PRODUSE DE CALITATE INFERIOARA PENTRU PROSTII EUROPEI. Grupul de la Visegrad contesta practica discriminatorie a unor companii occidentale care trimit pe piata locala produse de calitate inferioara/ IN ROMANIA, LACTATELE, BRANZETURILE SI OUALE COSTA MAI MULT CA IN GERMANIA

• ActiveNews: Cehia s-a săturat să fie pubela de gunoi a Europei și va presa UE pentru alimente de calitate mai bună

Cehia va presa Uniunea Europeană să interzică vânzarea de alimente de calitate inferioară în Europa de Est sub același branduri sub care sunt comercializate produse mai bune în Occident, a declarat ministrul Agriculturii, Marian Jurecka, transmite Reuters, citat de News.ro.

 Autoritățile din Cehia se alătură astfel celor din Slovacia și Ungaria, care afirmă la rândul lor că firmele multinaționale de alimente vând produse de o calitate mai proastă în țările mai sărace și mai puțin competitive din est.

„Cu unele produse suntem de fapt pubela de gunoi a Europei”, a spus Jurecka.

Asociațiile de consumatori din Cehia s-au plâns de mult timp de calitatea inferioară a alimentelor vândute de companii mari, dar până în prezent nu au avut pârghii legale, întrucât astfel de vânzări sunt legale în UE dacă pe ambalaje sunt trecute toate ingredientele.

Jurecka a spus că a comandat un studiu privind calitatea alimentelor, care se va încheia în iunie. Datele obținute, împreună cu date din Slovacia și alte țări, vor fi folosite ulterior pentru a cere schimbarea reglementărilor din UE. Și alte produse, precum detergenții, vor fi incluse.

„Scopul nostru principal este de a schimba legislația UE, astfel încât dacă un produs are același producător, același ambalaj și aceleași specificații, astfel că la prima vedere este același produs, să conțină aceleași ingrediente”, a declarat Jurecka, fără să dea exemple.

Un studiu efectuat în 2015 de Universitatea de Chimie și Tehnologie arată că iaurtul, cafeaua instant, margarina și o parte din carnea procesată comercializată în Cehia au fost produse din ingrediente diferite.

Alimentele sunt cu circa 25% mai ieftine în Cehia față de Germania, potrivit Eurostat. Acest fapt reflectă parțial costurile și standardele de viață locale mai mici.

Cehii călătoresc însă deseori în străinătate pentru a cumpăra produse de calitate mai bună.

Jurecka a spus că produsele trebuie să respecte aceleași standarde de calitate pe piața unică a UE.

„Dacă este piață unică, atunci să avem acces la aceeași calitate a produselor, dacă arată la fel, pentru toți consumatorii”, a arătat el.

Companiile afirmă că se adaptează la gusturile locale prin folosirea unor rețete variate.

Jurecka a respins argumentul, subliniind că timp de secole toate țările din Europa Centrală au făcut parte din același imperiu.

„Nu cred că cehii și austriecii au gusturi atât de diferite. Dacă te uiți la meniul nostru, datorită Imperiului Austro-Ungar avem gusturi similare”, a spus el.

• Hotnews: 

VIDEO INTERVIU Aceleasi branduri de alimente, calitate mai scazuta in Europa Centrala si de Est? Ministru adjunct din Cehia: Cautam aliati in Romania pentru a combate aceasta practica

Autoritatile din Cehia cauta aliati in Romania si in alte state care au aderat recent la Uniunea Europeana pentru a combate practica unor branduri internationale de a vinde produse de calitate mai slaba in Europa Centrala si de Est in comparatie cu produsele similare din Europa de Vest, a declarat ministrul adjunct al Agriculturii din Cehia, Jiri Sir, intr-un interviu video acordat HotNews, la Praga.

Ofciali din Cehia, Slovacia, Ungaria si Bulgaria au reclamat, de-a lungul timpului, faptul ca produse vandute in aceste tari sub branduri internationale sunt de calitate mai slaba decat produsele similare vandute in Europa de Vest.

