AGENDA BILDERBERG: datoria Greciei, comportamentul Rusiei, Iranul/ FMI aplica tactici de INTIMIDARE in negocierile cu GRECIA/ Rusia critica din nou SUA pentru amplasarea de RACHETE in Romania

• Gandul: Ce subiecte se află pe agenda “grupului care conduce lumea”. Peste 2.000 de poliţişti asigură liniştea invitaţilor

Datoria Greciei, comportamentul Rusiei pe scena internaţională şi programul nuclear iranian sunt, începând de joi, pe masa de discuţii a Grupului Bilderberg, care reuneşte în fiecare an, într-o discreţie totală, personalităţi de talie mondială, relatează AFP în pagina electronică.

Aproximativ 140 de personalităţi de talie mondială se reunesc, de joi, într-un hotel de lux izolat în munţi în apropiere de Telfs, în Tirol (vestul Austriei), şi protejat de un dispozitiv important de securitate.

Discuţiile cu uşile închise nu vor fi dezvăluite, o regulă care alimentează de mai mult timp teoriile conspiraţiei.

Premierul belgian Charles Michel, omologul său olandez Mark Rutte, preşedintele Eurogrupului Jeroen Dijsselbloem, şeful statului austriac Heinz Fischer, ministrul german al Apărării Ursula Von der Leyen şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg în special participă la reuniune alături de directorii unor companii importante precum Eric Schmidt (Google), Thomas Enders (Airbus), John Elkann (Fiat Chrysler) sau Michel O’Leary (Ryanair).

De asemenea, la reuniune participă şi mulţi “foşti”, precum fostul preşedinte al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, legendarul diplomat american Henry Kissinger, fostul patron al CIA David Petraeus sau fostul şef al Băncii Mondiale Robert Zoellick.

Cu toţii trebuie să dezbată până duminică teme legate de securitate, terorism, tehnologii şi mari dosare geopolitice în curs.

Grecia, Iranul, Rusia, Orientul Mijlociu, NATO, “strategia europeană”, Statele Unite şi Marea Britanie figurează printre subiectele anunţate pe site-ul bilderbergmeetings.org, unica sursă oficială prin care comunică grupul.

Încălzirea globală, una dintre principalele teme ale Summitului G7 care tocmai a avut loc în Bavaria, este, în schimb, absentă de pe agenda discuţiilor.

Grupul Bilderberg este considerat de detractorii săi drept un fel de mijloc ocult de conducere a lumii, un loc ce nu poate fi controlat în care se iau decizii importante, fără legitimitate democratică.

Alţi critici îi reproşează acestui grup că apără o orientare ultraliberală de globalizare.

Însă grupul, reunit pentru prima oară în 1954 într-un hotel olandez (Bilderberg), la insistenţele prinţului Berhard al Olandei, îşi proclamă drept obiectiv “favorizarea dialogului între Europa şi America de Nord”.

“Caracterul privat al conferinţei le permite participanţilor să se detaşeze de cerinţele funcţiilor pe care le deţin“, precizează grupul pe site.

Aproximativ 2.100 de poliţişti austrieci şi 300 de colegi germani au fost mobilizaţi pentru a asigura securitatea pe parcursul desfăşurării acestei reuniuni. De asemenea, autorităţile austrice au blocat până duminică o porţiune de drum de 25 de kilometri ce duce spre hotel şi au interzis orice survol în zonă pe o rază de 50 de kilometri.

Totuşi, grupurile anti-Bildenberg au promis să adune între 2.000 şi 3.000 de manifestanţi sâmbătă, la Telfs.

• Hotnews: Delegatia FMI a parasit negocierile cu Grecia. UE catre Alexis Tsipras: Inceteaza sa mai pariezi cu viitorul tarii tale

Fondul Monetar International a ridicat dramatic joi miza negocierilor cu Grecia pentru un nou acord, anuntand ca delegatia sa a incheiat discutiile la Bruxelles si s-a intors acasa, invocand faptul ca distanta fata de pozitia Atenei este prea mare pentru a putea fi acoperita, informeaza Reuters.

Anuntul surpriza al FMI a fost facut in contextul in care Uniunea Europeana a transmis un mesaj dur guvernului de stanga al lui Alexis Tsipras spunandu-i sa inceteze sa parieze cand e in joc viitorul tarii si sa ia decizia cruciala necesara pentru a evita intrarea in imposibilitatea de plata.

O sursa de la Atena a declarat pentru Reuters ca intreaga delegatie elena care a luat parte la negocierile pentru un nou acord a parasit joi Bruxelles-ul intorcandu-se acasa, invocand, de asemenea, neintelegeri majore.

“Sunt diferente majore intre noi in majoritatea ariilor cheie. Nu s-au inregistrat recent progrese in diminuarea acestor diferente astfel incat suntem departe de un acord”, a declarat purtatorul de cuvant al FMI Gerry Rice.

Rice a mai precizat ca problemele cheie raman pensiile, taxele si finantarile. Echipa tehnica a FMI s-a intors in SUA insa ramane “pe deplin” in legatura cu Atena.

Pietele europene au scazut imediat dupa comentariile FMI.

• Digi24: Rusia critică prezența militară americană în România

Moscova denunţă planurile Statelor Unite de a staţiona în România şi Polonia sisteme de rachete cu lansare verticală drept o „încălcare directă a Tratatului INF”, după ce a fost acuzată de Washington că nu-şi respectă angajamentele cu privire la controlul armamentului, neproliferarea şi dezarmarea.

Ministerul rus de Externe se declară, într-un comunicat citat de agenţia rusă de stat Tass, foarte îngrijorat de „planurile Statelor Unite de a desfăşura în România şi Polonia sisteme (de rachete) cu lansare verticală, capabile (în opinia sa) să lanseze interceptori de rachete Standard-3 (SM-3) şi rachete de croazieră cu rază medie de acţiune (de tip) Tomahawk”, relatează Mediafax.

„Desfăşurarea lor va reprezenta o încălcare directă a Tratatului INF”, subliniază Moscova.

„În plus, se ridică întrebări precum de ce folosesc Statele Unite, în testarea armelor lor de apărare antirachetă, ţinte care au parametri similari celor ai rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune”, se întreabă ministerul, răspunzând că „există motive să se creadă că în acest fel Statele Unite ar putea să testeze un număr de aspecte privind producerea şi folosirea în luptă a rachetelor balistice interzise” de tratat.

Moscova afirmă totodată că „dronelor de atac”, pe care Statele Unite le fabrică de ani de zile, le este aplicabilă definiţia din Tratatul INF a rachetelor de croazieră cu lansare de la sol, mai ales din perspectiva a ceea ce se înţelege prin termenul „vehicul de livrare”, oficializat într-un schimb de note între guvernele sovietic şi american în mai 1988.

„Demne de remarcat sunt declaraţiile unor oficiali de la Pentagon, potrivit cărora Statele Unite analizează opţiunile unui răspuns militar faţă de “încălcări” ruseşti, inclusiv posibilitatea desfăşurării lângă frontierele noastre a unor rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, interzise prin Tratatul INF”, afirmă ministerul.

„Este clar că o asemenea acţiune ar echivala cu distrugerea completă de către Statele Unite a regimului Tratatului INF, cu toate consecinţele care decurg”, avertizează Moscova.

Tratatul Forţelor cu rază medie de acţiune (INF), încheiat în 1987 de către Statele Unite şi fosta Uniune Sovietică, interzice rachetele nucleare şi convenţionale balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

Departamentul de Stat american acuză Moscova, într-un raport, că şi-a încălcat obligaţiile pe care şi le-a asumat prin tratat.