Rusii, victime ale crizei SUA

4-08-2011 4 minute ~~Sublinieri~~

Hotnews: Febra scade pe pietele financiare, dar tensiunea ramane palpabila

Febra care a cuprins pietele financiare din cauza temerilor generate de datoria americana a inceput sa se reduca joi dimineata, bursele asiatice si majoritatea pietelor europene revenind timid pe plus, dar tensiunea ramane palpabila, relateaza AFP. Dupa peste o saptamana de scaderi generalizate pe pietele financiare, Wall Street a terminat miercuri seara cu o usoara crestere, Dow Jones castigand 0,25% iar Nasdaq 0,89%.

In Europa, majoritatea burselor erau pe verde. La 09,06 GMT, Parisul castiga 0,56%, Frankfurt 1,12% iar Madrid 1,08%. Dupa ce a deschis in crestere, Londra pierdea 0,20%, la fel ca si bursa din Milano (-0,34%), in conditiile in care discursul sefului guvernului italian Silvio Berlusconi a dezamagit si nu a reusit sa linisteasca pietele.

Tokyo a terminat cu o usoara crestere de 0,23%, investitorii salutand foarte prudent interventia guvernului pentru a devaloriza yenul. Un alt semn al detensionarii – aurul, valoare traditionala de refugiu, scadea la inchiderea bursei din Hong Kong. Pietele financiare s-au aflat la un pas de panica la inceputul saptamanii. Compromisul legat de majorarea plafonului datoriei Statelor Unite nu a oferit decat un repaus de cateva ore, sters repede de temerile referitoare la sanatatea celei mai mari economii mondiale, cu o crestere modesta si un deficit colosal.

Aceasta nervozitate a readus in prim plan criza datoriilor din Zona Euro si teama de o contagiune la cele mai fragile tari din regiune. Italia si Spania au suportat cel mai mult acest puseu de febra. Un alt semn al neincrederii persistente a investitorilor: ratele dobanzilor la doua emisiuni de obligatiuni pe 3 si 4 ani ale Trezoreriei spaniole, in valoare de 3,311 miliarde euro, au crescut puternic joi dimineata.

Cererea a fost totusi semnificativa, atingand 7,4 miliarde de euro, mai mult decat dublu fata de obiectivul fixat de colectare a 2,5 – 3,5 miliarde. Guvernele italian si spaniol incearca, alaturi de autoritatile europene, sa stapaneasca aceasta criza. Silvio Berlusconi a recunoscut necesitatea unui “plan imediat de actiune, care sa raspunda pietelor”, si relansarea cresterii. La Madrid, seful guvernului spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero, care si-a anulat vacanta, a convocat o reuniune de criza si a cerut un raspuns european pentru a linisti pietele.

Joi dimineata, guvernul japonez a intervenit pe piata pentru a devaloriza yenul, moneda-refugiu, care se apropie de cel mai inalt nivel fata de dolar din 1945 si ameninta relansarea economiei.

Capital: Încep discuțiile: Americanii dau drumul la tiparnița de bani

Nici bine nu au votat majorarea plafonului pentru datorie, că deja au început discuțiile privind necesitatea tipăririi de dolari. Într-un interviu acordat pentru Wall Street Journal de către trei foști guvernatori ai Fedului, se arată faptul un nou program Quantitative Easing ar fi benefic dacă inflația americană începe să o ia în jos. Iar semne ale unei reduceri a ratei de inflație sunt destule.

Singura rezolvare a crizei: tiparnița de bani

Don Brownstein, cel mai de succes manager al unui fond speculativ de investiții din lume în 2010, a spus într-un interviu că singura rezolvare a crizei, de la piața imobiliară și până la criza datoriilor, este tiparnița de bani. Întrebat cum vede el rezolvarea crizei mondiale, omul care a obținut un randament al investițiilor de 185% în 2007 a declarat: “E destul de clar. Tipărim mai mulți bani!“.

China are cea mai mare operațiune de tipărire de bani din lume. Astfel, guvernul de la Beijing a angajat 30.000 de oameni care nu vor face altceva decât să tipărească bani. Dacă această cifră vi se pare surprinzătoare, atunci să ne uităm un pic în curtea Statelor Unite.

Anul trecut, un analist spunea pentru Bloomberg că singura diferență dintre Statele Unite și Grecia este tiparnița de bani. Ultimul program de tipărire de bani pe care l-au avut americanii a fost legat de programul TARP, cel prin care au fost salvate băncile la începutul crizei financiare.

Dacă Republicanii vor fi de acord cu majorarea plafonului legal de îndatorare, americanii vor lansa un alt program de tipărire de bani, cunoscut sub denumirea de “Quantitative Easing“, realizat de către Federeal Reserve. Acești bani vor intra în circuitul economic printr-o operațiune de cumpărare de bonduri emise de Trezoreria Americană.

