MACELUL PADURILOR – JAF CU PREMEDITARE departe de final. Prapadul din Piatra Craiului si dezastrul din Rucar-Bran (Reportaj IN PREMIERA – VIDEO]/ Imagini apocaliptice din FAGARAS/ PSD acuzat ca inlesneste JAFUL PADURILOR prin modificarea CODULUI SILVIC

***

• IN PREMIERA: JAF CU PREMEDITARE

In zona parcului national Piatra Craiului e prapad mare. Sus in munte, foarte departe de ochii nostri, au disparut mii de hectare de paduri seculare, cu ajutorul nemijlocit al unor oameni ai statului. Si peste toate, a aparut o fundatie straina care cumpara muntii, imediat dupa ce au fost retrocedati ilegal, unor personaje cu influenta la nivel national. Ceea ce veti urmari depaseste imaginatia oricui. Nu numai prin dimensiunile increngaturii, dar si prin cinismul si incompetenta halucinante intalnite pe teren.

*

Societatea Sanatate si Natura, care cumpara acesti munti, spune ca o face pentru salvarea lor. Si ca intr-o zi, ii va reda statului roman. In zona Rucar Bran insa, foarte multi se indoiesc de sinceritatea acestor declaratii. Achizitiile, spun localnicii, seamana mai degraba cu o ofensiva. Mai ales ca unii angajati ai societatii sint direct implicati in retrocedari suspecte. I-am filmat si noi. Dar, desi in Rucar aceste scamatorii cu paduri se fac de foarte multi ani, justitia n-a avut nimic de zis. Dimpotriva, a dat avize favorabile pe banda rulanta. Iar in final, marii pagubiti sint cei care aveau drepturi si care se zbat sa pastreze o mostenire. Si pentru ei, si pentru tara.

Reporter: Romana Puiulet

• Antena3: În premieră: Măcelul din pădure, departe de final. JAF cu premeditare

Duminică seară, la “În premieră“, în prima ediţie a sezonului 8, Carmen Avram a prezentat un reportaj cutremurător despre masacrele din păduri.

Pentru foarte mulţi români bogăţia acestei ţări nu mai e demult o binecuvântare, ci un blestem, a afirmat Carmen în debutul materialului care depăşeşte imaginaţia oricui. “Dacă nu ne-o iau alţii, ne-o furăm singuri şi după aceea o vindem altora”, a adăugat ea.

În zona Parcului Naţional Piatra Craiului e prăpăd mare. Sus în munte, foarte departe de ochii noştri, au dispărut mii de hectare de păduri. Şi măcelul din pădure continuă. Cum? Cu ajutorul nemijlocit al unor oameni ai statului!

În plus, a apărut o fundaţie străină care cumpără munţii imediat după ce au fost retrocedaţi ilegal unor personaje cu influenţă la nivel naţional.

Peste munţii din Rucăr-Bran pare că a căzut o bombă. Munţi întregi au rămas fără un copac, iar pentru acest dezastru se fac responsabili doar câţiva oameni. Şi-au retrocedat pădurile, au tăiat şi au vândut tot, dar, mai presus de toate, s-au îmbogăţit.

Localnicii spun că în acest şir de ilegalităţi sunt implicaţi primari, prefecţi, şefi de ocoale, inspectori, generali de armată, judecători şi şefi de tribunal. Toţi şi-au luat partea, dar n-au prea fost deranjaţi de procurori.

• ActiveNews: GALERIE FOTO Imagini apocaliptice din Făgăraş. Cel mai înalt lanţ muntos din România a căzut pradă tăietorilor de lemne

Una dintre cele mai de preţ resurse ale României este lemnul. În ultimii 25 de ani, zeci de mii de hectare de pădure au dispărut de pe suprafaţa pământului.

Imaginile surprinse în Munţii Făgăraş de Adrian Vălean sunt înspăimântătoare. În munţi, departe de ochii lumii, se petrece un adevărat măcel. “Doar în vara lui 2014 s-au deschis câteva zeci de noi zone de exploatare iar numarul drumurilor forestiere a crescut de mai bine de 10 ori faţa de cele existente acum 5-6 ani”, scrie acesta pe contul său de Facebook.

În primii 12 ani după Revoluţie, din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoţilor câştiguri de circa 5 miliarde de euro, dacă presupunem că lemnul a fost vândut cu cel mai mic preţ, de 70 de euro pe metru cub, se scrie într-un raport al Curţii de Conturi. Suma, deşi oficială, ar putea fi mai mică decât în realitate, după cum au recunoscut în acelaşi Raport reprezentanţii Curţii de Conturi. Arborii tăiaţi în Româniia au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii şi din Europa, după ce au fost vânduţi mai scump.

Doar în ultimii 11 ani, peste 32,66 milioane de tone de lemn, de la rumeguş, butuci, vreascuri sau placaje şi până la lână de lemn, foi de furnir şi alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Naţional de Statistică (INS).

În topul marilor importatori de lemn românesc din perioada 2002 – 2012 se găsesc state precum Egipt, Turcia, Italia, Austria, Siria, Ungaria, Arabia Saudită, China, Emiratele Arabe Unite, Liban, Germania, Grecia şi Japonia. În fiecare dintre aceste ţări, România a exportat în ultimii 11 ani peste un milion de tone de lemn, fie el brut sau prelucrat.

Judeţul din care s-a exploatat cea mai mare cantitate de lemn, între anii 2002 – 2011, peste 18 milioane de metri cubi, a fost Suceava, acesta fiind urmat apoi în top de Neamţ şi de Bacău.

• Gandul:

Codul silvic este dezbătut azi în Parlament. Cum vor 127 de pesedişti să elimine din fondul forestier naţional trei categorii de terenuri

Codul silvic, în varianta a 127 de parlamentari PSD, intră în dezbaterea comisiei de mediu şi a comisiei de agricultură ale Camerei Deputaţilor, forul decizional. Proiectul de lege este în procedură de urgenţă şi a fost adoptat săptămâna trecută de Senat, cu 92 de voturi ”pentru”.

Noul cod silvic urmează să treacă prin comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor. Printre cele mai importante modificări aduse legii în vigoare se numără şi eliminarea din categoria terenurilor din fondul forestier naţional a păşunilor împădurite, a jnepenişurilor şi a perdelelor forestiere de protecţie, dar şi reducerea suprafeţei pe care România se angajează să o împădurească până în 2030, de la două milioane de hectare la un milion.

În plus, prin proiectul de lege iniţiat de cei 127 de pesedişti se dă dreptul Regiei Autonome de Administrare a Patrimoniului şi Protocolului Statului de a-şi face propriul ocol silvic, fără a se supune aceloraşi reguli de suprafaţa ca în cazul celorlalte ocoale silvice.

Susţinut de ministrul de resort, noul cod silvic elimină literele i), j) şi k) ale articolului 1, alineatul 2. Acest amendament prevede scoaterea din fondul forestier naţional a jnepenişurilor, a perdelelor forestiere de protecţie şi a păşunilor. În mod normal, pentru a scoate un anumit teren din fondul forestier naţional este obligatorie compensarea cu un teren de o valoare de cinci ori mai mare şi de o suprafaţă de cel puţin trei ori mai mare. În acest context, prin scoaterea celor trei categorii de terenuri din fondul forestier naţional, nu va mai fi nevoie nici de compensarea lor.

Pe de altă parte, ministrul Doina Pană a respins acuzaţiile, spunând că nu este vorba despre o scoatere a acestor categorii de terenuri din fondul forestier, ci despre o eliminare a dublei definiri.

”Nu sunt scoase din fondul forestier naţional. La cum erau definite până acum, intrau şi în categoria pădure, şi în categoria fond forestier. Ori fondul forestier naţional înseamnă pădure şi alte categorii. Şi atunci a fost denumit numai o dată, era o dublă definire înainte”, a declarat Pană pentru gândul.

Fostul ministru al Apelor şi Pădurilor, Lucia Varga, nu este însă de acord cu modificările propuse de PSD.

