Articole din categoria: Turcia

Chiar dacă fără o declarație formală, Erdogan a declarat război Europei! Altfel de război; Erdogan nu a adus tunuri și tancuri împotriva Europei, ci armate de refugiați. Refugiați sprijiniți logistic de armata turcă! Pentru că actualii conducători ai Europei suferă de orbire (dacă nu e cumva o afecțiune mintală), ei nu văd acest război! Ursula crede că, dacă-i mai dă 500 milioane lui Erdogan, gata, a rezolvat problema. Sprijinită, bineînțeles, de cohorte de ONG-uri pacifiste care vor să fie bine și pace în lume.

Armistițiul e, în orice caz, fragil și greu de crezut că va ține mult. Fragilizată este și poziția lui Erdogan în Turcia și, pentru prima oară, scenariul prăbușirii sale, evocat recent, profetic, de IPS Neofit, pare realist. Și, tot pentru prima oară, având în vedere politica ofensivă, pe mai multe fronturi (Siria, Libia, frontiera cu Europa/Grecia), dar și „succesul” de a-și fi iritat absolut toți aliații (incompatibili între ei, de altfel), de la Rusia la SUA, nu poți să nu te gândești și la profețiile Sfântului Paisie despre conflictele fatale în care se va angrena Turcia.

În acest context a avut loc acest șantaj deloc subtil din partea lui Erdogan: eliberarea a zeci de mii de imigranți, dintre care mulți, după cum se vede din zonele de la granițele Greciei, nu sunt deloc străini de știința insurgenței și care ar avea și gaze lacrimonege turcești, împinși efectiv spre Europa pentru a forța mâna NATO și UE în a sprijini planurile turcești din Idlib, Siria. În orice caz, imigranții nu sunt doar din Siria, ci și din Afganistan sau Pakistan, iar turcii nu și-au ascuns deloc intențiile – făcând traseul acestora chiar la televiziunea lor de stat!

Așadar, rușii și turcii se află în conflict militar în provincia Ildib din Siria. Pierderile armatei turcești sunt provocate, cel mai probabil, de aviația rusă. Deocamdată, însă, niciuna din părți nu acuză oficial cealaltă de agresiune militară. Pentru că dacă ar face-o, ar deveni casus belli între Turcia și Rusia. Erdogan declară regimul din Damasc inamic, tocmai pentru a nu face asta cu Rusia. 

Președintele Iranului, Rouhani, a reacționat față de asasinarea generalului Soleimani invocând o și mai hotărâtă rezistență față de „expansionismul american” și răzbunare: “Martiriul lui Soleimani va face ca Iranul să fie și mai hotărât să reziste expansionismului Americii și să apere valorile noastre islamice. Fără niciun dubiu, Iranul și alte state din regiune care caută libertatea se vor răzbuna”. Ministrul de externe iranian, Javad Zarif, a denunțat ceea ce el a numit un „act de terorism internațional”.

Sfanta Sofia, vechea catedrala crestina din Istanbul, nu va mai redeveni niciodata o biserica, a spus presedintele turc Erdogan comentand furios recentul atentat din Noua Zeelanda. 

Muftiatul Cultului Musulman din România abandonează proiectul Marii Moschei din Bucureşti, pe motiv că nu mai sunt fonduri. Muftiul Iusuf Murat a declarat, pentru TVR, că Marea Moschee de la Bucureşti nu se mai face.

Adjunctul Ministrului Apararii din Grecia a afirmat ca Grecia si Turcia se afla intr-un “razboi nedeclarat” in Egea. Declaratia oficialului a fost facuta ca o reactie la indepartarea unui steag al Greciei de pe o insula din Marea Egee, dupa cum pretinde Ankara.

A se retine faptul ca nici cele mai pro-occidentale surse mediatice nu afirma faptul ca atac chimic din Siria ar fi fost declansat cu certitudine de Assad. Chiar daca exista numeroase probe in acest sens, cum se arata si in editorialul din Gandul.info, ramane o intrebare simpla si esentiala: ce ar castiga Assad din asa ceva? Ce ar castiga Assad dintr-un atac izolat, o singura lovitura, cu 100 de victime, cand tocmai ca situatia parea sa se fi transat in favoarea lui, pana si SUA renuntand oficial la obiectivul inlaturarii acestuia? Cand Assad parea ca e oficial recunoscut ca parte a solutiei din Siria?