Cehii au invocat si un studiu efectuat de Universitatea Ceha de Chimie, in care se arata ca anumite produse internationale au compozitii diferite in Cehia fata de cele din Germania. Cu toate acestea, demersurile facute la Comisia Europeana nu au dat dreptate autoritatilor cehe.

Ministerul Agriculturii de la Praga nu s-a lasat, insa, si a demarat deja un nou studiu, care sa aduca, eventual, dovezi in sustinerea teoriei calitatilor diferite ale acelorasi branduri.

“Da, cauatm aliante. Odata ce vom avea rezultatele, le vom prezenta in Grupul Visegrad Plus, inluzand Romania, Bulgaria, Slovenia. (…) Suntem putin nemultumiti de situatia din Uniunea Europeana, ca nu am primit nicio reacte pozitiva la cererea noastra, dar poate este din cauza faptului ca nu am explicat mai bine despre ce este vorba” – a spus ministrul adjunct al Agriculturii din Cehia, Jiri Sir, in interviul pentru HotNews.

HotNews.ro: Spuneti-mi va rog despre diferentele de calitate dintre produsele acelorasi branduri, in Cehia si in tari din Europa de Vest.

Jiri Sir: Ceea ce am vazut, de-a lungul unei lungi perioade este situatia in care, in Cehia, produse vandute de anumite companii sub anumite branduri sunt diferite in ceea ce priveste caliatea sau compozitia fata de produsele similare vandute de regula in tarile vest-europene. Nu sunt toate produsele. Conform unei cercetari facute in Cehia si Geramania, de exemplu, o treime dintre produsele de acelasi brand sunt de calitate inferioara in Cehia.

HotNews.ro: In calitate de consumator ati observat dumneavoastra aceasta diferenta in piata?

Jiri Sir: Da, absolut. Eu am trait in Belgia si in Europa de Vest timp de 10 ani, asa ca eu cred ca pot comenta despre cum este sa cumperi produse in Europa de Vest si cum este sa cumperi in Europa Centrala si de Est. Si, in mod clar, vezi rezultatele, le simti. Ni s-a spus ca este ca urmare a preferintelor si gusturilor consumatorilor, dar cand vorbesc cu familia mea, cu colegii mei, nimeni nu vrea aceste produse de calitate inferioara.

HotNews.ro: Ne puteti da unele exemple?

Jiri Sir: Da. Avem un studiu al Universitatii Cehe de Chimie, dar pregatim, de asemenea, studii mai complexe. Vrem sa facem o cartografiere a produsele vandute in Cehia si in jurul Cehiei si pregatim o licitatie publica, in aceasta perioada, pentru ca ne dorim sa facem acest studiu intr-un mod corect, pentru a nu putea sa ne spuna nimeni: “Uite, ati vrut sa aveti anumite rezultate, noi o sa punem pe altcineva sa faca cercetari”. Nu se poate asa. Pregatim o licitatie publica si aceasta va desemna o companie sau un consortiu de firme care sa faca o cercetare destul de substantiala asupra calitatii, compozitiei si a preturilor produselor din Cehia.

Din rezulatele pe care le-am vazut pana acum, de exemplu in cazul unei margarine, continutul de grasime este de 60% in Cehia, iar in Germania este de 70%.

Mai sunt si diferite bauturi racoritoare, o categorie de produse in care calitatea inferioara este foarte des intalnita, in Cehia aceste produse contin zahar, dar si fructoza, glicozide steviolice, pe cand in Germania au numai zahar.

M-ati intrebat in calitatea mea de consumator, nu de ministru-adjunct al Agriculturii. Pot sa va spun ca anul trecut am cumparat o bautura racoritoare si nu mi-a placut gustul. Imediat am intors sticla si am vazut compozitia si nu avea zahar. Eu beam acest produs sin Europa de Vest si avea zahar si imediat am observat diferenta mare intre gusturi. Eu sunt convins ca nu este vorba de preferintele consumatorilor cehi.