”Mă întreb cum poate convieţui premierul Victor Ponta cu deputatul Victor Ponta şi mi-e şi teamă să mă gândesc ce s-ar întâmpla, dacă ar exista şi preşedintele Victor Ponta. Este evident că PSD nu are o viziune în domeniul silvic şi că ocroteşte interesele de partid. Duplicitatea lui Victor Ponta este evidentă şi are drept scop girarea unui proiect de Cod Silvic care dă în continuare mână liberă jafului din pădurile României şi care protejează mafia binecunoscută din acest domeniu”, a precizat Lucia Varga, într-un comunicat de presă remis gândul.

EXPLOZIV! Parlamentari ca-n codru: 127 de deputaţi şi senatori PSD modifică substanţial Codul Silvic. Opoziţia se revoltă: „Vor RADE TOT”

O portiţă pentru defrişări, înjumătăţirea suprafeţei pe care România ar trebui să o împădurească până în 2030 şi posibilitatea ca RA-APPS să-şi înfiinţeze propriul ocol silvic. Aceastea sunt principalele prevederi ale noului Cod Silvic, propus de 127 de deputaţi şi senatori PSD, care a trecut cu uşurinţă de Senat şi urmează să fie adoptat şi de Camera Deputaţilor prin procedură de urgenţă. Astfel, prin amendamentele propuse, din fondul forestier naţional vor fi scoase perdelele forestiere de protecţie, jnepenişurile şi păşunile, care vor putea fi defrişate cu riscul alunecărilor de teren şi al altor efecte ale inundaţiilor.

Un nou Cod Silvic îşi face drum prin Parlament. De data aceasta, este vorba despre un proiect amplu de modificare a codului în vigoare, iniţiat de 127 de deputaţi şi senatori PSD. Deşi la nivel oficial, proiectul nu aparţine Guvernului, printre iniţiatori se numără mai mulţi miniştri care sunt şi parlamentari, inclusiv premierul Victor Ponta, Eugen Nicolicea, ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Constantin Niţă, ministrul Economiei, Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, şi Rovana Plumb, ministrul Muncii.

Susţinut de ministrul de resort, noul cod silvic elimină literele i), j) şi k) ale articolului 1, alineatul 2. Acest amendament prevede scoaterea din fondul forestier naţional a jnepenişurilor, a perdelelor forestiere de protecţie şi a păşunilor. În mod normal, pentru a scoate un anumit teren din fondul forestier naţional este obligatorie compensarea cu un teren de o valoare de cinci ori mai mare şi de o suprafaţă de cel puţin trei ori mai mare. În acest context, prin scoaterea celor trei categorii de terenuri din fondul forestier naţional, nu va mai fi nevoie nici de compensarea lor.

”Dacă tu elimini (cele trei categorii – n.r.), în zona de câmpie s-a terminat cu perdelele forestiere. Există riscul de inundaţii, alunecări de teren…Este gândită numai în interes politic. Pot schimba oricând categoria de folosinţă a acelor terenuri. Vor rade tot, vor defrişa, pot face orice pe acele terenuri dacă sunt scoase de sub protecţie silvică”, s-a revoltat senatorul PDL Marius Paşcan, contactat de gândul, unul dintre cei mai vehemenţi contestatari ai proiectului.

Nici fostul ministru al Apelor şi Pădurilor nu consideră că o astfel de măsură este una benefică. Liberala Lucia Varga a precizat că suprafaţa fondului forestier va scădea dacă cele trei categorii de terenuri vor fi eliminate.

”A fost o competiţie între Ministerul Agriculturii şi cel al Mediului, dar s-a dorit scoaterea lor din terenul forestier. Pericolul este că fondul forestier naţional se va diminua mult, pot apărea şi inundaţii şi alunecări de teren după defrişări, este un risc şi acesta. Vom avea mai puţin aer curat, mai puţină resursă de lemn pentru industrie”, a spus şi Lucia Varga pentru gândul.

Pe de altă parte, ministrul Doina Pană a respins acuzaţiile, spunând că nu este vorba despre o scoatere a acestor categorii de terenuri din fondul forestier, ci despre o eliminare a dublei definiri.

”Nu sunt scoase din fondul forestier naţional. La cum erau definite până acum, intrau şi în categoria pădure, şi în categoria fond forestier. Ori fondul forestier naţional înseamnă pădure şi alte categorii. Şi atunci a fost denumit numai o dată, era o dublă definire înainte”, a declarat Pană pentru gândul.

Extras din actualul Cod Silvic

(2) Potrivit alin. (1), fondul forestier naţional include:
a) pădurile;
b) terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere;
c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă;
e) terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administraţie silvică: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic;
g) terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier;
h) iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice;
i) perdelele forestiere de protecţie; – abrogat
j) jnepenişurile; – abrogat
k) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră. – abrogat

Mai mult, la acelaşi articol s-a mai operat o modificare substanţială. La litera g), actuala lege include în fondul forestier naţional şi căile forestiere de transport, însă pesediştii au introdus un cuvânt-cheie: ferate. Astfel, vor rămâne în fondul forestier doar căile ferate forestiere, adică mocăniţele, celelalte fiind excluse.

Atât jnepenişurile, cât şi perdelele forestiere de protecţie, erau considerate conform primului Cod Silvic de după Revoluţie (legea 26/1996) ca făcând parte din “vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional”, lucru modificat însă odată cu adoptarea Codului Silvic, în 2008, aflat, în prezent, în vigoare.

PSD reduce obiectivul împăduririlor cu 1 milion de hectare

Potrivit legislaţiei actuale, adoptată în 2008, România s-a angajat ca până în 2035 să împădurească o suprafaţă de două milioane de hectare, prin Programul naţional de împădurire.

”Realizarea Programului naţional de împădurire prevăzut la alin. (1) se face prin lucrări de împădurire a terenurilor din afara fondului forestier naţional şi a terenurilor cu destinaţie agricolă, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi a optimizării peisajului, a asigurării şi creşterii recoltelor agricole, a prevenirii şi combaterii eroziunii solului, a protejării căilor de comunicaţie, a digurilor şi a malurilor, a localităţilor şi a obiectivelor economice, sociale şi strategice, urmărindu-se împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţa de 2 milioane ha, până în anul 2035”, se arată în articolul 88, alineatul 3.

În opinia celor 127 de parlamentari PSD, această suprafaţă este nerealistă, aşa că au înjumătăţit-o, dar au redus şi termenul până la care acest obiectiv trebuie atins. Doar un milion de hectare ar urma să fie împădurite până în 2030. […]/ integral pe gandul.info

EXPLOZIV! Parlamentari ca-n codru: 38 de deputaţi PSD au făcut o lege care permite TĂIEREA INTEGRALĂ a pădurilor. Zece dintre ei sunt proprietari de terenuri forestiere

Cine este proprietar de teren forestier ar putea să-şi defrişeze legal întreaga suprafaţă de pădure pentru a-şi construi pensiuni, spaţii de agrement, baruri, piscine şi spa-uri, totul în scop turistic. Potrivit unor amendamente depuse de 38 de deputaţi pesedişti la Codul Silvic, pădurile vor putea fi incluse în intravilan în aceste condiţii şi vor putea fi scoase integral din fondul forestier pentru a construi unităţi turistice. Semnificativ este faptul că ZECE DINTRE EI SUNT PROPRIETARI DE PĂDURI. Deşi au dat cu subsemnatul pentru susţinerea iniţiativei legislative, acum deputaţii bat în retragere. ”Eu nu cred că e vreunul nebun care să vrea să taie toată pădurea, noi nu facem legi pentru nebuni”, a spus chiar iniţiatorul legii, Cătălin Rădulescu. „Am avut obiecţii la acest amendament de la început, dar va fi modificat în comisie”, a precizat şi Ninel Peia. „Vă propun să citesc şi eu textul, să mă uit cu atenţie pe amendamente şi poate purtăm o discuţie în cunoştinţă de cauză”, recunoaşte Anghel Stanciu, spunând că nici nu a citit proiectul de lege, ci doar expunerea de motive. Pe de altă parte, iniţiativa pesediştilor nu este susţinută de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Doina Pană spunând că regimul silvic va rămâne la fel de strict şi că nu va permite imobiliare în păduri, indiferent de partidul care propune aşa ceva. În replică, Rădulescu o trimite pe Doina Pană în Sahara.