Euroforic, vorba domniei sale, preşedintele României nu îndrăzneşte să spună că, în spatele perdelei de cuvinte bombastice, nu vede nimic. Nu îndrăzneşte să spună – dacă tot s-a decis să spună ceva – că “ritmuri şi la intensităţi diferite, acolo unde este necesar” e echivalentă mecanicului “două viteze”. Entuziasmul lui Klaus Iohannis merge până la a-şi asuma un eşec colectiv ca pe o victorie personală.

Crucea şi semiluna – Sultanul defineşte taberele. Dacă referendumul din 16 aprilie îi va da puteri depline şi timp încă 12 ani – ceea ce e foarte posibil – va avea mijloacele de a-şi împlini marele vis: de lider al lumii musulmane.

„Ca naţiune, noi vom lupta până la capăt nu doar împotriva atacurilor armate comise de grupări teroriste şi de forţele din spatele acestora, dar şi împotriva atacurilor economice, politice şi sociale orchestrate de aceste forţe. Ei încearcă să provoace haos, să-i demoralizeze pe oameni şi să ne destabilizeze naţiunea cu aceste atacuri abominabile împotriva civililor… Noi ne vom menţine calmul, vom sta mai aproape unii de alţii şi nu vom ceda teren în faţa unor asemenea jocuri murdare”, a spus liderul de la Ankara.

Preşedintele turc face declaraţii şocante. Tayyip Erdogan acuză coaliţia antiteroristă – condusă de americani – că nu îşi respectă promisiunile şi că susţine grupările teroriste din Siria, inclusiv pe luptătorii ISIS şi miliţiile kurde.

Primul lucru la care se gândește lumea din presă când vorbește de grozăvia de la Ankara, este atentatul de la Sarajevo din 1914 care e considerat de mai toți istoricii pretextul primului război mondial. Deci moartea unui ambasador e egală cu moartea unui prinț moștenitor. Dacă un ambasador ține loc de prinț moștenitor, e ca în publicitate, unde se supralicitează galopant definiția mai nouului, mai multului, mai unicului până ajungem la Hunger Games.

Să remarcăm degradarea gravă a politicii românești care tinde să fie tot mai mult sfâșiată artificial în pro-americani și pro-ruși. Efectele sunt devastatoare căci niciun subiect nu mai poate fi discutat fără să nu fie invocate pretinse conivențe cu Rusia și Putin, complicități și comploturi antioccidentale. Orice formă de conservatorism cultural, orice recurs la libertatea religioasă tinde să fie discreditate prin asocierea lor abuzivă cu politica rusească. În plus, valorile occidentale sunt asimilate tendențios progresismului à outrance, aruncând în uitare, dacă nu interzicând pur și simplu, orice referință la reperele intelectuale ale conservatorismului occidental. Să nu mai vorbim de efectele produse la Chișinău, acolo unde s-a produs o divizare periculoasă a societății, care numai luptă pentru democrație nu se poate numi.

Fethullah Gulen, clericul musulman ce locuieşte în SUA şi este acuzat de autorităţile turce că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat din luna iulie, este convins că preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, este adevăratul responsabil pentru lovitura de stat eşuată, relatează Reuters.

Digi24: 50 de morți în Turcia, după ce o bombă a explodat la o nuntă Cel puțin 50 de persoane au murit, iar aproape 100 au fost rănite, sâmbătă seara, într-o explozie produsă la o nuntă în Gaziantep, în sudul …

O altă sursă a declarat pentru EurActiv.com că relaţiile dintre SUA şi Turcia, în urma loviturii de stat, s-au deteriorat într-o măsură aşa de mare încât Washingtonul nu ar mai avea încredere în Ankara pentru a găzdui aceste arme. Armele nucleare ar fi mutate la baza aeriană de la Deveselu din România, a mai precizat sursa citată.

