“Biserica” Anglicana a votat pentru numirea FEMEILOR in functia de “EPISCOP”/ Papa Francisc despre CLERICII PEDOFILI si posibila schimbare a CELIBATULUI PREOTILOR

14-07-2014 1 minut Sublinieri

Biserica-anglicana

  • Jurnalul:

Biserica Anglicană a votat în favoarea hirotonisirii femeilor ca episcopi

Sinodul General al Bisericii Anglicane a votat luni în favoarea hirotonisirii femeilor ca episcopi, o reformă istorică în cadrul unei Biserici profund divizate de decenii în legătură cu acest subiect, relatează AFP şi Reuters.

După aproape cinci ore de dezbateri, delegaţii reuniţi la York, în nordul Angliei, în cadrul Sinodului General, organismul de conducere al Bisericii Anglicane, au aprobat propunerea de a le permite femeilor să devină episcopi. […]/ integral pe jurnalul.ro

Papa Francisc, DECLARAŢIE ŞOCANTĂ! Ce a spus Suveranul Pontif despre preoţii pedofili

Biserica Catolică are în sânul ei mii de preoţi pedofili,a declarat ieri Papa Francisc. Potrivit Suveranului Pontif, “lepra” a cuprins “preoţi, episcopi şi cardinali”, scrie metro.co.uk. Papa Francisc a spus că, potrivit datelor, pedofilia a atins unul din 50 de preoţi catolici, însă a promis să confrunte această situaţie din cauza gravităţii ei.

Comentariile Suveranului Pontiv au venit în timpul unui interviu cu unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti din Italia, Eugenio Scalfari. Ulterior, Vaticanul a încercat să retragă aceste comentarii, acuzând ziarul pentru care scrie Scalfari că încearcă să manipuleze “cititorii naivi”.

Papa Francisc a promis soluţii la chestiunea celibatului preoţilor, dar a subliniat că, pentru aceasta, este nevoie de timp, într-un interviu publicat duminică de cotidianul italian La Repubblica, citat de France Presse.

Întrebat dacă preoţii catolici ar putea primi într-o zi autorizaţia de a se căsători, papa Francisc a amintit că celibatul preoţilor a fost instituit la 900 de ani după moartea lui Iisus Hristos şi că preoţii se pot căsători în anumite biserici de rit oriental, aflate sub tutela Vaticanului. […]/ integral pe jurnalul.ro


Categorii

"Reforma" in biserica/ aggiornamento, 1. ȘTIRI, Erezii, secte, rataciri, sminteli, inselari, scandaluri..., Papa (Papism)

Etichete (taguri)

, , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

40 Commentarii la ““Biserica” Anglicana a votat pentru numirea FEMEILOR in functia de “EPISCOP”/ Papa Francisc despre CLERICII PEDOFILI si posibila schimbare a CELIBATULUI PREOTILOR

  1. Am aflat cu deosebita stupefactie de acest lucru, insa am totodata o mare nedumerire: care va fi punctul de vedere al BOR in aceasta chestiune, stiut fiind faptul ca pe 20 martie 1936 Sfantul Sinod a recunoscut drept legitime si apostolice hirotoniile anglicane…

  2. @Teo:

    Ce s-a decis in 1936 implica doar pe cei care s-au implicat personal. BOR nu a avut si nu are niciun fel de partasie canonica cu anglicanii.

  3. Banuiesc ca in mincinoasa lor “biserica” nu e nicio problema daca “preoteasa” este si lesbiana declarata (eventual si “mandra” de acest statut, ca asa e la “moda”…)

  4. “la 900 de ani după moartea lui Iisus Hristos…” – se raporteaza la moartea Mantuitorului, in loc sa se raporteze la Inviere.

  5. Nu e vorba de partasie canonica aici, ci de RECUNOASTEREA hirotoniilor anglicane, cu alte cuvinte e vorba de recunoasterea succesiunii apostolice in Biserica Anglicana, pe filiera Bisericii Catolice, din care s-a desprins anglicanismul…deci Biserica Ortodoxa (nu numai romana) a recunoscut ca hirotoniile anglicane sunt legitime si apostolice…asadar, sunt curios care va fi punctul de vedere al BOR…in opinia mea, singura varianta ar fi reanalizarea hotararii de la 1936 sau chiar anularea ei…

  6. Doamne ajută, Teo!
    Cele două chestiuni, părtășia și recunoașterea, chiar dacă par diferite în înțeles, sunt același lucru în fond. Pentru că dacă este recunoscută hirotonia în Biserica Anglicană, înseamnă că implicit și celelalte taine sunt valide, de vreme ce ”sunt” săvârșite de preoți ”autentici”: botez, cununie, spovedanie(?), sf. euharistie. (și inclusiv episcopatul este apostolic dacă hirotonia anglicană este validă, pentru că ea nu se săvârșește fără episcop, deci cum ar putea fi hirotonia validă dacă episcopatul e nelegitim?)
    Pe cale de consecință logică, dacă tainele anglicanilor sunt valide, înseamnă că noi ortodocșii ne putem împărtăși inclusiv la ei. Iar dacă ne ”împărtășim” la ei, înseamnă că ”ei” suntem tot ”noi” și ”noi” suntem tot ”ei”, de vreme ce comuniunea euharistică este dovada supremă a unității dogmatice și canonice dintre bisericile surori.
    Ori în realitate nu avem părtășie (esențialul) cu anglicanii, nici cu catolicii și nici cu greco-catolicii. Și asta dintr-un singur motiv: nu există sfinte taine în afara Bisericii.