In frunte cu pesedistul Cătălin Rădulescu, 38 de deputaţi vor să dea liber la defrişări pentru proprietarii de păduri în scopul construirii de pensiuni, terenuri de recreere sau agrement, în scop turistic. Astfel, 37 de pesedişti şi un conservator şi-au pus semnătura pe o serie de amendamente aduse la Codul Silvic, astfel încât nu doar că pădurile vor putea fi incluse în intravilan, ci vor putea fi scoase din fondul forestier naţional până la 100% din suprafaţă.

„Este interzisă includerea pădurilor în intravilan, cu excepţia pădurilor proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice, care prin planuri urbanistice sunt transformate în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement”, se arată în noua formă a articolului 7, alineatul 4.

În expunerea de motive a proiectului de lege, iniţiatorul susţine că măsura vine pentru încurajarea investiţiilor în turismul montan.

”Vrem ca ţara asta să devină o ţară de interes turistic, că nu suntem nici ţară industrială, că s-a dus dracu industria la noi. Dacă nu suntem nici agrară, nici turistică, vai de capul nostru. Să facem şi noi ca francezii, nemţii, belgienii, care au construit, nu au pus limită de scoatere din circuitul silvic, cum e acum la noi. Poate vreau să fac un resort, mă duc cu familia şi nu vreau să stau o noapte acolo, vreau să stau o săptămână ca să cheltuiesc bani acolo”, a declarat, pentru gândul, Cătălin Rădulescu.

„Având în vedere că şi acum se permite defrişarea, cred că a da voie să se construiască unităţi de cazare turistică în anumite zone va fi benefic pentru zonele respective”, a precizat şi Ninel Peia, contactat de gândul.

Mai mult, deşi în forma actuală a Codului silvic, este permisă scoaterea definitivă din fondul forestier, cu condiţia compensării acestora, pentru astfel de construcţii, a unor suprafeţe de maximum 5% din suprafaţa terenului, dar nu mai mare de 200 de metri pătraţi, aceiaşi deputaţi au semnat pentru o permisivitate mai largă: 100% din suprafaţă.

„Suprafaţa care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, poate fi de 100% din suprafaţa proprietăţii forestiere”, se arată în amendamentul depus.

Deşi modificarea este trecută negru pe alb, nici măcar iniţiatorul nu o recunoaşte. ” Eu nu am scris aşa, 100% din suprafaţa construită, nu suprafaţa forestieră. E o prostie dacă scrie aşa. 200 metri pătraţi e foarte puţin. Nu poţi să pui limită de suprafaţă, dar poţi să treci acolo nişte chestiuni ca să nu se poată tăia decât ceea ce este necesar pentru construcţiile de turism, nu pentru altceva”, s-a sucit Rădulescu.

Întrebat dacă nu este periculos ca o astfel de modificare să intre în vigoare, existând posibilitatea ca suprafeţe mari de pădure să fie defrişate, pesedistul respinge astfel de variante.

”Eu nu cred că e vreunul nebun care să vrea să taie toată pădurea. Îmi spuneţi că e un nebun care n-o să vrea să mai aibă şi pădure lângă? Haideţi să fim serioşi, nu e posibil aşa ceva. Frumuseţea muntelui este să ai munte cu pădure. Dar o să punem şi norme de aplicare şi să spunem că dacă tu eşti nebun şi faci aşa, intri în puşcărie, frate, sunt chestiuni penale. Noi nu facem legi pentru nebuni”, a aruncat-o Rădulescu.

Referitor la această modificare, deputatul Ninel Peia, co-iniţiator al iniţiativei, spune că a avut obiecţii „încă de la început” şi că suprafaţa care poate fi defrişată trebuie limitată într-un fel.

„Când permiţi ceva, trebuie să pui şi condiţii. Este nevoie de o dezbatere publică pe legea Codului Silvic. Trebuie să găsim un echilibru între dezvoltare economică şi protecţia mediului, trebuie văzute şi avantajele şi dezavantajele”, a mai spus Peia. […]/ integral pe gandul.info