In alte cazuri, sotia mea s-a infuriat cand a cumparat conserve de pește (in Cehia), pentru ca in Europa de Vest primesti pește de calitate. Ce primesti aici sunt numai bucățele mici de peste si nu poti sa le gatesti.

HotNews.ro: Domnule ministru-adjunct, care sunt butoanele pe care le va apasa guvernul ceh, in tara dumneavoastra si la nivel european? Care sunt procedurile?

Jiri Sir: Trebuie sa discutam butoanele corecte pe care sa le apasam, pentru ca la nivel european, Comisia Europeana nu a actionat pana acum. Cand am ridicat aceasta problema la nivel european, am auzit de fiecare data ca este vorba de preferintele consumatorilor, de piata unica europeana, ca nu trebuie sa intervenim, ca trebuie sa lasam lucrurile asa etc. Nu suntem multumiti de aceste raspunsuri, asa ca ministrul Agriculturii a demarat acest studiu despre care v-am spus. Si asteptam sa vedem rezultatele. Mai intai avem nevoie de o cercetare solida si apoi vom cauta solutiile mai departe.

Am putea invoca Directiva privind protectia consumatorilor sau altceva, dar pentru noi este important acum sa demonstram clar faptul ca avem calitate inferioara in Europa Centrala si de Est, de fapt in noile state membre UE in gneral, si ca aceasta nu este din simpla intamplare, ci pentru ca anumite companii vor sa faca economii pe socoteala noastra ca consumatori.

Am auzit recent o remarca: poate ar trebui sa comparam costurile de productie. Si noi credem ca vom descoperi ca in noile state membre costurile de productie sunt mai mici decat in Europa de Vest.

HotNews.ro: Dar preturile produselor din rafturi?

Jiri Sir: Am vazut unele comparatii. Si de fapt ceea ce am vazut este ca atunci cand produsul este de calitate inferioara – sau sa spunem compozitie diferita, desi eu o percep ca fiind calitate inferioara – este cel mai probabil mai ieftin in Cehia. Cand produsul are aceeasi calitate (ca in Vest – n.r.) – sa spunem poate mai mult de jumatate din produse – pretul este mai mare in Cehia decat in Germania. Si daca te uiti la salariul mediu din Cehia si la cel din Germania, este o mare diferenta. Deci este destul de ciudat sa vezi acelasi produs vandut la noi in tara la preturi mai mari decat in Germania.

HotNews.ro: Ungaria si Slovacia au anuntat pozitii similare cu a dumneavoastra. Va coordonati actiunile in Europa cu aceste tari?

Jiri Sir: Da, intr-adevar. Stiti ca Cehia, Slovacia, Ungaria si Polonia formeaza Grupul Visegrad si acest grup se intruneste in format larg cu anumita periodicitate. Si Bulgaria, Romania si Slovenia sunt invitate de obicei. Deci am discutat acest subiect de cateva ori, stim ca cei din Bulgaria au anuntat rezultate asemanatoare in Europa, fara niciun succes. Si cred ca acum trebuie sa fim foarte bine pregatiti pentru discutii la nivel european, pentru a dovedi ca ceea ce se intampla aici nu este corect si ca trebuie rezolvat la nivelul Uniunii Europene.

HotNews.ro: In Romania, de exemplu, ati avut discutii cu omologii dumneavoastra privind aceste probleme?

Jiri Sir: Da. Nu va pot spune acum cand in ce zile am avut acele discutii. Dar am avut cateva discutii si vom mai avea discutii imediat dupa ce vom avea rezultatele studiului nostru.

HotNews.ro: Deci cautati aliati pentru a insista mai departe la Bruxelles?

Jiri Sir: Da, cauatm aliante. Odata ce vom avea rezultatele, le vom prezenta in Grupul Visegrad Plus, inluzand Romania, Bulgaria, Slovenia, avem o comparatie foarte buna cu aceste tari. Deci credem ca este momentul sa revenim cu acest subiect. Suntem putin nemultumiti de situatia din Uniunea Europeana, ca nu am primit nicio reactie pozitiva la cererea noastra, dar poate este din cauza faptului ca nu am explicat mai bine despre ce este vorba. Bineinteles, intelegem ca in UE 15 (membrii vechi ai UE – nr.) producatorii fac produse de calitate , iar consumatorii primesc produse de calitate, deci in aceste tari acest subiect nu exista. Dar pentru noi, trebuie sa se discute in UE, pentru ca afecteaza consumatorii cehi.

HotNews.ro: Pe de alta parte, toate aceste acuzatii ar putea fi vazute ca un discurs populist si nationalist indreptat impotriva companiilor si brandurilor straine. Cum ati comenta asta?

Jiri Sir: De ce ar fi acest subiect nationalist sau populist?

HotNews.ro: Unii oameni care putea crede ca dumneavoastra luati la tinta companiile si brandurile internationale.

Jiri Sir: Dar pe noi nu ne intereseaza companiile internationale. Pe noi ne intereseaza calitatea produselor si protectia consumatorilor cehi. Asa ca, daca aceste companii vand produse de aceeasi calitate in tarile lor, la aceleasi preturi, nu am mai spune nici noi nimic. De ce sa pornim noi un razboi impotriva companiilor internationale? Nu are sens. Ce am primi in schimb?! Nimic.

Bineinteles, noi le spunem consumatorilor cehi: Daca voi cumparati produse cehesti, locale, regionale, va sustineti producatorii vostru, vecinii, veti ajuta locurile de munca, veniturile din taxe la buget, deci este foarte bine. Dar, pe de alta parte, aici vorbim despre calitate. Si va asigur ca sunt diferente de calitate, ca aceste diferente nu sunt in favoarea consumatorului ceh si cerem macar egalitate. Atata tot.

HotNews.ro: Bine, dar ce spuneti despre brandurile cehe, de exemplu renumitele sortimente de bere, credeti ca au calitati diferite in Cehia, in alta parte, de exemplu, in Romania?

Jiri Sir: Berea ceha este un foarte bun exemplu, pentru ca este o denumire intregistrata in Uniunea Europeana, sub cerinte foarte stricte. Deci oricine produce bere in Cehia si vrea sa o numeasca “bere ceha” si sa o exporte ca atare trebuie sa intruneasca toate cerintele din specificatiile produsului. Deci trebuie sa fie produsa prin metoda traditionala a decoctului , nu prin infuzie, trebuie sa aiba toate aceste materii prime, ca maltul, hameiul si toate celelalte. De fiecare data cand vezi bere ceha, denumita ca atare, trebuie sa fie conforma pe deplin acestor cerinte. Si este supravegheara permanent de autoritatile de piata. Deci nu as putea sa vad niciun exemplu de producator de-al nostru care sa exporte bere inferioara. Nu.

Scandalul produselor care au calitati diferite in estul si vestul UE ajunge si in Romania: Ministrul Agriculturii, Petrea Daea, anunta constitutirea unui “colectiv de munca”

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anuntat vineri ca a fost constituit un colectiv de munca format din reprezentati ai Ministerului, Autoritatii Nationale Sanitar Veterinare si ai Agentiei Nationale pentru Protectia Consumatorilor pentru depistarea eventualului dublu standard in privinta calitatii alimentelor produse in Vestul Europei, relateaza Agerpres.

“Am inceput astazi, am discutat cu colegii de la ANPC, ANSVSA sa vedem cum, concret, depistam, daca este cazul, situatia dublului standard. Aici trebuie sa fim, pe de o parte, si echilibrati in afirmatii si extrem de atenti la ce se intampla pe piata. Motiv pentru care astazi, un colectiv de la Ministerul Agriculturii, ANSVSA si ANPC isi stabilesc modul de lucru concret pentru a depista daca exista o astfel de situatie in Romania”, a declarat ministrul Daea.

Reamintim ca mai multe state est-europene, printre care Ungaria, Cehia si Slovacia, au reclamat la Bruxelles existenta unor standarde duble ale companiilor care produc marfuri livrate atat in Estul, cat si in Vestul UE.

Cehia va presa Uniunea Europeana sa interzica vanzarea de produse alimentare inferioare in estul Europei sub acelasi brand ca mancarea mai buna disponibila in cele occidentale, a spus ministrul ceh al agriculturii, potrivit Reuters.

O dezbatere similara a existat in Parlamentul European in urma cu cativa ani, cand europarlamentarii au abordat problema intr-o dezbatere referitoare la o intrebare pusa de eurodeputata Elena Oana Antonescu (Romania), de la Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat). 

Intr-un schimb de opinii din cadrul comisiei pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara, reprezentantul Comisiei Europene, Jerome Lepeintre, a aratat ca producatorii schimba ingredientele in functie de puterea de cumparare, gusturile si traditiile din diferite tari (de exemplu, Nutella este mai solida in Germania decat in Franta, deoarece in Franta painea este mai putin rezistenta decat in Germania).

Participantii la dezbatere au cazut de acord ca, desi UE nu poate impune reteta, consumatorii au dreptul de a fi informati despre compozitia produselor.  

Parlamentul European si Consiliul au adoptat in 2005 Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale intreprinderilor de pe piata interna fata de consumatori. Tot mai multe state europene se plang ca producatorii de produse alimentare, cosmetice si articole vestimentare incalca aceasta directiva. 

Situatia a fost semnalata anul trecut si de europarlamentarii Daciana Sarbu si Pavel Poc (Cehia). Cei doi au adresat o interpelare Consiliului European, cerand actiuni pentru verificarea si remedierea situatiei. Cei doi europarlamentari au declarat, citand studii comparative, ca exista standarde duble in calitatea alimentelor din UE, care par sa corespunda unei divizari Est-Vest.

• ActiveNews: Lactatele, brânzeturile și ouăle costă în România mai mult ca în Germania, deși un român câștigă de 5-6 ori mai puțin decât un neamț

Lactatele, brânzeturile și ouăle costă în România puțin mai mult ca în Germania și aproape la fel ca în Franța, deși salariul mediu local de nici 450 de euro net lunar este de 5-6 ori mai mic decât în cele două țări din Occident, informează Zf.ro.

 Astfel, un litru de lapte la supermarket în România ajunge la 0,8-0,9 euro, la fel de mult ca în Germania sau Franța. Prețul la aceste produse reprezintă peste 90% din media UE, deși salariul mediu net lunar din România este al doilea cel mai mic după cel din Bulgaria, potrivit datelor biroului european de statistică Eurostat.

Lactatele, brânzeturile și ouăle costă în România puțin mai mult ca în Germania și aproape la fel ca în Franța, deși salariul mediu local de nici 450 de euro net lunar este de 5-6 ori mai mic decât în cele două țări din Occident. Astfel, un litru de lapte la supermarket în România ajunge la 0,8-0,9 euro, la fel de mult ca în Germania sau Franța. Prețul la aceste produse reprezintă peste 90% din media UE, deși salariul mediu net lunar din România este al doilea cel mai mic după cel din Bulgaria, potrivit datelor biroului european de statistică Eurostat.

„Principalul motiv pentru această situație este faptul că în România nu există un sistem integrat ca în alte țări. Acolo, fermierul este cel care deține terenul, deține vacile și tot el produce. De cele mai multe ori, micii fermieri de afară se unesc în cooperative și își realizează propriile produse. Astfel, capătă mai multă forță în negocierile cu retailerii”, explică Radu Timiș, antreprenorul care controlează businessul Cris-Tim, una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale românești. Principalul său business este în domeniul producției de mezeluri, însă el are și operațiuni pe piața lactatelor unde este prezent cu brandul Mândruța.

Timiș explică faptul că în România există câțiva jucători mari de regulă internaționali care fac jocurile și care cumpără de la micii producători laptele pe care apoi îl procesează. „Și pe celelalte piețe există acești jucători mari, dar acolo și fermierii locali au forță să reziste în piață.”