  7. Ce se vede foarte clar şi de peste tot este îndepărtarea de Dumnezeu şi de lucrarea sa mântuitoare şi înlocuirea lui Dumnezeu cu ,,dumnezeul” om. Cine aduce şi introduce femeia -împotriva a ce a rânduit Dumnezeu- şi în slujba sacerdotală ? Ne putem da singuri răspunsul. Femeia a făcut -şi continuă să facă- lesnicioasă apropierea de cel căzut. Femeia modernă -orbită de ,,deşteptăciune”- crede minții şi ,,adevărului” înşelătorului, cel ce i-a spus că va fi asemenea lui Dumnezeu, cunoscând binele şi răul. Ce mare înşelere!. Omul era după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, dar s-a făcut chipul şi asemănarea celui căzut prin neascultarea şi încalcarea celor hotărâte de Dumnezeu. Ce bine î-şi va face -şi va face- femeia sacerdot ? A cui lucrare o continuă şi o desăvârşeşte ? a lui Dumnezeu ? Nicidecum. Femeia s-a ridicat mai presus de Heruvimi şi Serafimi, prin ascultare. ,,IATĂ ROABA DOMNULUI,FIE MIE, DUPĂ CUVÂNTUL TĂU. Maica Domnului, nu a cerut sacerdoțiu. Nu a cerut să aducă jertfă (să junghie pe sfântul altar), pe Fiul său. Cum va primi Dumnezeu sacerdoțiu femeii ?
    Drepturile omului? Drepturile femeii în lucrarea Lui Dumnezeu? Poate vorbim şi de egalitatea femii cu Dumnezeu, pentru că sacerdoțiu nu este merit sau drept al bărbatului, ci rânduială, al celui ce ,,lege a pus şi nu o vor trece”.
    Vai de ,,binele” ce şi-l face femeia sacerdot şi îl aduce lumii.

  8. Cred ca este foarte potrivita exprimarea “functia de episcop” sau “functia de preot”, caci aceasta explica si posibilitatea ca femeile sa exercite aceste functii, pana la urma ca oricare altele, atribuite mai mult barbatilor. Daca in schimb preotia, episcopatul, sunt vazute ca slujiri duhovnicesti atunci se schimba situatia, pentru ca in “ecuatie” este inclus si Dumnezeu. Atunci, omul raportandu-se la Dumnezeu, incearca sa nu iasa din cuvantul Lui, si isi intemeiaza toata viata in ascultare de Ziditor.

    Posibilitatea ca femeile sa fie preot sau episcop vadeste cum cultul respectiv este lipsit de duh, este lipsit de prezenta lui Dumnezeu. Nu este vorba de faptul ca “femeia a făcut -şi continuă să facă- lesnicioasă apropierea de cel căzut” asa cum este spus mai sus, caci nu prin faptul ca este femeie vine caderea omului. Aceasta este echivalent cu o desconsiderare a femeii care pana la urma nu este proprie ortodoxiei, dar continua sa fie prost inteleasa. Este o gandire care identifica femeia cu pacatul, sau cu obiectul, asa cum din ce in ce mai mult se intampla in lumea moderna.

    Adevarata problema este ca oamenii nu mai fac cele proprii firi lor, dupa cum au fost ziditi de Creator, adica femeile nu mai sunt femei si barbatii nu mai sunt barbati, tocmai pentru ca s-au indepartat de Dumnezeu. Si daca firii barbatesti i s-a dat preotia si sa fie cap femeii, iar firii femeiesti maternitatea, acuma vedem ca sunt din ce in ce mai multe devieri de la ceea ce sunt chemati sa fie. Omul nu mai raspunde in conformitate cu chemarea lui. Si astfel e tot atat de fumos o femeie care devine preot ca si un barbat care devine homosexual.

  9. ,,Mai sus”, s-a spus că femeia, PRIN ASCULTAREA DE DUMNEZEU, s-a ridicat mai presus de îngeri, (înălțime la care nici un bărbat sfânt nu a ajuns). Chestia cu ,,identificarea femeii cu păcatul” spune, că femeia, (chiar ortodoxă fiind), se simte jignită, condamnată şi osândită de o astfel de exprimare.

  10. @ a-km

    Da, dar nu este vorba despre ORICE femeie, ci mai cu seama de Maica Domnului.Ea este mai cinstita decat heruvimii si mai marita, fara de asemanare decat serafimii. Pentru restul femeilor este discutabil la ce masuri ingeresti se pot ridica, dar nu vad sa fie cumva favorizate fata de barbati, daca se gasesc in ascultare.