O noutate absolută se va produce curând, când o înţelegere Rusia-Turcia în chestiunea Siriei, va răsturna realitatea pe care o ştim şi va face din Erdoğan un aliat al lui Bashar Al-Assad. Răsucire nu imposibilă moralmente, dacă ne gândim că, până în august 2011, başbakanul de atunci i se adresa preşedintelui sirian cu apelativul “fratele meu”.

Erdogan nu poate sa se limiteze azi la a executa doar pucistii, pentru ca intregul esafodaj pe care isi sprijina el puterea sta pe echilibrul intre concurentii lui. E destul de usor de banuit ca acum nu aresteaza doar pe cei direct implicati, ci incearca sa profite de dezastru ca sa loveasca fara prejudicii in toate retelele concurente. Taie deci la gramada citind de pe listele pe care le avea deja militari, gulenisti, opozitie, presa, oricine poate fi taiat fara sa atraga suspiciuni prea mari, de unde si numarul destul de semnificativ de arestari si relatia lor destul de vaga cu operatiunile rebele din weekend. Nu face insa decat sa slabeasca Turcia, lovind fara discriminare sau discernamant in inamicii politici doar pentru ca ii sunt inamici politici si slabind astfel structurile de forta ale statului turc pana in punctul in care el insusi este extrem de vulnerabil in fata agentilor din afara care sunt, dupa cum i-au demonstrat-o in Siria si nu numai, mult peste calibrul lui si care vor actiona din ce in ce mai agresiv in perioada urmatoare pentru destabilizarea Turciei si aruncarea ei intr-un razboi civil ce o va sterge de pe harta puterilor militare si diplomatice regionale.

Primul explicatie: complotistii au fost cu adevarat incompetenti. A doua: Erdogan a stiut de complot, dar l-a lasat sa se dezvolte pentru a-i cunoaste pe toti cei implicati, si astfel s-ar explica rapiditatea arestarilor. A treia explicatie: teoria conspiratiei (Erdogan a inscenat totul pentru a avea posibilitatea de a epura armata si serviciile secrete).

Lovitura de stat pusă în practică de o parte a armatei turce a eşuat, a anunţat prim-ministrul turc Binali Yildirim, precum şi serviciul de informaţii al Turciei, însă pe străzi situaţia era încă haotică sâmbătă dimineaţa, existând încă ciocniri între miile de protestatari pro-Erdogan şi Poliţie pe de o parte şi militarii angajaţi în tentativa de lovitură de stat pe de altă parte, mulţi dintre aceştia predându-se însă.

Într-o scrisoare adresată lui Vladimir Putin, preşedintele Turciei şi-a exprimat „simpatia şi a transmis condoleanţe” familiei pilotului ucis în noiembrie anul trecut, atunci când un avion de vânătoare Su-24 care participa la operaţiunile ruseşti din Siria a fost doborât de avioanele F-16 ale armatei turce.

ActiveNews: Catedrala Sfânta Sofia din Istanbul transformată în moschee pe perioada Ramadanului. MAE de la Atena: Este un act provocator! Începând de luni [6 iunie n. C.Or.], timp de 30 de zile, pe perioada Ramadanului, Catedrala Sfânta Sofia din Istanbul …

B1TV: Ceremonie grandioasă în Turcia la 563 de ani de la cucerirea Constantinopolului de către imperiul otoman (VIDEO) Ceremonie grandioasă în Turcia la 563 de ani de la cucerirea Constantinopolului de către imperiul otoman. La eveniment au fost un milion …

Alianta Nord-Atlantica va consolida capacitatile militare pentru a apara statele est-europene de actiunile Rusiei, un stat care continua sa intimideze prin “capabilitatile nucleare”, afirma secretarul american al Apararii, Ashton Carter.

La adapostul acestei transformari a societatilor in transee, baricade si brigade culturale, sistemul real de putere, increngatura serviciilor secrete, gruparilor economice corporate, fratiilor de toata mana si specia isi dezvolta si perfectioneaza agenda, in timp ce populatia se ia la bataie cu partea vizibila si cea mai lipsita de influenta a sistemului – politicul. Asa se face ca, in acelasi timp in care ne smulgem caciulile pe baza de refugiati, treptat si perseverent, ne vedem cu totii deprivati de drepturi civice si sociale, libertati politice, in numele “sigurantei” si “securitatii”.

