ARMISTITIU SUA – RUSIA LA ALEP. Turcia se declara pregatita sa INVADEZE SIRIA cu TRUPE TERESTRE/ FRONTUL DE EST REVINE IN ATENTIE: NATO isi consolideaza prezenta in TARILE BALTICE si POLONIA. RUSIA raspunde cu AMENINTARI si cu DIVIZII TRIMISE la granita sa de vest

• Hotnews: Acord intre SUA si Rusia pentru incetarea ostilitatilor la Alep. A intrat in vigoare un armistitiu

Statele Unite si Rusia au ajuns la un acord pentru incetarea ostilitatilor intre regimul Bashar al-Assad si insurgenti in orasul sirian Alep, anunta Departamentul de Stat, precizand ca un armistitiu in aceasta zona este in vigoare.

“Armistitiul a intrat in vigoare miercuri la ora 00.01, in provincia Alep, inclusiv in orasul Alep”, a comunicat miercuri seara Departamentul de Stat, potrivit Mediafax.

“Am observat o reducere generala a violentelor in aceste zone, chiar daca s-au semnalat confruntari in anumite locuri”, precizeaza diplomatia americana.

Confruntarile intre insurgenti si armata siriana s-au intensificat in provincia Alep pe 22 aprilie, circa 300 de civili fiind ucisi.

Siria se confrunta, incepand din martie 2011, cu revolte reprimate violent si cu un conflict militar intre serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, fortele opozitiei si grupuri teroriste, inclusiv organizatia sunnita Stat Islamic (Stat Islamic in Irak si Siria / Stat Islamic in Irak si Levant). Bilantul conflictului este estimat la cel putin 270.000 de morti.

• Romania Libera: Turcia, pregătită să trimită trupe terestre în Siria

Turcia este pregătită să trimită trupe terestre în Siria pentru a lupta împotriva combatanţilor Statului Islamic (SI) dacă va fi nevoie, a declarat prim-ministrul Ahmet Davutoglu, într-un interviu acordat postului de televiziune Al Jazeera, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Potrivit şefului guvernului de la Ankara, rezoluţiile Naţiunilor Unite oferă Turciei ‘legitimitate’ de a intra pe teritoriul Siriei pentru a lupta împotriva SI şi a altor combatanţi, în numele dreptului la autoapărare. ‘Dacă trupele terestre vor deveni vitale, le vom trimite. Suntem pregătiţi să luăm toate măsurile în interiorul şi în afara Turciei pentru a ne apăra’, a subliniat Davutoglu, cu câteva ore înainte ca două rachete să lovească miercuri, fără a face victime, oraşul Kilis, la frontiera cu Siria, unde 19 persoane au fost ucise în acest an de tiruri repetate de artilerie executate de SI. 

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a reacţionat la acest nou incident, subliniind că Turcia va răspunde oricăror tiruri de rachete trase de SI şi avertizând că jihadiştii vor suferi pierderi şi mai mari dacă vor continua atacurile. ‘La orice atac a existat o replică şi va continua să existe. Daesh (acronimul în limba arabă al SI – n.r.) a suferit cele mai mari pierderi în operaţiuni pe care le-a purtat împotriva oraşului Kilis. Dacă va continua, va avea pierderi şi mari mari’, a promis Erdogan, într-o reuniune cu autorităţi locale.

Turcia a tras 5.330 de obuze împotriva unor poziţii, adăposturi şi baze ale SI, omorând 370 de combatanţi, potrivit unei ştiri transmise marţi de agenţia Anadolu. În paralel, 492 de jihadişti au fost ucişi în cele 167 de lovituri aeriene executate de aviaţia turcă, bilanţ care îi include şi pe cei 32 de militanţi omorâţi în apropierea taberei militare Bashiqa, în nordul Irakului.

• Romania TV: Ministrul de Externe rus afirmă că liderul de la Damasc nu este un aliat aşa cum este Turcia pentru Statelte Unite

Președintele Siriei, Bashar al-Assad, nu este un aliat al Rusiei în sensul în care Turcia este pentru SUA, deși Moscova îl sprijină în lupta împotriva terorismului și în ceea ce privește prezervarea statului sirian, a declarat miercuri ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

‘Assad nu ne este aliat, între altele. Da, noi îl sprijinim în combaterea terorismului și în ceea ce privește prezervarea statului sirian. Dar el nu este aliatul nostru în sensul în care Turcia este aliatul Statelor Unite’, a declarat Lavrov, într-un interviu acordat agenției de presă RIA Novosti, citată de Agerpres.

