Atent să nu „discrimineze” pedofilii, abuziv cu drepturile constituționale de bază. Guvernul ORBAN a contestat la CCR legea care înăsprește pedepsele pentru PEDOFILIE și VIOL/ Încă o dezvăluire care confirmă REȚELELE COMPLICE ale traficului de minori din România: polițistă sub acoperire, turnată de colegi!

ActiveNews:

Peste 300 de organizații neguvernamentale cer premierului explicații, după ce Guvernul a contestat la CCR legea care înăsprește pedepsele pentru infracțiunile de pedofilie și viol

Peste 300 de organizații neguvernamentale din domeniul protecției copilului, asistenței victimelor traficului de persoane, violenței domestice, drepturilor omului, au adresat o scrisoare deschisă premierul Ludovic Orban în care îi cer să explice acțiunea Guvernului de a contesta la CCR legea care majorează pedepsele agresorilor sexuali împotriva minorilor.

Documentul ajuns la CCR este semnat de premier și argumentează solicitarea pe discriminarea pedofililor și altor tipuri de agresori sexuali, față de alte categorii de infractori.

Reprezentanții ONG-urilor cer însă explicații de la premier în cazul „acelor acțiuni ale Ministerului Justiției și ale Guvernului pe care îl conduceți: contestarea la CCR a unei modificări care să descurajeze infracțiunile de pedofilie și viol și avizul negativ pentru o altă modificare ce ar face posibilă pedepsirea oricărui agresor din familie”.

„Cum este posibil ca Guvernul României să conteste aceste acte normative care să descurajeze astfel de infracțiuni și să se adreseze Curții Constituționale a României” din perspectiva infractorului”? Urmările acestor traume majore pentru victime sunt uneori imposibil de vindecat și mutilează existența copiilor și femeilor, a căror perspectivă este suferința pentru toată viața”, întreabă reprezentații organizațiilor neguvernamentale.

Aceștia amintesc bilanțul poliției din 2019, unde se arată că au fost violați 197 copii și 918 femei, o victimă decedând și au fost înregistrate 328 agresiuni sexuale, dintre care 103 cu minor. Deasmenea, cer explicații liderului deputaților PNL, Florin Roman, cu privire la exceptarea de la vot, în plenul din 28 iulie, a unui proiect de lege care prevede că împăcarea victimei cu agresorul nu mai atrage înlăturarea răspunderii penale, inițiativă legislativă care aparține deputaților PNL Adriana Săftoiu, Gabriel Andronache și Tudorița Lungu.

Executivul a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea care majorează pedepsele pentru agresiunile sexuale împotriva minorilor. Actul normativ, adoptat decizional de către Camera Deputaților pe 30 iunie, introduce și prevederea potrivit căreia violul și actul sexual cu un minor sunt infracțiuni pentru care prescripția nu înlătură răspunderea penală.

Guvernul argumentează că reglementarea încalcă Legea fundamentală deoarece „instituie un tratament discriminatoriu între persoanele care au comis infracțiuni de o gravitate similară, în sensul în care nu pot fi identificate rațiuni obiective pentru alegerea acelor infracțiuni care urmează a fi imprescriptibile”.

ProVita Media:

„De pe internet poţi afla (…) cum şi cu cât poţi cumpăra un copil din România, cum îl poţi trece graniţa, cât plăteşte un pedofil pentru închirierea unui copil etc”.

Sesizarea de către Guvern a Curții Constituționale cu legea care înăsprește pedepsele pentru infracțiuni sexuale contra minorilor, inclusiv traficul, și anulează termenul de prescripție a faptelor este, în cel mai bun caz, o gafă inexplicabilă. Mai ales că argumentele juridice sunt… subțiri, ca să ne exprimăm elegant.

Temeiul diferențierii acestor fapte este tocmai caracterul lor deosebit de grav și adesea dificultatea denunțării lor de către victime pentru o lungă perioadă de timp. Imprescriptibilitatea există deja în mai multe țări, inclusiv în România pentru unele infracțiuni, iar soluții legislative de acest fel sunt chiar recomandate de diverse instituții internaționale.