  11. Draga Dan,

    Din punctul meu de vedere (poate gresesc!) a recunoaste o hirotonie nu insemana neaparat a recunoaste si Tainele, insa e un prim semnal de intrebare…ca sa exemplific, de curand Patriarhul ecumenic si Papa s-au rugat impreuna la Bethleem, iar in urma cu vreo 3 ani, papa Benedict chiar a rostit Tatal nostru in timpul Sfintei Liturghii oficiate de acelasi Patriarh ecumenic la Fanar…logic gandind, rugaciune comuna nu inseamna oare si o recunoastere implicita, chiar daca “nu pe fata”? (inca)
    Repet, cred ca Sfantul Sinod al BOR ar trebui sa ia atitudine si sa vina cu explicatii in ceea ce priveste decizia sa din 1936. Am citit un extras din ea si acolo se specifica in mod clar ca “BOR—luand act de istoricitatea Bisericii anglicane ca fiica a Bisericii Catolice Universale—constata ca succesiunea apostolica este neintrerupta si in aceasta—motiv pentru care nu ezita a socoti pe preotii sai drept canonici…”

  12. @Teo:

    Si ce anume face ca decizia din 1936 sa fie valabila pentru intreaga BOR si sa ramana valida si astazi? Care e mecanismul de decizie care face ca asa ceva sa fie considerat valabil si actual? Conform caror statute, conform caror norme?

  13. Articolul 10, al 6) din Statutul BOR, care era in vigoare si in 1936 (Statutul lui Saguna).

  14. Link, ceva? Sau macar textul aliniatului.

    Bun, si in virtutea a ce norme ACTUALE ar fi valida o decizie din interbelic?

  15. “Hotararile organismelor centrale deliberative si executive sunt obligatorii pentru intreaga Biserica Ortodoxa Romana”

    Conform dreptului canonic, fiind o decizie DOGMATICA, valabilitatea ei e permanenta.
    Daca ar fi fost administrativa sau chiar cultica, ar fi alta problema…

  16. Nu are cum sa fie o decizie dogmatica, pentru ca nu priveste dogmele.

    Trebuie vazut mai atent contextul – 1) persoanele care au decis si organismul care a adoptat chestiunea hirotoniilor anglicanilor; 2) specia sub care a fost receptata si descrisa de cei de atunci decizia; 3) urmarile sale concrete.

  17. Organismul care a adoptat-o a fost Sfantul Sinod al BOR. Eu am citit un extras din acea hotarare intr-o revista bisericeasca si, din cate imi amintesc, era vorba de recunoasterea Bisericii Anglicane si a hirotoniilor acesteia drept canonice. Voi incerca sa caut revista.
    Oricum, hotararea a fost luat in contextul Concordatului cu Vaticanul, deci nu m-ar mira sa fie o decizie politizata, mai alea ca in istoria BOR nu au mai existat astfel de decizii cel putin…ciudate

    Problema cred ca este asemanatoare cu cea privind incinerarea, cand BOR anul trecut a intarit o decizie luata in perioada interbelica.
    Tot asa ar fi frumos ca si acum sa vina cu niste lamuriri privitor la acea decizie.

    Cat priveste calitatea deciziei, aceasta e fara indoiala canonico-dogmatica, din moment ce face referire la eclesiologie, deci la dogme.

  18. “Pe 3 august 1922, sub conducerea sa (Meletie al IV-LEA), Sfântul Sinod al Patriarhiei Constantinopolului emitea deja o enciclică prin care era recunoscută validitatea hirotoniilor anglicane, intitulată Enciclica cu privire la hirotoniile anglicane, a patriarhului ecumenic către conducătorii Bisericilor Ortodoxe Răsăritene Locale, 1922. În 1923, Bisericile Ciprului şi Ierusalimului i-au urmat exemplul…” citat din Vasilios Stavrides, O istorie a Patriarhiei Ecumenice din 1453 până în zilele noastre (Istoria tou Oikoumenikou Patriarkheiou (1453-simeron), Thessaloniki, 1987, p. 45.

    CE PARERE AVETI DE ACEST LUCRU?

  19. @Teo:

    “Pe 3 august 1922, sub conducerea sa (Meletie al IV-LEA), Sfântul Sinod al Patriarhiei Constantinopolului emitea deja o enciclică prin care era recunoscută validitatea hirotoniilor anglicane, intitulată Enciclica cu privire la hirotoniile anglicane, a patriarhului ecumenic către conducătorii Bisericilor Ortodoxe Răsăritene Locale, 1922. În 1923, Bisericile Ciprului şi Ierusalimului i-au urmat exemplul…” citat din Vasilios Stavrides, O istorie a Patriarhiei Ecumenice din 1453 până în zilele noastre (Istoria tou Oikoumenikou Patriarkheiou (1453-simeron), Thessaloniki, 1987, p. 45.

    Dar fratia ta ce parere are?

    Problema cred ca este asemanatoare cu cea privind incinerarea, cand BOR anul trecut a intarit o decizie luata in perioada interbelica.
    Tot asa ar fi frumos ca si acum sa vina cu niste lamuriri privitor la acea decizie.

    E cu dus si intors. Sa presupunem, deci, ca decizia impotriva masoneriei, din 1937, e valida. Dar si alte hotarari ale Sinodului? Cu siguranta, Sinodul in interbelic a avut o activitate bogata.

  20. Parerea mea mi-am exprimat-o deja, in sensul ca Sf Sinod ar trebui sa vina urgent cu unele clarificari (in opinia mea, cel mai nimerit ar fi sa se dezica de hirotoniile anglicane, pe motiv ca incalca un principiu elementar, anume ca femeia nu poate accede in preotie).

    Referitor la valabilitatea deciziilor sinodale, e extrem de periculos sa le consideram pe unele valide, pe altele mai putin valide iar pe unele invalide.

    Oare nu acelasi Duh Sfant i-a inspirat pe sinodali?

    E un principiu fundamental in dreptul canonic, conform caruia o hotarare luata de un Sinod poate fi casata numai de un alt Sinod de aceeasi categorie?

    Insa ma intreb, in Ortodoxie, ce Sfant Sinod este in prezent mai important decat Sinodul Patriarhiei Ecumenice?

    Or, din moment ce acesta a recunoscut validitatea (ATENTIE LA TERMEN) hirotoniilor anglicane, numai acesta (in prezent, evident) poate lua o alta hotarare.

  21. 1922

    Enciclica patriarhului Constantinopolului cu privire la hirotoniile anglicane

    Către preşedinţii Sinoadelor Bisericilor Ortodoxe Locale
    Sfântul Sinod a studiat raportul comisiei şi notează:
    1. Hirotonia lui Matthew Parker ca arhiepiscop de Canterbury de către 4 episcopi este un fapt recunoscut de istorie.
    2. În hirotonia lui Matthew Parker şi hirotoniile ulterioare se găsesc, în deplinătatea lor, acele elemente ortodoxe vizibile, sensibile şi indispensabile ale unei hirotonii episcopale valide, adică punerea mâinilor, epicleza Sfântului Duh şi, de asemenea, scopul de a transmite harul slujirii episcopale.
    3. Teologii ortodocşi care au studiat problema din punct de vedere ştiinţific au ajuns aproape în unanimitate la aceleaşi concluzii şi au declarat ei înşişi că acceptă validitatea hirotoniilor anglicane.
    4. Practica Bisericii nu oferă nici o indicaţie că Biserica Ortodoxă a pus vreodată, în mod oficial, sub semnul întrebării validitatea hirotoniilor anglicane, într-un asemenea mod încât să indice necesitatea rehirotonirii clerului anglican în cazul unirii celor două Biserici.

  22. 1923
    Ierusalim

    La 12 martie 1923, în numele sinodului său, patriarhul Ierusalimului a scris arhiepiscopului de Canterbury următoarele rânduri:
    Prea sfinţiei sale arhiepiscopul de Canterbury, întâistătător al întregii Anglii, cel mai iubit şi drag frate întru Domnul nostru Iisus, Mgr. Randall. Salutându-vă frăţeşte, prea sfinţite, avem plăcerea de a vă adresa următoarele:
    Ieri am expediat prea sfinţiei voastre următoarea telegramă: ,,Avem plăcerea de a vă informa că, după ce a analizat în mai multe întruniri problema hirotoniilor anglicane din punctul de vedere ortodox, Sfântul Sinod al Patriarhiei noastre a soluţionat validitatea lor”. Astăzi, explicând această telegramă, vă informăm că Sfântul Sinod – având ca temei rezoluţia emisă cu câtva timp în urmă de Biserica Constantinopolului, care ocupă primul tron între Bisericile Ortodoxe – a decis că sfinţirile de episcopi şi hirotoniile de preoţi şi diaconi din Biserica Anglicană Episcopală sunt considerate de către Biserica Ortodoxă ca având aceeaşi validitate pe care o au hirotoniile din Biserica Romano-Catolică, deoarece există toate elementele care sunt considerate necesare dintr-un punct de vedere ortodox pentru recunoaşterea harului hirotoniilor din succesiune apostolică.
    Avem marea plăcere de a vă comunica prea sfinţiei voastre, ca întâistătător al tuturor Bisericilor Anglicane, această rezoluţie a Bisericii noastre, care reprezintă un progres în lucrarea bineplăcută lui Dumnezeu, de unire a tuturor Bisericilor. Ne rugăm lui Dumnezeu să vă dăruiască mulţi ani plini de sănătate şi mântuire.

    27 februarie/12 martie 1923
    Semnată
    Damian (patriarhul Ierusalimului)

    Traducerea oficială din limba greacă a fost publicată în revista Răsăritul creştin (Christian East), vol. IV, 1923, pag. 121-122
    Arhiepiscopul Bisericii autonome a Sinaiului a exprimat adeziunea Bisericii sale la deciziile Constantinopolului şi Ierusalimului.

  23. Cipru

    La 20 martie 1923, în numele sinodului său, arhiepiscopul Ciprului a scris patriarhului Constantinopolului cele ce urmează:
    Transmitem înalt prea sfinţitului patriarh ecumenic Meletie salutările noastre frăţeşti întru Hristos.
    Înalt prea sfinţia voastră,
    Răspunzând cu promptitudine la sugestia făcută în epistola înalt prea sfinţiei voastre din 8 august 1922, aceea că Biserica autocefală a Ciprului, aflată sub conducerea noastră, ar trebui să-şi exprime părerea cu privire la validitatea hirotoniilor anglicane, am ridicat această problemă în sfântul sinod, întrunit în sesiune oficială.
    După o examinare completă a problemei, sinodul a ajuns la următoarea concluzie:
    Fiind cunoscut faptul că în Biserica Anglicană, succesiunea apostolică prin taina hirotoniei nu a fost întreruptă la hirotonia primului arhiepiscop al acestei Biserici, Matthew Parker, şi fiind prezente, la anglicani, semnele vizibile ale hirotoniei, prin care este dăruit harul Sfântului Duh, care îngăduie candidatului la hirotonie să-şi împlinească funcţiile rangului la care a fost ridicat, nu există nici o piedică pentru ca Biserica Ortodoxă să recunoască validitatea hirotoniilor anglicane în acelaşi fel în care ea (Biserica Ortodoxă) recunoaşte validitatea hirotoniilor din Bisericile Romano-Catolică, Veche-Catolică şi Armeană. Deoarece clericii care vin din aceste Biserici în sânul Bisericii Ortodoxe sunt primiţi fără a fi rehirotoniţi, ne exprimăm decizia ca aceeaşi modalitate să fie valabilă şi în cazul anglicanilor, cu excepţia intercommunio (împărtăşirea împreună), prin care cineva poate primi tainele fără deosebire din mâinile unui anglican, chiar dacă susţine dogma ortodoxă, până la realizarea unităţii dogmatice dintre cele două Biserici, Ortodoxă şi Anglicană.
    Supunând această opinie a Bisericii noastre spre examinare înalt prea sfinţiei voastre, rămânem,

    Cu afecţiune, cel mai mic dintre fraţii voştri întru Hristos,
    Chiril al Ciprului

    Arhiepiscopia Ciprului
    7/20 martie 1923

    Publicată în revista Răsăritul creştin (Christian East), vol. IV, 1923, pag. 122-123

  24. 1930
    Alexandria

    După Conferinţa de la Lambeth din 1930, Sfântul Sinod al Patriarhiei Alexandriei a considerat că poate să se alăture în recunoaşterea hirotoniilor anglicane. Decizia a fost anunţată într-o scrisoare a patriarhului către arhiepiscopul de Canterbury, după cum urmează:
    Către Î.P.S. Dr. Cosmo Lang, arhiepiscop de Canterbury şi primat al întregii Anglii,
    Salutări întru Hristos Cel Nou-Născut !
    Praznicul Naşterii după trup a Mântuitorului sufletelor noastre fiind cel mai potrivit prilej pentru noi, aşa cum s-a dovedit, de a vă vizita, prin intermediul unei scrisori, venim deci la voi cu inima plină de bucurie, că ,,nouă ni s-a născut un Mântuitor, Hristos Domnul”, şi cu rugăciuni fierbinţi atât pentru sănătatea voastră, cât şi pentru pacea şi trăinicia sfintelor Biserici ale lui Dumnezeu pe care le conduceţi.
    În acelaşi timp, împreună cu urările noastre pentru sărbătoare, vă trimitem ca dar al nostru vestea, care sigur va fi o veste bună, care provine din marea satisfacţie izvorâtă din relatările primite, atât din semnele de cinste care ne-au fost date la Londra, de prea sfinţia voastră şi de întreaga voastră Biserică, pentru demnitatea noastră, cât şi din consecinţele fericite care, prin suflarea binevoitoare a Sfântului Duh, s-au născut din contactele dintre delegaţia ortodoxă şi Conferinţa de la Lambeth. Astfel, Sfântul Sinod al mitropoliţilor scaunului apostolic şi patriarhal al Alexandriei a purces la adoptarea unei rezoluţii, prin care recunoaşte validitatea, din punctul de vedere ortodox, al preoţiei anglicane.
    Textul acestei rezoluţii este următorul: ,,Sfântul Sinod recunoaşte că declaraţiile ortodocşilor, citate în Expunerea sumară, au fost făcute potrivit duhului învăţăturii ortodoxe. În măsura în care Conferinţa de la Lambeth a aprobat declaraţiile episcopilor anglicani ca relatare deschisă (1) a învăţăturii şi practicii Bisericii Angliei şi a Bisericilor aflate în comuniune cu ea, el (Sinodul) le primeşte ca pe un mare pas către unirea celor două Biserici. Şi deoarece în aceste declaraţii, care au fost aprobate de Conferinţa de la Lambeth, se găsesc asigurări complete şi satisfăcătoare cu privire la succesiunea apostolică, la primirea reală a Trupului şi Sângelui Domnului, la euharistie ca fiind ,,thusia hilasterios” (2) (jertfă) şi la hirotonie ca fiind o taină, Biserica Alexandriei îşi retrage refuzul preventiv faţă de acceptarea validităţii hirotoniilor anglicane, şi, aderând la decizia Patriarhiei Ecumenice din 28 iulie 1922, declară că preoţii hirotoniţi de episcopi anglicani, care trec la Ortodoxie, nu trebuie rehirotoniţi, aşa cum persoanele botezate de anglicani nu sunt rebotezate”.
    Ne bucurăm să vedem zidul din mijloc al despărţirii dărâmat din ce în ce mai tare şi vă felicităm că, sub îndrumarea lui Dumnezeu, aţi avut fericirea de a lua iniţiativa de a continua această lucrare. Fie ca Domnul care S-a născut la Betleem să vă dea vouă şi nouă fericirea de a o desăvârşi.
    În Alexandria, la Praznicul Naşterii Domnului, 1930

    Iubitul frate al înalt prea sfinţiei voastre întru Hristos,
    Meletie (Metaxakis) al Alexandriei

    Anunţând această decizie patriarhului ecumenic, patriarhul Meletie al Alexandriei a subliniat că sinodul său a acţionat pe baza faptului că declaraţiile făcute la Lambeth au îndepărtat ezitarea lor anterioară ,,cu privire la învăţătura Bisericii Anglicane despre taine şi succesiunea apostolică”. De asemenea, se poate considera că s-a întâlnit cu dorinţa exprimată de patriarhul român, care răspundea astfel Constantinopolului, în 1925: ,,Dar pentru a lua o decizie definitivă, noi dorim în mod special ca Biserica Anglicană însăşi să-şi precizeze doctrina cu privire la sfintele taine şi în mod aparte cu privire la hirotonii: le consideră a fi o taină sau nu ?” Deoarece această cerinţă a fost împlinită, scria Meletie, ,,este potrivit ca validitatea hirotoniilor anglicane să fie recunoscută acum de toate Bisericile Ortodoxe. Deoarece acest lucru care, potrivit aceleiaşi scrisori, era ,,unul dintre cele mai mari obstacole pe calea către unirea celor două Biserici”, a fost ,,îndepărtat”.
    Scrisoare publicată în Răsăritul creştin (Christian East), vol. XII, 1931, pag. 1-6, cu notele de mai jos; citatul din nota 2 este din nr. 11 al Expunerii sumare a discuţiilor de la Lambeth, retipărite mai jos, pag. 22.

  25. ROMANIA

    1936
    România

    Pe 20 martie 1936, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a României a hotărât următoarele:

    Rezoluţie a sfântului sinod cu privire la validitatea hirotoniilor anglicane
    Sesiunea din 20 martie 1936

    Patriarh: Prea fericitul Miron Cristea
    Secretar: Episcopul Veniamin

    Ţinând cont că înalt prea sfinţitul patriarh al Constantinopolului a informat sfântul sinod că a recunoscut validitatea hirotoniilor anglicane şi a cerut ca sfântul nostru sinod să analizeze problema şi să îl informeze despre opinia sa:
    1. În consecinţă, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a României a răspuns în 1925:
    a. Că din punct de vedere istoric, nu există nici un obstacol pentru recunoaşterea succesiunii apostolice a hirotoniilor anglicane;
    b. Că din punct de vedere dogmatic, validitatea hirotoniilor anglicane depinde de Biserica Anglicană însăşi şi, în mod special, de faptul dacă această Biserică recunoaşte hirotoniile ca fiind o taină.
    Pentru a explica doctrina Bisericii Anglicane cu privire la hirotonie, arhiepiscopul de Canterbury, dr. Cosmo Lang, a trimis la Bucureşti o delegaţie formată din 4 episcopi şi 6 teologi, care, între 1-8 iunie 1935, a oferit lămuriri comisiei de episcopi şi profesori erudiţi de la facultăţile noastre de teologie, comisie numită de sfântul nostru sinod.
    Comisia română a dat delegaţiei anglicane o declaraţie a învăţăturii ortodoxe despre taina preoţiei.
    Având în vedere faptul că delegaţii anglicani au acceptat fără rezerve învăţătura Bisericii Ortodoxe cu privire la taina preoţiei, după ce comisia română a exprimat-o în toată importanţa şi întreg caracterul său tainic ca una dintre cele şapte sfinte taine, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a României a decis adoptarea recomandărilor comisiei sale, anume:
    ,,Luând în considerare concluziile documentelor cu privire la succesiunea apostolică, sfintele hirotonii, sfânta euharistie, sfintele taine în general şi Tradiţia şi doctrina justificării,
    Şi luând în considerare declaraţiile delegaţiei anglicane referitoare la aceste probleme, declaraţii care sunt în concordanţă cu învăţătura Bisericii Ortodoxe,
    Comisia ortodoxă română recomandă în unanimitate Sfântului Sinod (al Bisericii Ortodoxe Române) să recunoască validitatea hirotoniilor anglicane”.
    Trebuie înţeles faptul că rezoluţia de mai sus va deveni definitivă atunci când autoritatea supremă a Bisericii Anglicane va ratifica toate declaraţiile delegaţiei sale referitoare la taina preoţiei cu privire la aspectele principale existente în învăţătura Bisericii Ortodoxe.
    1. Această decizie trebuie comunicată patriarhului ecumenic al Constantinopolului şi arhiepiscopului de Canterbury, primatul Bisericii Anglicane;
    2. În acelaşi timp, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îşi exprimă marea bucurie, întrucât pronia dumnezeiască a pregătit calea pentru ca reprezentanţii Bisericii Anglicane să ne poată arăta ce paşi reali şi definitivi au luat pentru formularea învăţăturii lor în armonie cu cea a Bisericii Ortodoxe de Răsărit, care este păstrătoarea credincioasă a credinţei creştine în toată puritatea sa apostolică.
    Fie ca această abordare să fie de mare folos pe calea arătată de Mântuitorul nostru comun Iisus Hristos în cuvintele Sale ,,ca toţi să fie una”.
    3. În concluzie, Biserica României se roagă din tot sufletul ca asemenea întruniri exploratoare să aibă loc şi în viitor, până când Sfântul Duh Îşi va revărsa harul Său pentru a face cu limpezime ca doctrinele Bisericii Anglicane să fie într-un acord deplin cu învăţăturile Bisericii Ortodoxe Ecumenice.
    Pentru confirmare: pecetea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a României.
    Ieromonah Calist Rădulescu

    Această traducere a fost realizată de John A. Douglas şi adeverită de Andrei Mager, Londra, 7 iulie 1936. Publicată în revista Răsăritul creştin (Christian East), vol. XVI, 1936, pag. 16-19.