Rusia va sprijini orice decizie va fi luată de părțile siriene, a spus șeful diplomației ruse, adăugând că beligeranții trebuie singuri să se pună de acord, în baza cadrului stabilit de Consiliul de Securitate al ONU și a experienței coexistenței diferitelor grupări etnice, politice și religioase în Siria.

Principala chestiune din dosarul sirian este la ora actuală încetarea focului, a indicat Lavrov, amintind în acest context de armistițiul intrat în vigoare încă din 27 februarie în unele zone ale Siriei. În ultimele câteva zile, un acord de încetare a focului a început să acționeze în suburbiile capitalei siriene Damasc, în zona Ghouta orientală, precum și în provincia Latakia (vest).

După retragerea parțială a trupelor ruse din Siria, mass-media internaționale au informat că Rusia și SUA ar fi convenit cu privire la demisia lui Al-Assad și mutarea sa într-o terță țară, scrie newsru.com.

Kremlinul a dezmințit însă aceste informații, afirmând că ‘Rusia nu discută cu nimeni problema autodeterminării unor terțe țări, inclusiv a Siriei, nici prin canale diplomatice, nici de altă natură’, conform aceluiași canal media, potrivit Agerpres.

La mijlocul lunii aprilie, potrivit newsru.com, parlamentarul britanic David Davis, care efectuase recent o vizită la Damasc, unde se întâlnise cu Bashar al-Assad, declarase pentru The Independent că președintele rus Vladimir Putin i-ar fi dat asigurări acestuia că Rusia nu va lăsa ca guvernul sirian să fie învins în războiul civil cu opoziția. El a spus că l-a întrebat pe Al-Assad de ce Putin a dat ordin atunci să fie retrasă cea mai mare parte a contingentului de militari ruși din Siria? Președintele sirian ar fi răspuns că Rusia fusese criticată pentru obstrucționarea negocierilor de pace intersiriene. Și apoi, ca din întâmplare, ar fi adăugat: ‘Putin a promis că nu mă va lăsa să pierd’, scrie newsru.com.

• Hotnews: Generalul american Scaparrotti preia comanda trupelor NATO in Europa in plina schimbare a strategiei Aliantei 

Generalul american Curtis Scaparrotti preia miercuri comanda trupelor NATO in Europa, unde Alianta Nord-Atlantica a inceput o intarire militara fara precedent pe fondul cresterii tensiunilor cu Rusia si desfasoara nave pentru stoparea trecerii migrantilor prin Marea Egee, comenteaza AFP.

Scaparrotti, care -dupa serviciul in Afganistan – a condus pana in prezent trupele americane din Coreea de Sud, devine astfel al 18-lea comandant suprem al fortelor Aliantei Nord-Atlantice, post strategic inaugurat in 1951 de generalul american Dwight Eisenhower.

‘Ne aflam intr-un moment crucial’ pentru ca Europa ‘se confrunta cu amenintari si provocari strategice numeroase’, a rezumat situatia generalul Scaparrotti (60 de ani), in cursul audierii sale de catre Senatul american in aprilie. ‘O Rusie in plina recrudescenta vrea mai multa putere si dovedeste un comportament tot mai agresiv’, ‘terorismul constituie o amenintare imediata, asa cum lumea a putut fi martora in recentele tragedii la Bruxelles, Paris si Ankara’, iar ‘afluxul semnificativ al migrantilor si refugiatilor a provocat crize economice, demografice si umanitare care pun la incercare structura sociala a Europei’, explica el, citeaza Agerpres.

Generalul american va trebui sa continue linia predecesorului sau, generalul Philip Breedlove, ‘spunand si repetand europenilor ca trebuie sa faca mai mult’ pentru a-si stopa in cele din urma reducerea cheltuielilor pentru aparare, a subliniat Jan Techau de la institutul Carnegie Europe. Criza ucraineana din primavara 2014, care dureaza in pofida unei incetari a focului convenite intre rebelii prorusi si Kiev, a pus capat optimismului occidentalilor de a putea coopera cu Rusia, obligand NATO sa se lanseze intr-o ‘insistenta moderna’ fara precedent dupa sfarsitul Razboiului rece pentru o intarire militara substantiala a Estului.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dezvaluit in cursul saptamanii ca aceasta consolidare s-ar putea traduce prin desfasurarea sub forma de rotatie a patru batalioane (putand avea fiecare mai multe sute de oameni) cu echipamemtele asociate in Tarile baltice si in Polonia. In Est, mici baze logistice au fost instituite deja, fara a omite intarirea patrulelor aeriene si maritime, crearea unei forte foarte rapid desfasurabile si o multiplicare a exercitiilor.