Până acum, mai mult decât de la China, Trezoreria Americană s-a împrumutat de 1,63 mii de miliarde de dolari de la Federal Reserve, instituția condusă de Ben Bernanke. Ponderea în datorie este de 11,3%.

Banii de la Fed vin din așa denumitele programe “quantitative easing”, care nu înseamnă altceva decât crearea de monedă (tipărirea de bani).

Antena3: SUA au o datorie publică mai mare decât PIB, pentru prima oară din 1947

Datoria publică a Statelor Unite ale Americii a depăşit Produsul Intern Brut al ţării după ce Congresul a aprobat majorarea plafonului de îndatorare pentru a evita intrarea ţării în incapacitate de plată.

Conform datelor Departamentului de Tezaur, datoria publică a crescut miercuri cu 238 miliarde dolari, până la 14.580 miliarde dolari, depăşind astfel PIB-ul înregistrat în 2010 de SUA, de 14.520 miliarde dolari. Ultima dată când datoria publică a SUA a depăşit PIB-ul naţional a fost în 1947, chiar după al Doilea Război Mondial, informează Agerpres.

Evenimentul Zilei: Economişti britanici: Italia dă faliment, Spania scapă

Este foarte probabil ca îndatorata Italie să intre în incapacitate de plată, iar Spania să evite acest lucru, potrivit experţilor britanici de la Centrul pentru Cercetări Economice şi de Afaceri (Centre for Economics and Business Research), transmite BBC.

Cercetătorii au elaborat scenarii optimiste şi pesimiste pentru statele înglodate de datorii. Astfel, a rezultat că Italia nu va reuşi să evite un default decât dacă reuşeşte o creştere economică puternică, dar care este puţin probabilă.
În ceea ce priveşte Spania, Centrul pentru Cercetări Economice şi de Afaceri spune că “există o şansă reală să evite falimentul“.

Chiar dacă Italia a decis restrângeri bugetare şi s- a angajat să-şi elimine deficitele până în 2014, economia are nevoie de un impuls semnificativ de creştere. Dar economia acestei ţări a crescut cu numai 0,1% în primul trimestru din 2011 şi creşterea se aşteaptă să rămână slabă şi în trimestrele care urmează.
Ieri, premierul italian, Silvio Berlusconi, a declarat, într-un discurs ţinut în faţa Parlamentului, că economia este “puternică” şi că băncile naţiunii sunt “solvente”.
Cu toate acestea, numeroşi economişti consideră că cea de-a treia economie a zonei euro riscă să fie înghiţită de criza datoriilor.

Riscul de contagiune

Cercetătorii britanici au calculat că datoria Italiei va urca de al 128% din PIB până la 150% în 2017 dacă dobânzile pentru obligaţiunile italiene se vor situa peste 6% pe an, iar creşterea economică stagnează. “Chiar şi în cazul în care costul împrumutul scade sub 4%, rata de creştere este atât de anemică încât ponderea datoriei publice în PIB se va situa la 123% în 2018“, a declarat Doug McWilliams, directorul executiv al centrului de cercetare.

Situaţia din Spania este mai bună, datorită faptului că datoria publică este mult mai mică. Chiar şi în cel mai rău scenariu, datoria Guvernului de la Madrid nu va creşte peste 75% din PIB. “Există o şansă reală că Spania ar putea să evită defaultul şi restructurarea datoriei, cu excepţia cazului în care va fi trasă în jos prin contagiune“, a mai spus McWilliams.

Capital: Rușii, victime ale crizei din SUA: ”Dacă americanii pierd 1%, noi pierdem 2%!”

Investitorii se plâng din ce în ce mai mult de starea dezastruoasă a economiei modiale.

În plus, sunt îngrijorați și de planul SUA de a majora plafonul datorilor și de modul în care vor reduce din cheltuielile publice. Ivan Tchakarov, economist șef RenCap pentru Rusia și Comunitatea Statelor Independente, susține că datoria în creștere ale Statelor Unite va avea efecte negative pentru întreaga lume.

„Vom vedea tăieri semnificative din cheltuielile publice începând cu a doua parte a acestui an, exact în momentul în care economia SUA încetinește. Dacă ne gândim că SUA este cea mai mare economie, cred că vom vedea scăderi în toată lumea, iar în acest context economia Rusiei nu o va duce foarte bine. Am făcut câteva calcule. Estimăm că dacă creșterea economică din SUA se reduce cu 1%, creșterea din Rusia va pierde 2%, iar asta se repetă pentru fiecare procent”, a declarat Ivan Tchakarov.

Legaturi: