prin studiul din 2007„Impactul migraţiei părinţilor asupra copiilor rămaşi acasă” a evidentiat, printre altele, faptul ca:

• lipsa mamei este mai des şi mai intens resimţită de majoritatea grupului ţintă, atât pentru că aceasta este cea care se ocupă de majoritatea treburilor gospodăreşti care, în lipsa ei, revin în grija copiilor, cât şi pentru că mamele reuşesc în general să construiască o relaţie apropiată şi o comunicare deschisă cu copiii;
• apar probleme de comunicare în special între copii şi bunici, percepute a fi cauzate de diferenţa foarte mare între sistemul de valori adoptat de fiecare, de stilul de viaţă diferit şi de capacitatea redusă a celor în vârstă de a se adapta noilor valori sociale, a stilurilor de viaţă moderne, specifice tinerilor;

Fundaţia Soros România, ”Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă”, 2007 şi „Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă. Riscuri şi soluţii”, 2008 (studii realizat în cadrul unui program de cercetare mai amplu – „Migraţie şi Dezvoltare”). Studiul arată că migraţia pentru muncă a părinţilor are atât efecte pozitive cât şi efecte negative asupra copiilor rămaşi acasă.

Principalele efecte pozitive sunt legate de bunăstarea materială a copiilor (îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, telefon mobil, computer etc.). Între efectele negative, s-a remarcat faptul că plecarea unuia dintre părinţi determină, în unele cazuri, o deteriorare a relaţiei copilului cu părintele rămas acasă. Alte efecte negative se întâlnesc la nivel psihologic; la copiii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate frecvenţa simptomului de deprimare este mai mare. Este extrem de greu sa masori ce anume primeaza. Credem ca prezenta parintilor este de neinlocuit, insa gradul de saracie ridicat afecteaza dezvoltarea corecta a tinerilor intr-un mod nefericit, chiar tragic.

Asociaţia Alternative Sociale, „Singur Acasă”, 2007 (studiu realizat în cadrul proiectului „Home Alone”; coordonator cercetare Dr. Gabriela Irimiescu). În principal, rezultatele acestui studiu au evidenţiat faptul că:

• principalul motiv al migraţiei este lipsa banilor;
• frecvenţa familiilor destrămate este mai mare în rândul familiilor de migranţi;
• plecarea părinţilor are efecte negative asupra copiilor: aceştia trăiesc sentimentul de abandon, nu le sunt asigurate o serie de nevoi;
• apar probleme legate de frecvenţa şi îndeplinirea activităţilor şcolare la copiii care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate;
• în mediul rural se observă o creştere a responsabilităţilor ce le revin copiilor;
• efectele migraţiei asupra copiilor sunt vizibile: schimbarea aspectului fizic, absenteism şi abandon şcolar, probabilitate crescută de a comite infracţiuni etc.

[…]