SUA vor, de altfel, sa desfasoare ￯ prin rotatii succesive ￯ o brigada blindata in Europa de Est (4.200 de soldati) din februarie 2017 si prevad cvadruplarea in anul urmator, la 3,4 miliarde de dolari, a cheltuielilor lor destinate intaririi prezentei militare americane in Europa. Viitorul summit al NATO ￯ in doua luni, la Varsovia ￯ va fi ocazia ‘cimentarii acestor decizii’, a asigurat marti ministrul estonian al apararii, Hannes Hanso.

De asemenea, tarile membre ale NATO din sudul Europei sunt atente la evenimentele din Siria si Turcia, de unde au plecat anul trecut peste 850.000 de migranti spre Europa, si la coastele libiene, etapa a rutei migratorii subsaheliene. Ca raspuns la grava criza a migrantilor in Europa, NATO si-a trimis inca din martie sase nave de razboi in Marea Egee pentru a supraveghea si intercepta retelele de traficanti, operatiune foarte novatoare pentru Alianta.

NATO intentioneaza chiar sa mearga si mai departe, ‘transformand’ Active Endeavour ￯ alta misiune navala in Marea Mediterana, axata pe antiterorism ￯ pentru a-i permite sa coopereze mai bine cu flota Uniunii Europene care actioneaza impotriva traficantilor in largul coastelor libiene. In fata acestor interese strategice divergente in Est si in Sud, ‘principala provocare pentru Scaparrotti va fi sa pastreze unitatea Aliantei’, subliniaza Daniel Fiott, cercetator la Institutul de Studii Europene (VUB), cu atat mai mult cu cat presedintele rus Vladimir Putin ‘cauta in mod deliberat’ sa divizeze NATO, asa cum a remarcat chiar Curtis Scaparrotti, care avea ca misiune principala in Coreea de Sud sa-l tina la respect pe imprevizibilul lider nord-coreean Kim Jong-Un.

• Hotnews: Carter: Rusia incearca sa intimideze prin capabilitatile nucleare; NATO va apara tarile est-europene

Alianta Nord-Atlantica va consolida capacitatile militare pentru a apara statele est-europene de actiunile Rusiei, un stat care continua sa intimideze prin “capabilitatile nucleare”, afirma secretarul american al Apararii, Ashton Carter, potrivit Mediafax.

“Noi nu incercam sa tratam Rusia ca pe un inamic; dar nu va lasati inselati: ne vom apara aliatii, vom apara reglementarile internationale”, a declarat Ashton Carter in cursul ceremoniei pentru instalarea noului sef al Comandamentului european al NATO, Curtis Scaparrotti, care il inlocuieste pe generalul Philip Breedlove.

In opinia lui Ashton Carter, “cel mai ingrijorator aspect” este presupusa amenintare a Rusiei cu utilizarea armelor nucleare.

“Etalarea de catre Moscova a capabilitatilor nucleare ridica semne de intrebare privind angajamentul liderilor Rusiei in sensul stabilitatii strategice, referitor la respectarea normelor privind utilizarea armelor nucleare si asupra mentinerii prudentei in legatura cu armamentul atomic”, a adaugat seful Pentagonului.

“In ultimii 25 de ani nu a fost necesar sa avem ca prioritate activarea capacitatilor de disuasiune pe flancul estic al NATO, dar va trebui sa facem acest lucru acum, desi mi-as dori ca lucrurile sa stea altfel”, a subliniat Carter.

“Statele Unite vor continua sa astepte ca Rusia sa asume rolul unui partener constructiv, orientat spre avansarea relatiilor, nu spre izolare si spre trecut. Cele mai multe progrese pe care le-am facut impreuna de la sfarsitul Razboiului Rece le-am realizat alaturi de Rusia. Repet acest lucru: nu in detrimentul Rusiei, nu fara Rusia, ci impreuna cu Rusia. Vom mentine deschisa usa pentru Rusia. Dar decizia apartine Kremlinului”, a insistat secretarul american al Apararii, conform ziarului The New York Times.

Generalul Curtis “Mike” Scaparrotti a fost instalat marti in functiile de comandant NATO in Europa si de sef al Comandamentului american in Europa.