Că „strică armonia” Codului Penal prin diferențierea față de alte infracțiuni contra persoanei este adevărat, dar nu poate fi reținut ca temei al sesizării de neconstituționalitate; mai degrabă indică o problemă în curtea autorilor actualului Cod Penal, care au eliminat infracțiuni sau au relaxat inexplicabil pedepse prevăzute de fostul CP. Poate nu e chiar întâmplător că “părintele” Codului Penal dezbătut și adoptat în 2009 este ministrul Justiției de azi, Cătălin Predoiu, cel care și-a pus semnătura pe sesizarea către CCR!

Mai mult, legea era o necesitate și o știu toți cei care lucrează în domeniu. InPolitics ne invită chiar la un experiment: „tastați pe google sintagma ”Romania raiul pedofililor” și veți fi șocați de rezultat. Sunt zeci, sute de articole, inclusiv din presa străină, și nu de ieri, de azi, ci de ani și ani.” (https://inpolitics.ro/o-intrebare-tulburatoare-romania-programata-sa-fie-raiul-pedofililor-straini_18446266.html)

Guvernul va pierde la Curte și se va face de râs; dar, mai mult decât atât, asupra sa vor plana bănuieli serioase că nu a fost vorba doar despre o gafă, ci de alte interese. Și nu unele sănătoase.

Anghel Buturugă:

Ce face Guvernul Orban, cel mai emitent de legi și legiuiri anticonstituționale din istoria postcomunistă a României? Contestă la CCR o lege care înăsprește pedepsele pentru agresorii de copii. Că-i discriminare.

Claudiu Olaru Ăștia execută copy-paste din cele mai mizerabile avanposturi ale cangrenei care-a cuprins lumea vestică.

Buturuga Anghel Nu știu dacă-i asta, însă e crâncen de strident să fii scrupulos cu legile pentru pedofili și să fii primul care încalcă drepturi constituționale de bază.

Cora Munteanu:

Adriana Săftoiu: „Polițistă, tânără, infiltrată intr-o retea de trafic de persoane. A absolvit facultatea de psihologie şi a lucrat într-un DGASPC (păstrez anonimatul din motive lesne de înțeles). Se decide să dea examen la Academia de poliție, ia examenul, absolvă şi e angajată în sistem, hotârătă să se dedice destructurării traficului de minore. Infiltrată între traficanţi, deconspiră o întreagă rețea la nivelul județului unde lucra. Fix în ziua în care îi oferă pe tavă pe capii rețelei, la câteva ore, acasă fiind, aude alarma mașinii. Se uită pe geam. Pe mașină – o coroană funerară. În cutia poștală, mesaj: Renunță acum, dacă nu vrei să ne ocupăm de copilul tău.

Doar câteva persoane știau că e infitrată. Extrem de puține. La fel de puține știau unde locuiește. Şi totusi, la câteva ore după ce respectivii sunt reținuți, este amenințată. A renunțat și s-a retras. Și-a dat seama că nu de traficanți trebuie să se ferească, ci chiar de unii colegi. Am ascultat și am tăcut. Dar las aici încă o mărturie despre ceea ce nu vrem să vedem”.

LIBERTATEA:

Acuzații grave! Adriana Săftoiu scoate la iveală cazul unei poliţiste sub acoperire, turnată de colegi traficanţilor: ”Renunţă acum, dacă nu vrei să ne ocupăm de copilul tău”

Adriana Săftoiu, iniţiatoarea Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi, dezvăluie cazul unei tinere polițiste infiltrate într-o rețea de trafic de persoane care a primit amenințări cu moartea fix în ziua în care traficanţii erau reţinuţi. Intr-o postare pe Facebook, Adriana Săftoiu face noi dezvăluiri despre cazurile șocante despre care a aflat de când se află în Comisia parlamentară de anchetă privind situația cazurilor copiilor dispăruți. Ea relatează acum cazul unei polițiste tinere, care s-a infiltrat într-o rețea de trafic de persoane. Infiltrată între traficanţi, deconspiră o întreagă rețea la nivelul județului unde lucra. Fix în ziua în care îi oferă pe tavă pe capii rețelei, la câteva ore, acasă fiind, aude alarma mașinii. Se uită pe geam. Pe mașină – o coroană funerară. În cutia poștală, mesaj: Renunță acum, dacă nu vrei să ne ocupăm de copilul tău. Adriana Săftoiu: Deputata spune că „doar câteva persoane știau că e infiltrată”. ”Doar câteva persoane știau că e infitrată. Extrem de puține. La fel de puține știau unde locuiește. Şi totusi, la câteva ore după ce respectivii sunt reținuți, este amenințată. A renunțat și s-a retras. Și-a dat seama că nu de traficanți trebuie să se ferească, ci chiar de unii colegi”, a povestit Adriana Săftoiu pe Facebook. ”Am ascultat și am tăcut. Dar las aici încă o mărturie despre ceea ce nu vrem să vedem”, conchide Adriana Săftoiu.