  26. Dragi frati si surori, astept opiniile voastre referitor la aceste hotarari sinodale.

  27. Bărbatul și femeia au prin creație, de la Dumnzeu, formații și vocații diferite dar complementare, întregitoare. Diferența bărbat – femeie, însă, poate fi depășită prin viața duhovnicească înțeleasă ca proces de unire progresivă cu Dumnezeu și întreolaltă prin iubire și slujire “până vom ajunge toţi la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârşit, la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos. Ca să nu mai fim copii duşi de valuri, purtaţi încoace şi încolo de orice vânt al învăţăturii, prin înşelăciunea oamenilor, prin vicleşugul lor, spre uneltirea rătăcirii,
    ci ţinând adevărul, în iubire, să creştem întru toate pentru El, Care este capul – Hristos. ” (Efes. 4, 13-15). Pe de altă parte, “femeile să se supună bărbaţilor lor ca Domnului, pentru că bărbatul este cap femeii, precum şi Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este. Ci precum Biserica se supune lui Hristos, aşa şi femeile bărbaţilor lor, întru totul.” (Efes. 5, 22-24).

    Din clipa și atitudinea în care iese din rânduielile creației lui Dumnezeu după rațiunile Lui veșnice (care conduc optim spre sfințire și îndumnezeire), oricare făptură (inclusiv bărbat sau femeie care se cred mai deștepți ca Dumnezeu – Creatorul lor) se demonizează, se îmbolnăvește și se mortifică, deoarece se îndepărtează de izvorul vieții și al sfințeniei. De aceea, dacă bărbatul vrea să fie femeie sau femeia vrea să fie bărbat (uneori chiar fiziologic, nu doar mental sau profesional), atunci cade din rânduiala firii și a sfințirii. Cu atât mai mult, cel/cea ieșit/ieșită din rânduiala firii (create de Dumnezeu) nu mai poate sfinți pe alții din jurul lui/ei, și nu doar prin slujirea în cult, ci nici prin viața cotidiană. De aceea nici femeile nu pot deveni ce nu e propriu firii lor (adică nu pot face treburile bărbătești ale preoției) și nici homosexualii nu pot fi preoți întrucât sunt anormali.

    Propaganda mediatică uriașă a acestor deviații de la rânduiala firii, însă, a eliminat, iată, cuvântul “anormal”=nenormal și l-au înlocuit cu “diferit”. De aceea anormalii au ajuns să facă polițiile=inchizițiile și marșurile diversității, care-s mai hulitoare și mai ucigașe de suflete și trupuri ca persecuțiile anticreștine din primele secole ale Bisericii. Cucerind mai întâi prin deviere semantică și înlocuire terminologică terenul de confruntare în vocabularul cotidian, diavolul caută să răstoarne toate rânduielile create de Dumnezeu: bărbatul să nu mai fie bărbat, femeia să se masculinizeze, familia să-și piardă sensul și ierarhia divine (bărbatul-cap, femeia-inimă), credința creștină să se relativizeze moral și dogmatic, comunitatea creștină să devină o adunătură docilă condusă de femei/deviați incapabilă să tindă spre adevăr și sfințenie…

    De asemenea, oricât s-ar îndulci/devia termenii în convențiile de dialog ecumenist semnate de unii reprezentați de biserici ortodoxe locale (naționale sau regionale) cu alte organizații (neortodoxe) zis creștine, ele nu pot anula sau acoperi realitatea obiectivă că ÎN ADUNĂRILE DIN AFARA BISERICII ORTODOXE NU EXISTĂ PREOȚIE, NICI TAINE, NICI HAR, ÎNTRUCÂT NU ESTE ADEVĂRUL-HRISTOS, NICI DUHUL ADEVĂRULUI. Relativizarea învățăturii ortodoxe (revelate de Duhul Sfânt) despre Biserica cea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească prin teoriile ramurilor sau a nelimitării dogmatice este una din metodele de amețire a oamenilor și de manipulare a diavolului și a acoliților lui. Iar promovarea femeilor și a homosexualilor în fruntea unor organizații care-și zic creștine nu este decât o mai mare cădere și îndepărtare de la Adevăr și de la viața duhovnicească autentică.

    Însă, noi, creștinii ortodocși, suntem datori să ne rugăm, cu tristețe și durere, și pentru acești rătăciți ca să-i lumineze Dumnezeu cu Duhul Sfânt (precum pe famenul etiopian botezat de Sfântul Apostol Filip) și să vină la pocăință și la dreapta credință în Biserica Sa Ortodoxă.