• EVZ: PUTIN răspunde AGRESIV după ce NATO a anunţat că îşi va CONSOLIDA prezenţa în Letonia, Estonia, Lituania şi Polonia. Armata Rusiei îşi mută trei NOI DIVIZII la frontiera DE VEST Rusiei. ESTE vorba de 30.000 de SOLDAŢI

Ministerul Apărării va crea două divizii noi în districtul militar Vest şi o divizie în districtul militar Sud, pentru a contracara creşterea capacităţilor NATO la frontierele Federaţiei Rusiei, a declarat miercuri ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu.

„Ministerul Apărării a adoptat o serie de măsuri pentru contracararea creşterii forţelor NATO în imediata apropiere a frontierelor ruse”, a indicat Şoigu, azi, într-o reuniune a ministerului.

Astfel, două noi divizii vor fi desfăşurate până la sfârşitul anului la frontiera de vest a Rusiei şi una în sudul ţării, scrie TASS, citată de Agerpres.

La ora actuală se desfăşoară măsuri pentru amenajarea bazelor, unde vor fi instalate aceste trei noi structuri, a mai spus generalul.

Ministrul anunţase încă în ianuarie crearea a trei noi divizii în vestul Rusiei.

Mai târziu s-a aflat că o unitate motorizată va fi desfăşurată la Rostov pe Don (în sud, nu departe de graniţa cu Ucraina, not.red.), iar altele două în regiunile Smolensk (vest) şi Voronej (sud-vest).

Fiecare din cele trei divizii, aşa cum s-a anunţat anterior, va avea aproximativ 10.000 de persoane în componenţa sa, potrivit TASS.

Această nouă declaraţie a lui Şoigu survine după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat o consolidare a capacităţilor Alianţei în Est, care s-ar putea traduce prindesfăşurarea sub formă de rotaţie a patru batalioane (putând avea fiecare mai multe sute de oameni) cu echipamentele asociate în ţările baltice (Estonia, Letonia şi Lituania) şi în Polonia, conform relatării AFP.

SUA vor, de altfel, să desfăşoare – prin rotaţii succesive – o brigadă blindată în Europa de Est (4.200 de soldaţi) din februarie 2017 şi prevăd creşterea de patru ori în anul următor, la 3,4 miliarde de dolari, a cheltuielilor destinate întăririi prezenţei militare americane în Europa.

• Hotnews: FOTO Blindate SUA ce intrau in R. Moldova pentru un exercitiu militar, intampinate cu proteste anti-NATO la frontiera

Militari ai armatei Republicii Moldova si ai SUA vor participa, in perioada 3 mai – 20 mai 2016, la exercitiul “Dragon Pioneer 2016”, desfasurat, in premiera, in Republica Moldova, informeaza Radio Chisinau.

Marti dimineata, autovehiculele americane au intrat in Republica Moldova, ele fiind intampinate de protestatari din partidul socialistului pro-rus Igor Dodon. Opozitia pro-rusa avertizase anterior ca va protesta fata de exercitile militare.

Acestia aveau pancarte impotriva Aliantei Nord Atlantice si au scandat “Afara NATO”, noteaza Agora.md.

Un alt grup de persoane din Ungheni au venit sa-i sustina si sa le transmita “Bun venit”, informeaza Deschide.MD.

In Piata Marii Adunari Nationale din Chisinau va avea loc o expozitie in care vor putea fi vazute 36 de unitati de tehnica militara ce vor fi utilizate in cadrul exercitiului americano-moldovean.

Aplicatiile, la care vor fi antrenati 198 de militari ai Regimentului 2 Cavalerie al SUA si 165 de militari din Batalionul Geniu, Batalionul 22 de mentinere a pacii, precum si din brigazile 1, 2 si 3 ale Armatei moldovene, au ca scop instruirea comuna a subunitatilor de geniu si cresterea nivelului de interoperabilitate dintre cele doua armate, potrivit Radio Chisinau.

In cadrul “Dragon Pioneer 2016” vor fi utilizate 58 de unitati de tehnica din dotarea armatei SUA, dintre care 11 masini de lupta si asigurare de lupta (geniu), 18 masini de manevra HMMWV, 29 masini de transport, medicale, geniu. Armata de peste Prut va participa cu 40 de masini de geniu si asigurare.

• Gandul.info: Rusia trimite bombardiere în Crimeea

Rusia a trimis în Crimeea zece bombardiere şi avioane de atac din cadrul Flotei sale a Nordului pentru o nouă serie de exerciţii militare, a relatat miercuri publicaţia ucraineană Zerkalo Nedeli în pagina sa electronică, citată de ştiri.tvr.ro.

Avioanele  care fac parte din flotila aviaţiei maritime au fost desfăşurate pe aeroportul militar din  Saki. Acestea urmează să participe la mai multe exerciţii de tehnici de decolare şi aterizare pe portavioane sau pe puntea unor nave militare de mare capacitate.

Decizia Rusiei vine în contextul în care Moscova consideră că infrastructura militară NATO se apropie foarte mult de graniţele Rusiei şi reprezintă un motiv serios de îngrijorare.

Serviciul de presă al Flotei Rusiei din Marea Neagră, cu baza la Sevastopol, a confirmat că este vorba de  zece bombardiere Su-33 şi avioane de atac Su-25UTG care după o perioadă de pregătire, vor începe exerciţiile de antrenament la complexul NITKA, creat special pentru piloţii avioanelor de punte.

Militarii ruşi au început deja, pe aeroportul militar Djankoi, din nordul Crimeei, antrenamente de simulare a capturării unor importante obiective militare şi civile la sol. Publicaţia ucrainiană scrie că, de fapt, aceste exerciţii ale piloţilor ruşi vizează capturarea celor mai mai importante facilităţi militare şi civile aflate în regiunile din sudul Ucrainei.

Pe de altă parte, autorităţile americane şi-au exprimat, din nou, îngrijorarea în legătură cu posibilitatea instalării de arme nucleare ruseşti în Crimeea anexată, după cum a afirmat  de stat american pentru controlul armamentului şi securitatea internaţională, Rose Gottemoeller, afirmă agenţia de presă ucraineană  Ukrinform.

• Hotnews: Rusia ameninta ca va contracara sistemele antiracheta din Romania

Moscova este “extrem de preocupata” de instalarea sistemelor antibalistice NATO in Romania si Polonia, care sunt interzise prin Tratatul privind Fortele nucleare intermediare (INF), anunta Ministerul rus de Externe, avertizand ca Rusia va lua masuri pentru a se apara, potrivit agentiei Sputnik, preluata de Mediafax.

“Suntem extrem de preocupati in legatura cu sistemele antiracheta americane instalate in Romania si in viitor in Polonia, care sunt interzise prin Tratatul fortelor nucleare intermediare”, anunta Ministerul rus de Externe, intr-un raport anual de evaluare.

“In mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice in Europa are rolul contracararii Rusiei“, precizeaza diplomatia rusa.

“Moscova intentioneaza sa ia toate masurile necesare pentru garantarea securitatii”, subliniaza MAE rus.

Rusia a avertizat de mai multe ori ca elementele antiracheta care urmeaza sa fie instalate la Deveselu reprezinta incalcari ale Tratatului fortelor nucleare intermediare (INF), cerand Romaniei si SUA sa constientizeze “responsabilitatea” montarii acestor sisteme si sa renunte la plan “cat nu este prea tarziu”. In martie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma ca sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu raza medie si lunga de actiune – sisteme interzise prin Tratatul fortelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemultumiri privind presupuse incalcari ale Tratatului de catre Rusia.

Acordul Fortelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA si URSS in 1987 si intrat in vigoare pe 1 iunie 1988, obliga ambele parti sa distruga toate rachetele balistice si de croaziera cu raze de actiune cuprinse intre 500 si 5.500 de kilometri. Ca reactie la acuzatiile Moscovei, Presedintia Statelor Unite a comunicat in mai multe randuri ca sistemul american de aparare antiracheta care va fi amplasat in Romania nu incalca Tratatul fortelor nucleare intermediare (INF).

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice in Romania si Polonia reprezinta o sursa de tensiuni cu Moscova. Rusia considera ca sistemele militare sunt indreptate impotriva sa, desi Alianta Nord-Atlantica a dat asigurari ca sunt vizate capacitatile balistice ale unor tari precum Iranul si Coreea de Nord.

Baza antiracheta de la Deveselu (judetul Olt) a devenit functionala in 18 decembrie 2015. Dupa inaugurarea sistemului din Romania, Ministerul rus de Externe a transmis: “Am exprimat in mod repetat pozitia si evaluarile privind planul sistemului antiracheta al SUA si am notat ca proiectul intra in contradictie cu masurile de consolidare a securitatii si stabilitatii internationale. Cu toate acestea, Statele Unite si aliatii continua sa lucreze la acest program destabilizator si periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai putin credibile. Pe 18 decembrie 2015 au fost finalizate lucrarile de constructie la Deveselu, in Romania. Dupa fixarea si testarea echipamentelor, baza va intra in faza de pregatire operationala in prima jumatate a anului 2016. Instalatii de lansare MK 41 (Aegis) sunt utilizate pentru acest sistem antiracheta. (…) Acest lucru ne permite sa consideram prezenta lor o incalcare a prevederilor Tratatului INF de catre Statele Unite”.

Pe fondul acuzatiilor formulate de Rusia de nenumarate ori in ultimul an, Presedintia Statelor Unite a dat asigurari ca sistemul american de aparare antiracheta care va fi amplasat in Romania nu incalca Tratatul fortelor nucleare intermediare (INF). Insa presedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lasat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat ca Rusia va consolida capacitatile nucleare strategice ca reactie la sistemele antiracheta instalate de Statele Unite in Europa de Est, precizand ca armata rusa a dezvoltat armament care poate distruge orice instalatie antibalistica. “Rusia va lua masuri de retorsiune in sensul consolidarii capacitatilor fortelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antiracheta. Am spus de la inceput ca vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricaror instalatii antibalistice“, declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie 2015. Potrivit liderului rus, pretextele conform carora sistemele antiracheta din Europa de Est ar viza amenintarile balistice din partea Iranului si Coreei de Nord ascund adevaratele intentii ale Statelor Unite, de a dobandi superioritate militara. “Adevaratul scop este neutralizarea potentialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei si al aliatilor ei”, a subliniat Vladimir Putin.

Presedintele Rusiei a atras atentia ca extinderea sistemului antiracheta al Statelor Unite in Europa de Est reprezinta o amenintare la adresa capacitatilor nucleare ruse, exprimand preocupare ca infrastructura ofensiva a NATO se apropie de frontierele ruse si evocand un scenariu “foarte periculos”.

Statele Unite si NATO au explicat de mai multe ori ca elementele antiracheta instalate in Europa nu sunt indreptate impotriva Rusiei, avand rolul de a contracara amenintari provenind din tari care nu se conformeaza reglementarilor internationale, precum Iranul si Coreea de Nord.

Departamentul american al Apararii a anuntat in 2014 ca va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antiracheta pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandarilor de reconfigurare a dispozitivului de aparare. Michael Gilmore, director in cadrul Pentagonului responsabil de Teste operationale si evaluarea dispozitivelor de aparare, a recomandat Agentiei americane pentru Apararea Antiracheta reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, dupa o serie de teste esuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antiracheta va fi luata in functie de rezultate. Cele patru locatii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) si Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de aparare antibalistica opereaza cu interceptoare terestre (fixe si mobile) si maritime, capabile sa lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu raza scurta, medie si lunga de actiune inainte de a intra in spatiul aerian si in zona teritoriala a Statelor Unite. Cel putin 13 sisteme terestre de interceptare antiracheta exista pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) si Vandenberg (California). Pana in anul 2017, in vestul SUA vor exista in total 44 de rampe de interceptoare antiracheta.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu raza scurta si medie de actiune. In prezent, exista cel putin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patruland in Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmeaza sa fie utilizate in planul de creare a unui “scut antiracheta” NATO in Europa, scopul declarat fiind contracararea amenintarilor reprezentate de tari precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmeaza sa fie instalate la baza de la Deveselu (Romania) si in Polonia. O alta componenta a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

• Gandul.info: Rusia: NATO construieşte o ”linie de confruntare” în Marea Neagră

Alianţa Nord-Atlantică tratează Rusia ca fiind o “ameninţare” şi construieşte o “nouă linie de confruntare” în zona Mării Negre, acuză Administraţia de la Kremlin, în contextul în care NATO a trimis două avioane F-22 Raptor, invizibile pe radar, la baza de la Mihail Kogălniceanu.

“Alianţa Nord-Atlantică creează o nouă linie de confruntare în zona Mării Negre, legitimând-o prin presupusa ameninţare rusă”, a transmis Misiunea permanentă a Rusiei la NATO.

“Rusia va lua toate măsurile necesare pentru neutralizarea ameninţărilor”, a atras atenţia reprezentanţa rusă la NATO.

NATO tratează Rusia ca fiind o “ameninţare”, deşi Rusia vrea relaţii bune cu toată lumea, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

“Dacă este să vorbim despre cine reprezintă o ameninţare pentru cine, cred că nu ar trebui să uităm ce am auzit în ultimii ani din partea NATO: liderii Alianţei consideră Rusia ameninţare”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.