Ancheta parlamentară privind copiii dispăruţi a mai scos la iveală că ”o parte dintre DGASPC-uri furnizează „marfă” pentru reţelele de prostituţie şi cerşetorie”. Libertatea a vorbit cu Adriana Săftoiu, vicepreședinta Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi, despre audierile de miercuri, 29 iulie.

Când Parlamentul își face treaba: dezvăluiri din comisia de anchetă privind copiii dispăruți

“Dacă spuneam că respectivul ne face avansuri, rămâneai închisă în cameră, nu mai primeai bilet de voie. Veneau niște pedepse și nu mai aveai curaj să spui nimic”, a povestit o fată din centrul de protecție unui parlamentar aflat în vizită.

Reprezentanții a 5 din 7 DGASPC-uri au recunoscut, în cadrul audierilor de miercuri, că au existat angajați ai direcțiilor care au abuzat beneficiarele, verbal, fizic sau sexual. O parte au fost dați afară din centre, dar au rămas în direcții.

Directorii DGASPC-urilor au negat că ar ști ceva despre rețele de trafic de persoane active la ei în județ.

Reprezentanții DGASPC Teleorman au declarat inițial că nu au cazuri de copii dispăruți din cadrul direcției, după care au recunoscut că ar fi trei copii dispăruți, despre care nu se știe nimic.

Toți directorii s-au plâns de lipsa de psihologi în centrele din cadrul direcțiilor.

40% dintre copiii dispăruți din România provin din direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), a spus un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) la prima audiere din cadrul comisiei.

În centrele administrate de DGASPC-uri ajung copiii fără familii sau abandonați de acestea. O parte dintre acești copii dispăruți ajung victimele traficului de persoane. Între 1 ianuarie și 30 iunie au fost declarați dispăruți 2.252 de minori. Dintre aceștia, 1.471 erau fete, iar 781, băieți, conform datelor furnizate de MAI.

“Aceste dispariții au fost numite plecări voluntare. Copii care fug de acasă, fug din direcții. Pe mulți dintre ei îi recuperează. Problema e că mulți dintre cei care fug o dată apoi tot fug”, a povestit pentru Libertatea deputata Adriana Săftoiu.

A treia audiere din cadrul comisiei a scos la iveală faptul că unele DGASPC-uri din țară “furnizează marfă” pentru rețelele de trafic de persoane și că există complicități între instanțe, poliție și politicieni, motiv pentru care destructurarea acestor rețele e foarte dificilă. La audiere au fost invitate ONG-uri care oferă servicii pentru victimele traficului de persoane.  “Audierile cu ONG-urile au dezvăluit mecanismele prin care funcționează această încrengătură, polițiști care uneori nu vor să înregistreze plângerea pe motiv că «asta a mai fugit de câteva ori, se întoarce singură», instanțe care spun că «fata a consimțit», «a spus că e majoră»”, a mai relatat Adriana Săftoiu. Miercuri, 29 iulie, a avut loc o nouă audiere, unde au fost chemați directorii generali și directorii adjuncți ai 7 DGASPC-uri din județe unde există cazuri de trafic de minori, care au ieșit la iveală fie din audierile anterioare, fie au fost documentate anterior în presă. E vorba de DGASPC Călărași, Constanța, Teleorman, Brașov, Brăila, Galați, Dolj. Am discutat cu Adriana Săftoiu despre concluziile acestei ultime audieri. (…)