Deosebit de importanta este intelegerea dintre presedintele Obama si Putin din urma cu doua sau trei saptamani, in urma careia au convenit ca perpetuarea conducerii lui Erdogan este intolerabila si ca acesta ar trebui eliminat de la putere inainte de a declansa un razboi mai larg. La momentul actual, atat armament american, cat si rusesc intra in Turcia cu scopul de a grabi plecarea dictatorului. In acelasi timp, se stabilesc contacte cu partidele politice, cu principalii generali ai armatei turce si cu altii pentru a ajuta la indepartarea acestuia. Nationalistii turci se intorc si ei impotriva lui Erdogan.

Hotnews: Erdogan: Ne-a fost oferit un teren in Bucuresti pentru construirea unei moschei / Iohannis: S-a ajuns in faza solicitarii autorizatiei de constructi; chestiunea e de competenta primariei Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri, intr-o conferinta de presa comuna …

. Starea de asediu internă s-a transformat de curând, la fel de imperceptibil şi de brutal, totuşi, în stare de asediu europeană. Apar frontiere şi noi ziduri de protecţie peste tot în Europa. Deja 10 state din 26 ale spaţiului Schengen au reintrodus controale temporare sau permanente la frontiere.

Sâmbătă, Arabia Saudită și Turcia au anunțat că saudiții vor trimite avioane de luptă în sudul Turciei pentru a pregăti o eventuală invazie terestră a Siriei. Cele două țări sunt acuzate de Rusia că sunt principalele susținătoare ale Statului Islamic. Vineri, premierul rus Dmitri Medvedev declarase că în cazul în care forțe saudito-turce vor intra în Siria, s-ar putea declanșa al treilea război mondial.

România figurează pe locul al doilea într-un top al ţărilor percepute drept inamice ale Rusiei de către analiştii agenţiei ruse Regnum – pe primul loc găsindu-se Ucraina, ţară în care se desfăşoară un război civil în urma intervenţiei militare a Moscovei. Ungaria, Bulgaria şi Grecia sunt considerate prietenoase faţă de Rusia.

Ceea ce trebuie deci luat aici în considerare este faptul că marile puteri se confruntă adesea pe teritoriul altora și pe cheltuiala (de resurse și de vieți omenești) a statelor mai mici. În anii ‘60-‘70 ai secolului trecut, URSS și SUA s-au confruntat militar ani în șir, dar nu pe teritoriul lor, ci pe acela al Vietnamului. Prea puțin a contat pentru vietnamezi că erau de partea „bună” (în Sud) sau de cea „rea” (în Nord). Dezastrul a fost total, în ambele părți și pentru toată populația. Mai mult, el s-a extins în Cambodgia și Laos, state vecine. Pentru statele mici, este mai important ca teritoriul lor să nu fie teatru de război (conflictul să nu se desfășoare pe teritoriul lor sau la granițele lor) decât să fie de partea „bună” a frontului.

Numeroase organizatii teroriste islamiste au fost nascute cu concursul si, uneori, cu sprijinul direct al tarilor occidentale sau/si membre NATO. Obiectivul pentru asemenea masinatiuni este intarirea dominatiei in zone sensibile ale lumii. Este vorba despre un lant de complicitati si interese imperiale care vizeaza controlul resurselor si ascendentul geopolitic.

Institutia actioneaza ca o masinarie economica ce zdrobeste copiii intre angrenajele sale. Poate fi totusi afirmat ca departamentul social din Norvegia este mult mai neindurator decat cel german. Motivul pentru aceasta este bineinteles profitul obtinut de pe urma acestei masinarii, deoarece statul plateste 2.5 milioane de coroane norvegiene (325.500 de dolari) pentru fiecare copil luat de Barnevernet. In consecinta, mii de ofiteri angajati ai institutiei sunt platiti gratie copiilor rapiti. Si cand luam in considerare si faptul ca autoritatile Protectiei Copilului primesc un bonus de 150.000 de coroane per copil, puteti intelege de ce confiscarea copiilor a devenit atat de atragatoare. Organizeaza pana si un festin pentru fiecare copil rapit.