  28. @Teo:

    Din pacate sursele pe care le folosesti sunt stiliste. Asta pune deja un semn de intrebare cu privire la credibilitatea lor si cu privire la sinceritatea demersului tau.

    Sunt unele erori pe care le faci:

    – nu orice decizie sinodala e inspirata de Duhul Sfant, asta e limpede, de vreme ce nici macar deciziile clar dogmatice nu se adeveresc decat prin cercare si prin potrivire cu Predania Bisericii daca sunt de la Duhul. Sobornicitatea nu inseamna sinodalism.

    – deciziile Sinodului Patriarhiei Ecumenice nu au nicio relevanta pentru Biserica Ortodoxa Universala. Nici deciziile unor comisii panortodoxe nu au aceasta valabilitate, tocmai de aceea se incearca intrunirea unui Sinod Panortodox pentru decizii luate de-a lungul timpului in aceste comisii.

    – contextul pare ca arata un dialog cu anglicanii care s-a frant la debutul sau. In rezolutia Sinodului BOR se afirma:

    Trebuie înţeles faptul că rezoluţia de mai sus va deveni definitivă atunci când autoritatea supremă a Bisericii Anglicane va ratifica toate declaraţiile delegaţiei sale referitoare la taina preoţiei cu privire la aspectele principale existente în învăţătura Bisericii Ortodoxe.

    Este destul de clar, nu? Daca a existat o astfel de decizie a anglicanilor in interbelic, ea a fost infirmata de decizia recenta a lor de a hirotoni femei. Asta contravine clar invataturii ortodoxe despre preotie, iar conditia explicita a BOR pentru recunoasterea hirotoniilor si pentru ca rezolutia sa fie “definitiva” era tocmai recunoasterea acestei invataturi.

  29. Mulțumim Părintelui Mihail pentru cuvântul plin de puterea duhului, care revelează chipul lumii de astăzi și pe care îl simțim împărtășit întru dragoste și adevăr. Merita citit și recitit. Slava întru toate lui Dumnezeu!

  30. Multumesc Parintelui Mihail pentru vorbele intelepte. Cit despre prostia asta cu Anglicanismul, tot Ce imi vine in minte este ca e o mare hula la adresa lui Iisus Hristos si a Fecioarei Maria. Ea, desi Cea mai luminata dintre femei, a stat ToatA Viata cuminte Ci nu a devenit preot sau episcop etc. femeia nu are voie sa Invete Barbatii si atunci cum vine asta ca Barbatii-preoti sa faca ascult are de femei? De asemenea, mai e si chestia cu menstruatia Cind femeile stau mai in spatele bisericii. Si atunci. E face femeia-episcop? Cum poate pe de alta parte, sa intre o femeie in altar si toate celelalte?

    Insa poate mai mult ar trebui sa ne ingrijoreze celelalt caz cu doctorita din romania care crede ca are “har” si a facut cerere la Patriarhie sa ii permita sa Devina preot. Eu consider ca aceste nebunii, daca ajung la curte sau la curtea EU si in numele “drepturilor omului” cistiga, sint mult mai periculoase ptr ortodoxie decit Ce fac catolicii si anglicanii, deocamdata.

  31. Dezmatul trebuie sa fie tot mai mare.Femei episcop.Doamne fereste de asa ceva.

  32. @ admin

    Am observat ca ati dezactivat comentariile la topicul ““Biserica” Anglicana SI-A CERUT SCUZE LUI CHARLES DARWIN pentru contestarea TEORIEI EVOLUTIONISTE!”.
    Cred ca ar fi onest sa anuntati decizia aceasta, sa stie toata lumea. Eram dator cu niste raspunsuri …

    ***

    In legatura cu acceptarea hirotoniilor anglicane in perioada interbelica, poate ca ar fi bine ca la viitorul mare sinod panortodox sa se lamureasca acest aspect.

  33. @Alex:

    Am inchis comentariile pentru ca deja devenise dialogul surzilor… Multumim pentru “compliment”, totodata.

  34. Pingback: 2% din clericii “Bisericii” Anglicane NU CRED IN DUMNEZEU. Doar putin peste 80% cred in DUMNEZEU PERSOANA - Recomandari
  35. @IVDragoslav (#21):

    s-or mai tine azi astfel de predici in Anglia, la oficierea casatoriei in biserica…?

    Chiar, nici nu -am uitat: a existat un speech asemenator la nunta lui William?

  36. Pingback: SCHISMA IN COMUNITATEA ANGLICANA. Ramura EPISCOPALA AMERICANA a fost SUSPENDATA pentru performarea CASATORIILOR HOMOSEXUALE | Cuvântul Ortodox
  37. 4 ani mai tarziu se pot vedea “roadele feminismului religios”: doar 2% dintre tinerii englezi mai fac parte din Biserica Anglicana
    https://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/church-england-uk-young-adults-identify-british-social-attitudes-a8527136.html

  38. The number of Britons who describe themselves as part of the church has more than halved since 2002, from 31 per cent to 14 per cent. The sharpest drop was among 45- to 54-year-olds, only 11 per cent of whom identify with the CofE compared to 35 per cent in 2002.
    https://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/church-england-uk-young-adults-identify-british-social-attitudes-a8527136.html

    Feminismul a invins!

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare